de Isac Mihai | feb. 13, 2019 | Balcani, Știri
Macedonia visează la aderarea euro-atlantică
Autoritățile de la Skopje au anunțat miercuri că au informat ONU cu privire la noul nume al țării, Macedonia de Nord, după intrarea în vigoare marți a acordului cu Grecia, care a pus capăt unui diferend de aproape trei decenii, transmite mass-media balcanică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Cele două state au trimis” marţi seară ‘o scrisoare secretarului general al ONU (Antonio Guterres) în care l-au informat despre data intrării în vigoare a acordului’, menţionează Ministerul de Externe de la Skopje într-un comunicat.
Note verbale
Acesta precizează că vor fi trimise ‘foarte curând’ ‘note verbale’ de informare secretariatului Naţiunilor Unite, statelor membre ale ONU şi altor organizaţii internaţionale.
După ce Skopje a anunţat că acordul de la Prespa (Prespes, în limba greacă), semnat în iunie 2018, a intrat în vigoare marţi, guvernul a modificat numele ţării pe site-ul său oficial, pe care se poate citi acum „Guvernul Macedoniei de Nord”, precum şi pe contul de Twitter.
Autorităţile urmau să înlocuiască treptat panourile de la intrarea în ţară la un post de frontieră cu Grecia.
Acordul de la Prespa a pus capăt unei dispute diplomatice de aproape 30 de ani între cele două ţări vecine, deschizând astfel calea pentru aderarea Macedoniei de Nord la ONU şi apropierea sa de Uniunea Europeană, blocate până acum de Atena.
În pofida puternicei opoziţii a naţionaliştilor din cele două ţări, premierul macedonean Zoran Zaev şi omologul său elen Alexis Tsipras au reuşit să încheie un acord pentru închiderea diferendului creat după obţinerea independenţei fostei republici iugoslave Macedoniei în 1991. (M.B.)
de Isac Mihai | feb. 9, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Macedonia visează la aderarea euro-atlantică
Majoritatea deputaţilor greci au aprobat vineri seară viitoarea aderare a Macedoniei de Nord la NATO, ultima etapă a acordului greco-macedonean asupra schimbării numelui micului stat vecin din Balcani, relatează mass-media de la Atena, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Parlamentul de la Atena a votat pentru ratificarea „protocolului privind aderarea la NATO a Macedoniei de Nord”, cu 153 de voturi pentru, 140 contra şi o abţinere, o majoritate minimă în Legislativul unicameral elen care are 300 de deputați. Partidul de guvernământ al premierului Alexis Tsipras controlează 145 de mandate, fiind nevoit să apeleze la sprijinul altor grupuri parlamentare și al unor deputați independenți pentru a obține adoptarea acordului.
Conflicte interne
Liderul oficial al opoziției din Parlamentul elen, Kyriakos Mitsotakis, șeful partidului conservator Noua Democrație, a condamnat în termeni duri acordul dintre Atena și Skopje, cerând membrilor tuturor partidelor să voteze împotriva acordurilor. Controlând sub 80 de mandate din parlamentul elen, Kyriakos Mitsotakis a fost nevoit să se bazeze pe o oaste de strânsură formată din propriul grup parlamentar, diferiți radicali de dreapta ori de stânga, precum și unii centriști. Efortul său nu a avut rezultatul scontat, liderul opoziției parlamentare amenințând că va obține anularea acordului după câștigarea alegerilor parlamentare din octombrie 2019.
„Doresc să urez bun venit Macedoniei de Nord, o ţară prietenă a Greciei, o ţară care trebuie să fie un aliat în eforturile noastre pentru a instala securitatea, stabilitatea şi pacea în regiune”, a declarat premierul Alexis Tsipras în faţa deputaţilor. „Istoria ne va judeca. Cred că ne-am îndeplinit datoria patriotică”, a spus el chiar înainte de vot.
Ambasadorii celor 29 de membri ai Alianţei Nord-Atlantice au semnat miercuri protocolul de aderare a Macedoniei la Alianţa Nord-Atlantică, un pas important către acceptarea ţării balcanice drept al 30-lea membru al organizaţiei.
