Autoritățile de la Chișinău au aprobat statutul unei noi formațiuni politice, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale și parlamentare. Potrivit statutului Partidul Politic „Moldova Liberă și Suverană”, formațiunea își propune „să construiască o Republică Moldovă democratică, multinațională și multiculturală”.

Conform datelor depuse la Agenția Servicii Publice, președintele partidului este Nicolae Boicu. Sediul este în municipiul Chișinău, pe strada Albișoara. Numărul de membri declarat – peste 1700.

Președinta Maia Sandu a anunțat că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 2024 și a solicitat Parlamentului să organizeze un referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) în toamna anului 2024. Scopul acestui referendum este de a permite cetățenilor să își exprime clar opinia privind direcția de viitor a țării, în contextul în care Moldova a început negocierile pentru aderarea la UE. Maia Sandu a subliniat importanța sprijinului cetățenilor pentru continuarea parcursului european al Moldovei și a menționat că acesta este un pas important pentru asigurarea unui viitor pașnic și prosper pentru toate familiile și copiii din R. Moldova.

Sistem politic

Republica Moldova este o țară cu un sistem parlamentar, ceea ce înseamnă că puterea executivă este exercitată de guvern, în timp ce puterea legislativă este deținută de Parlament. Sistemul politic este bazat pe separarea și echilibrul puterilor în stat: executivă, legislativă și judecătorească.

Președintele Republicii Moldova este șeful statului și reprezintă țara atât pe plan intern, cât și internațional. Președintele este ales prin vot direct pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singură dată. Guvernul, condus de un prim-ministru, este responsabil pentru administrarea țării și implementarea politicilor interne și externe. Prim-ministrul este desemnat de președinte și trebuie să obțină încrederea Parlamentului.

Parlamentul Republicii Moldova este unicameral și este compus din 101 deputați, aleși pentru un mandat de 4 ani prin vot proporțional. Parlamentul adoptă legi, aprobă bugetul de stat, ratifică tratate internaționale și exercită control asupra guvernului.

Sistemul judiciar din Republica Moldova este independent și este format din instanțe de diferite niveluri, inclusiv Curtea Supremă de Justiție, curți de apel și curți de judecată. Justiția este administrată în conformitate cu legea, iar judecătorii sunt numiți pe baza competențelor și integrității lor profesionale. Reforma sistemului de justiție este o problemă semnalată de partenerii R. Moldova, inclusiv România, Uniunea Europeană și SUA.

Republica Moldova este o țară cu un sistem politic multipartit, ceea ce înseamnă că există mai multe partide politice care concurează pentru putere. Alegerile sunt considerate un element esențial al democrației, iar cetățenii moldoveni au dreptul să voteze și să fie aleși. Sistemul politic moldovenesc a fost marcat de instabilitate și schimbări frecvente de guvern în ultimele decenii, reflectând tensiunile politice interne și influențele externe.

Zeci de partide

În Republica Moldova, în 2024, sunt înregistrate peste 80 de partide politice. Dintre acestea, două partide noi, „Victorie” și „Unitate”, au fost înregistrate recent​​​​Partidul Victorie a fost înregistrat pe 28 decembrie 2023, iar Vadim Grozavu a devenit președintele acestuia. Formația are 1.331 de membri înregistrați. În programul său politic, Partidul își declară angajamentul față de principiile transparenței, legalității, justiției și patriotismului.„Partidul Politic Victoria se bazează pe principiile fundamentale ale transparenței, legalității, justiției, garanțiilor securității juridice și pozițiilor patriotice. Suntem o formațiune pro-moldovenească care vizează interesele cetățenilor. Credem că pentru dezvoltarea statului este necesar să avem o viziune clară asupra viitorului său, nefiind influențat de puncte de vedere și interese geopolitice”, se spune în programul politic de formare.Partidul Unității a fost înregistrat la 5 ianuarie 2024. Dmitry Furduy a devenit președintele său, iar numărul participanților este de 1.199 de persoane. În programul său politic, Partidul își propune să elibereze țara de dictatură.„Scopul final al partidului este de a construi o societate a libertății și a legii. Elita politică a Moldovei s-a transformat într-o castă. În ultimul deceniu, autoritățile eșuate au preluat statul, iar actuala conducere a stabilit o dictatură în țară, atacând drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Vom desființa dictatura și îi vom aduce în fața justiției pe cei responsabili de crime împotriva democrației, se arată în programul noului partid.În 2023, în R. Moldova au fost înregistrate cinci partide politice, unele bănuite de relații cu oligarhi fugari.Lista partidelor politice din Republica Moldova include, printre altele, următoarele formațiuni politice: Partidul Social Democrat European, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Socialist din Moldova, Partidul Legii și Dreptății, Partidul Popular Creștin Democrat, Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда”, Partidul Liberal, Partidul Oamenilor Muncii, Partidul Social Democrat, Uniunea Creștin-Socială din Moldova, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Verde Ecologist, Partidul „Noua Opțiune Istorică”, Partidul Nostru, Partidul Republican din Moldova, Partidul „NOI”, Uniunea Centristă din Moldova, Partidul European, Partidul Popular Democrat din Moldova, Partidul „Moldova Unită – Единая Молдова”, Partidul Conservator, Partidul Național Liberal, Partidul „Moldova Mare”, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Mișcarea Romilor din Republica Moldova, Partidul „Patrioții Moldovei”, Partidul Stînga Europeană, Partidul „Republica Unirii”, Partidul Popular din Republica Moldova, Partidul „Democrația Acasă”, Partidul Regiunilor din Moldova, Partidul Popular Socialist din Moldova, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Partidul „Renaștere”, Platforma Demnitate și Adevăr, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul „Patria”, Partidul Ruso-Slavean din Moldova, Partidul Societății Progresiste, Partidul „Forța Diasporei”, Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Voința Poporului, Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, Partidul Democrat Modern din Moldova, Partidul „Acasă Construim Europa”, Partidul „Pentru Oameni, Natură și Animale”, Partidul „Puterea Oamenilor”, Partidul Schimbării, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Partidul „Șansă”, Partidul Progresului Național, Partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Partidul „Bugeacul Nostru”, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul Național Moldovenesc, Liga Orașelor și Comunelor, Mișcarea „Respect Moldova”.