Titlul este oarecum impropriu, pentru că partidele pro-ruse din Republica Moldova strâng rândurile nu la Chișinău, ci la Moscova, după ultimele evenimente. Adică o fac direct la sponsorul lor, fără să lase nicio urmă de îndoială asupra cui stă în spatele lor și cine îi dirijează, sponsorizează și susține financiar.

Astfel, la 21 aprilie 2024, liderii principalelor partide rusofile din Republica Moldova, adunați într-un congres la Moscova, lansează un bloc politic pro-rus cu scopul declarat al înlocuirii conducerii actuale pro-occidentale a Republicii Moldova cu una orientată fără echivoc spre Rusia. La congres au participat câteva sute de delegați din Moldova și evenimentul a avut o largă acoperire în mass-media rusă. Blocul, cu numele de Victoria (Pobeda) este format din cinci partide filo-ruse, unele desființate deja în Republica Moldova, dar deputații păstrându-și locurile în Parlament ca și independenți până la încetarea mandatului. Dar apare și liderul regiunii autonome Găgăuzia, Evghenia Guțul, care ocupă a doua poziție în Blocul Victoria.

Liderul acestui bloc este Ilan Șor, oligarhul miliardar care este pionul vizibil al influenței rusești în Moldova. Observăm similitudinile cu Georgia și Armenia, liderii partidei pro-ruse în aceste țări sunt tot oligarhi cu averile făcute în Rusia în circumstanțe netransparente. Cert este că toți aceștia dispun de fonduri nelimitate pentru a face tot posibilul pentru a asigura loialitatea acestor state față de Moscova.

Din discursul lui Ilan Șor la congresul de constituire a blocului pro-rus, se desprind cinci idei principale, căi de acțiune spre îndeplinirea obiectivelor:

– propaganda pentru votul NU la referendumul din octombrie 2024 privind calea europeană a Republicii Moldova pe motiv că ”aceste valori ne sunt străine nouă” și chiar periculoase

– propaganda pentru ca Moldova să caute căi de apropiere de Rusia până la integrarea ca membru în Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Rusia

– înlăturarea Maiei Sandu din fotoliul de președinte al republicii la alegerile din octombrie 2024 pentru a lipsi Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS) de principalul vehicul electoral

– protejarea ”interesului național și suveranității” Republicii Moldova împotriva ”controlului din afară al Vestului Colectiv”

– transformarea Republicii Moldova într-o federație prin stabilirea de entități federale ”de limbă rusă” în Găgăuzia, în Bălți (al doilea oraș ca mărime în Moldova) și Transnistria

Dacă primele patru sunt obiective cunoscute și recunoscute de pro-rușii din Moldova, ultimul mi se pare cel mai important în actuala conjunctură geopolitică. Se observă cum Rusia, prinsă până peste cap în războiul cu Ucraina, începe să aibă mari dificultăți în controlul asupra statelor mai mici din ”străinătatea apropiată”, respectiv spațiul fostei URSS, chiar în cele care îi erau extrem de loiale până la începutul anilor 2020. Mă refer în primul rând la Armenia (vezi https://karadeniz-press.ro/dilema-armeniei-si-mutatiile-geopolitice-din-caucazul-de-sud/ ), dar și la Georgia și Asia Centrală. Mai mult, influența rusă se degradează vizibil și alte regiuni, cum ar fi Orientul Mijlociu (vezi https://karadeniz-press.ro/degradarea-influentei-ruse-in-orientul-mijlociu/ ).

Republica Moldova reprezintă un caz mai special. Cu legături speciale cu România, parte a căreia a fost în decursul istoriei recente și, istoric vorbind, parte a unui voivodat românesc toată perioada medievală, această fâșie de teritoriu între Prut și Nistru, cu majoritatea populației de limbă română, în ciuda tuturor eforturilor de deznaționalizare din ultimii două sute de ani, reprezintă o provocare suplimentară pentru Moscova. Fiindcă pentru a împiedica o unire cu România sau o orientare a Republicii Moldova spre vest, Rusia a creat pe teritoriul acesteia entitatea transnistreană, conflictul de acolo înghețat între timp, la fel ca și în cazul Georgiei, cu Abhazia și Osetia de Sud.