Obiectiv: Summit-ul de la Londra
Atena s-a opus până în prezent acestei aderări cât timp Macedonia nu îşi schimbă numele, pe fondul unor proteste violente în majoritatea orașelor elene. Cele două ţări au semnat în iunie acordul zis de la Prespes (sau Prespa) care schimbă numele Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în „Republica Macedonia de Nord”.
Parlamentele macedonean şi grec au adoptat succesiv acest acord care pune capăt unei dispute diplomatice de aproape 30 de ani între cele două ţări. În baza acordului, deputaţii greci trebuiau să voteze acordul privind aderarea Macedoniei de Nord al NATO şi să notifice Skopje despre votul lor.
Republica Macedonia de Nord poate de acum să notifice schimbarea numelui său la ONU care va adopta. Aderarea Macedoniei de Nord la NATO va deveni efectiva după ce toate statele membre vor ratifica protocolul. Procesul a durat un an în cazul Muntenegrului.
Obiectivul este aderarea odată cu summitul NATO din decembrie 2019 de la Londra, dar Macedonia de Nord urmează în principiu să participe ca „invitată” la o reuniune a miniştrilor de externe ai NATO, în aprilie, la Washington.
O parte a populației macedonene se opune integrării în NATO
Războiul declarațiilor
Autoritățile de la Moscova au criticat în mod constant extinderea NATO în Balcani, între Kremlin și statele NATO ajungându-se până la un război diplomatic total și expulzări reciproce de diplomați. Poziția rusă a fost atacată și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat pentru Euronews că Moscova încearcă să influențeze procesul de acceptare a țărilor balcanice în alianța militară NATO.
„Rusia încearcă să intervină, încercând să se amestece în procesele politice din țările suverane”, a declarat Stoltenberg pentru Euronews. „Cred că este greșit.” „NATO respectă deciziile statelor independente suverane, indiferent dacă doresc sau nu să adere la NATO”, a adăugat el. – La Skopie, am văzut că majoritatea din parlament, majoritatea partidelor politice doreau să adere la NATO, iar noi salutăm asta. Dar în Serbia, de exemplu, ei au declarat în mod clar că nu doresc să adere la NATO și noi respectăm și acest lucru”.
„Prin urmare, Rusia ar trebui să respecte deciziile statelor suverane dacă ele doresc să adere la NATO, chiar dacă nu îi place”, a concluzionat el.
Semnal politic
Interviul a avut loc în aceeași zi în care Republica Macedonia de Nord, sub noul său nume, a semnat un protocol care deschide calea pentru aderarea la NATO, un semnal puternic dat factorilor de decizie de la Moscova.
Stoltenberg a atras atenția și asupra problemei retragerii Washingtonului și a Moscovei din Tratatul Fortelor Nucleare Intermediare (INF). Acordul interzice ambelor țări să utilizeze rachete cu rază medie și scurtă, iar Washingtonul acuză Rusia de încălcarea acestuia.
„Nu vrem o nouă cursă a înarmărilor și vom încerca să convingem Rusia să se întoarcă la respectarea tratatului”, a spus Stoltenberg. – Finalizarea procesului de ieșire este precedată de o perioadă de șase luni în care Rusia se poate răzgândi. „Reacția noastră va fi echilibrată, va avea caracter defensiv și vom studia nu numai consecințele militare, ci și posibile noi inițiative privind controlul armamentului”, a declarat Secretarul General al Alianței. „Dar trebuie să facem totul pentru ca într-o lume fără un tratat INF și cu noile rachete ruse NATO să poată oferi descurajare și apărare”.
Tratatul a fost semnat în 1987 de către președintele SUA Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbaciov. Aceasta interzice producția, testarea și desfășurarea de rachete balistice și rachete balistice cu lansare de la sol, cu raza de actiune pe o distanță cuprinsă între 500 și 5.500 kilometri. (M.B.)
de Isac Mihai | feb. 6, 2019 | Balcani, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Macedonia visează la aderarea euro-atlantică
Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a anunţat recent că protocolul de aderare a Republicii Macedonia de Nord la NATO urmează să fie semnat pe data de 6 februarie, după ce Skopje şi Atena au ajuns recent la un acord pentru soluţionarea disputei privind numele Macedonia, relatează mass-media balcanică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Pe 6 februarie vom scrie istorie, aliaţii NATO vor semna protocolul de aderare cu viitoarea Republică a Macedoniei de Nord, împreună cu ministrul de Externe, Dimitrov Nikola”, a anunţat Stoltenberg pe Twitter.
În unanimitate
Protocolul de aderare trebuie ratificat de parlamentele tuturor statelor membre NATO, informează agenţia de ştiri Anadolu, preluată de KARADENIZ PRESS. Aderarea Macedoniei la UE şi NATO, a fost blocată până recent de Grecia, care a refuzat să accepte numele ţării, considerând că reprezintă o revendicare teritorială pentru una din regiunile sale nordice, care poartă acelaşi nume.
Recent, Parlamentului grec a ratificat, pe fondul unor proteste masive din partea ultranaționaliștilor eleni, un acord privind schimbarea denumirii Republicii Macedonia în Republica Macedonia de Nord. Autoritățile elene au acuzat Federația Rusă de susținerea acestor proteste prin intermediul serviciilor secrete.
„Am discutat şi angajamentul continuu faţă de politica uşilor deschise şi Skopje şi Atena sunt de lăudat aici, şi prim-ministrul Tsipras, şi prim-ministrul Zaev sunt de lăudat, pentru că, de exemplu, au reuşit să rezolve şi să facă problema numelui ţării să fie ceva de domeniul trecutului. Vom semna protocolul de aderare curând. Apoi Skopje va lua parte la două reuniuni ca invitat. Odată ce toţi 29 aliaţi au ratificat protocolul, vom putea să urăm bun venit Republicii Macedonia de Nord ca cel de-al 30-lea membru al NATO”, a spus Stoltenberg, la conferinţa comună cu preşedintele Klaus Iohannis. El a mai subliniat că aderarea acestei ţări la Alianţa Nord-Atlantică va consolida pacea şi stabilitatea în regiune şi Europa.
Sprijin românesc
Ministrul afacerilor externe Teodor Meleşcanu a avut în data de 1 februarie 2019, o întrevedere cu ministrul afacerilor externe din Republica Macedonia, Nikola Dimitrov, aflat la Bucureşti pentru sesiunea comună UE cu statele candidate a reuniunii în format Gymnich, care se desfăşoară în perioada 31 ianuarie-1 februarie 2019.
În debutul întrevederii, şeful diplomaţiei române a adresat felicitări pentru momentul istoric al ratificării Acordului de la Prespa, care va influenţa pozitiv parcursul european şi euro-atlantic al R. Macedonia. În context, ministrul Teodor Meleşcanu a reiterat sprijinul ferm al României pentru parcursul european al Republicii Macedonia şi a încurajat autorităţile macedonene să continue procesul de reforme pentru a putea obţine rezultate pozitive pe durata Preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene. Totodată, Meleşcanu a transmis disponibilitatea României de a acorda asistenţă tehnică în procesul de aderare la UE, în conformitate cu exigenţele existente.
Demnitarul român a adresat felicitări autorităţilor de la Skopje pentru avansarea parcursului de aderare euro-atlantică şi l-a informat omologul macedonean că România a încheiat procedurile interne necesare semnării „Protocolului de Aderare la NATO a Republicii Macedonia de Nord”.
La final, ministrul afacerilor extern român a adresat o invitaţie omologului macedonean de a efectua o vizită oficială la Bucureşti, în perioada următoare, pentru a discuta în detaliu modalităţile de dezvoltare a relaţiilor bilaterale şi a perspectivelor de cooperare în plan regional şi internaţional. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 25, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Macedonia visează la aderarea europeană
Parlamentul grec a decis să amâne ratificarea acordului privind schimbarea numelui Macedoniei până vineri, din cauza numărului mare de persoane care vor să îşi exprime părerea cu privire la această înţelegere, relatează site-ul agenţiei Dpa, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Mass-media elenă consideră că ratificarea va fi amânată încă odată, până săptămâna viitoare, datorită presiunilor politice și a demonstranțiilor violente din diferite orașe din Grecia.