La granița UE și NATO și cu legături speciale cu România, în urma influenței rusești a tot balansat de o parte sau alta. Dar, în ultima perioadă, după invazia rusă din Ucraina, Moldova tinde mai mult spre Occident și spre România, poate și de teama de a nu împărtăși soarta Ucrainei, având în vedere și prezența entității transnistrene și amenințării armatei ruse de ocupație de acolo.

Ori, de fiecare dată când Republica Moldova dă semne de orientare spre Occident, Rusia agită imediat spectrul federalizării, vă mai amintiți de memorandumul Kozak de acum douăzeci de ani. Cât timp Moldova este pro-rusă, ca și în timpul lui Dodon și Voronin, această amenințare nu a existat.

Dar faptul că federalizarea este pusă clar și răspicat pe tapet chiar în congresul de constituire a blocului pro-rus la Moscova, cu câteva sute de delegați moldoveni pro-ruși, înseamnă că această idee a federalizării a devenit preponderentă, liderii de la Kremlin consideră că nu mai au cum să preia Republica Moldova integral, așa că se mulțumesc cu bucăți din ea.

Merită făcută o comparație cu Ucraina. Până în 2004, pe timpul lui Kravciuk și Kucima, Ucraina a fost un aliat fidel al Rusiei. Dar în 2004 are loc Maidanul sau Revoluția Portocalie, în urma falsificării alegerilor care l-au dat câștigător pe Ianukovici în dauna lui Iuschenko. Protestele au dus la repetarea alegerilor, Iuschenko, proeuropean, iese câștigător. În 2010 alegerile sunt câștigate de pro-rusul Ianukovici, care orientează țara spre Rusia și renunță în 2013 la apropierea de UE. A urmat Euromaidanul, dar administrația Ianukovici deschide focul împotriva protestatarilor. Aici s-a rupt ceva, ca și în Revoluția română din decembrie 1989. Ianukovici fuge și Rusia înțelege că nu mai poate avea toată Ucraina, așa că se mulțumește cu bucăți din ea, preia Crimeea și apoi parte din Donbass, nu se mulțumește și plusează, rezultatul îl vedem și astăzi prin războiul ruso-ucrainean. Deci, când Rusia simte că pierde un teritoriu, încearcă să mențină măcar o parte din el, în primă fază prin tentativa de federalizare, ca și în Donbass. Dacă nu merge, atunci prin război.

Vedem același lucru cum se întâmplă în Republica Moldova. Partidele pro-ruse se constituie într-un bloc, își unesc forțele, dar nu printr-un congres în Republica Moldova, țara în care își desfășoară activitatea politică și pe care o reprezintă. Ci în Rusia, la Moscova, țara care îi sponsorizează, pe ei și pe Ilan Șor. Iar la acest congres spun clar și răspicat, prin gura liderului lor afiliat Moscovei, că intenționează nici mai mult, nici mai puțin, decât federalizarea Republicii Moldova, respectiv obiectivul Rusiei. Adică, dacă Moscova nu poate înghiți totul, măcar să ia o bucată, sau mai multe.

Este ciudat că Rusia nu ține cont de segmentul populației din Republica Moldova care sunt pentru independență și neutralitate, un segment destul de important. Deși aceștia pot fi catalogați în categoria visători, deoarece Republica Moldova nu are nici teritoriul, nici populația, nici resursele, nici poziție geografică, nici ieșire la mare, nimic care să-i poată da un atu pentru a putea rămâne independentă. Fiindcă nu are cum să fie, va trebui să decidă.

Mai mult, acest bloc nu ia în considerare socialiștii și comuniștii conduși de Dodon și Voronin, care nu prea se înțeleg între ei, dar reprezintă stânga rusofilă. Adevărul e că Moscova l-a abandonat pe Dodon în favoarea lui Ilan Șor asupra căruia și-a orientat susținerea și aportul financiar foarte generos.

Dar s-ar putea ca acest lucru să se schimbe în curând, iar partidele lui Voronin și Dodon să fie prinse în acest bloc, fie prin integrare, fie prin alianță. Fiindcă Dodon și-a anunțat deja participarea la Forumul Economic de la Sankt Petersburg în iunie, unde vine și Ilan Șor cu blocul său. Este destul de probabil ca după aceea să asistăm la o alianță pro-rusă pentru Moldova, la cererea specială a liderilor Rusiei.

Totul pentru a stopa parcursul pro-european al Chișinăului.