Dezbaterea a început miercuri, iar votul privind ratificarea acordului cu Macedonia ar fi trebuit iniţial să aibă loc joi, după ce parlamentul de la Atena a respins la limită, săptămâna trecută, moţiunea de cenzură contra Guvernului Alexis Tsipras, reconfirmarea încrederii în Executiv deschizând calea aprobării de către Grecia a acordului cu Skopje.
Manifestații violente
Autorităţile din Grecia au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea care s-a adunat din nou pentru a protesta în faţa Parlamentului de la Atena, pe fondul acordului privind schimbarea numelui Macedoniei, relatează mass-media elenă. Mii de persoane au participat la manifestaţiile din faţa Parlamentului, strigând „trădătorii”, în contextul în care parlamentarii eleni dezbat ratificarea acordului cu Macedonia.
Anterior, zeci de mii de persoane au participat la manifestări violente în marile orașe elene împotriva unei înţelegeri făcute de Guvernul Greciei cu Macedonia, prin care acesta îşi va schimba denumirea în „Republica Macedonia de Nord”.
Aderarea Macedoniei la UE şi NATO, a fost blocată până recent de Grecia, care a refuzat să accepte numele ţării, considerând că reprezintă o revendicare teritorială pentru una din regiunile sale nordice, care poartă acelaşi nume.
În principal la apelul „comitetului de luptă pentru elenismul Macedoniei”, mii de manifestanți, mai ales din nordul Greciei (n.r.-regiunea Macedoniei grecești), au venit la protestele din Piaţa Syntagma, locul frecvent al marilor adunări, în faţa Parlamentului. Printre manifestaţi, mass-media elenă a identificat unele grupări religioase ortodoxe și naționaliste care consideră că numele Macedonia aparţine doar patrimoniului istoric grec şi provinciei sale nordice.
Oficial, partidele care formează opoziţia la guvernul lui Alexis Tsipras (dreapta şi socialiştii) şi care sunt împotriva acordului nu participă la această manifestaţie, dar au precizat că fiecare membru are libertatea să ia parte în nume personal.
„Într-o societate democrată, dreptul cetăţenilor de a manifesta într-un mod paşnic nu este negociabil”, a afirmat premierul Alexis Tsipras într-un interviu apărut recent în Avghi, cotidianul partidului său de stânga Syriza.
Atena-sfasiata-de-proteste
Război în parlament
Parlamentul grec a decis să amâne ratificarea acordului privind schimbarea numelui Macedoniei până vineri, din cauza numărului mare de persoane care vor să îşi exprime părerea cu privire la această înţelegere. Parlamentarii greci au amânat ratificarea acordului cu Macedonia după ce dezbaterile tensionate s-au prelungit şi în a treia zi, scrie Reuters, relatează mass-media de la Atena. „Există un număr fără precedent de persoane care vor să vorbească”, a afirmat preşedintele parlamentului grec, Nikos Voutsis în faţa jurnaliştilor. El a anunţat că votul a fost amânat pentru vineri ora 12:30 GMT (14:30 ora României).
Voutsis a informat că aproape 230 de parlamentari au dorit să vorbească. Majoritatea primesc şase minute pentru a ţine un discurs, însă această regulă a fost încălcată constant în timpul dezbaterilor.
Premierul Alexis Tsipras beneficiază de suficientă susţinere pentru a asigura aprobarea acordului prin care Macedonia îşi va schimba numele în Republica Macedoniei de Nord. Tsipras a câştigat la limită un vot de neîncredere săptămâna trecută, organizat după ce fostul său partener de coaliţie, Panos Kammenos, şi-a dat demisia.
Mulţi greci consideră că numele de Macedonia ar trebui folosit doar pentru a face referire la regiunea din nordul Greciei, locul de naştere al lui Alexandru cel Mare. Macedonia este cunoscută oficial în prezent ca fiind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, din cauza protestelor Atenei.
Acordul greco-macedonean deschide uşile UE şi NATO tinerei Republici macedonene, născute în urma prăbuşirii fostei Iugoslavii, Atena renunțând la veto-ul său istoric.
Opoziție rusă
Mass-media elenă a relatat implicarea oligarhului rus Ivan Savvidis în finanțarea acestor proteste, după ce în 2018, diferite anchete de presă arătau implicarea acestuia în sabotarea acordurilor dintre Grecia și Macedonia. Premierul de la Skopje, Zoran Zaev, a declarat anterior că oligarhul Ivan Savvidis a plătit numeroase persoane pentru a provoca protestele violente din Skopje. Jurnaliştii de investigaţii de la OCCRP, care au colaborat în anchetă cu Buzzfeed, au descoperit că patronul lui PAOK a virat circa 300.000 de euro oamenilor săi de încredere din Macedonia, care mai apoi au luat legătura cu ultraşii de la Vardar Skopje. Ivan Savvidis a fost membru al Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului de la Moscova) şi este considerat unul din oligarhii apropiaţi actualei puteri de la Kremlin, cu care Rusia încearcă cu orice preţ să blocheze expansiunea NATO în Balcani.
Sprijin de la București
România va sprijini o eventuală decizie de începere a negocierilor cu Macedonia în vederea aderării acestei ţări la Uniunea Europeană, a declarat recent ambasadorul român la Skopje, Viorel Stănilă, citat de MIA, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Având în vedere evoluţiile din UE, alegerile europarlamentare din 2019 şi problema Brexit, România se confruntă cu subiecte serioase în semestrul acesta, când asigură preşedinţia Consiliului Uniunii, a arătat ambasadorul, care a prezentat priorităţile executivului de la Bucureşti în comisia pentru afaceri europene a parlamentului macedonean. Guvernul şi parlamentul Macedoniei au făcut progrese în privinţa reformelor şi integrării europene şi am găsit în Macedonia o atmosferă promiţătoare, datorată forţelor democratice din societate, a spus Stănilă.
Preşedinţia română a Consiliului UE şi-a ales drept motto coeziunea, iar primele trei priorităţi sunt extinderea Uniunii în vestul Balcanilor, securitatea comună şi politica de apărare europeană, a afirmat diplomatul român. „Coeziunea este un termen care nu se referă doar la UE, ci este aplicabil în relaţiile cu partenerii, cu statele candidate şi cu ţările din vecinătate”, a adăugat el.
UE, gata de negocieri
Ambasadorul UE Samuel Zbogar a declarat, în acelaşi context, că parlamentul macedonean a înregistrat o mare realizare în privinţa implementării acordului de la Prespa privind viitorul nume al ţării – Republica Macedoniei de Nord – convenit cu Grecia şi a adoptării unor legi pentru reformă, inclusiv împotriva corupţiei. „Guvernul a dat dovadă de mare angajament în finalizarea procesului de revizuire a Constituţiei şi în implementarea reformelor. Această direcţie trebuie urmată şi în lunile care vin, pentru a deschide calea către începerea negocierilor”, a insistat reprezentantul Uniunii.
Vicepremierul macedonean pentru afaceri europene, Bujar Osmani, a felicitat România pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE şi a spus că pentru ţara sa este important să aibă la conducerea UE un mare prieten şi susţinător, în această perioadă foarte importantă. „Sper că preşedinţia română va rămâne în istoria Macedoniei ca momentul în care ţara a început negocierile de aderare la UE”, a mai declarat el. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 28, 2018 | Balcani, Știri, UE, UE
Macedonia visează la aderarea europeană
Mai multe mii de susţinători ai opoziţiei de dreapta din Macedonia au demonstrat miercuri la Skopje împotriva premierului Zoran Zaev, care vrea să obţină ratificarea de către parlament a unui acord cu Grecia privind noul nume al ţării, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Manifestanţii, care agitau drapelul roşu şi galben al Macedoniei, au ieşit în stradă la apelul partidului naţionalist VMRO-DPMNE, care a fost înlăturat de la putere în 2017 şi nu a reuşit să împiedice votul, pe 20 octombrie, în Parlamentul macedonean, în favoarea începutului procesului de schimbare a numelui ţării.
Acord contestat
Acordul încheiat în iunie între Zoran Zaev şi omologul grec Alexis Tsipras prevede ca mica ţară din Balcani să se numească „Republica Macedonia de Nord”. Dacă acordul este ratificat de parlamentul macedonean, Grecia a promis să nu se mai împotrivească aderării ţării la NATO şi UE. Federația Rusă a condamnat decizia Parlamentului, luată după eșuarea referendumului de acum câteva săptămâni.
„Vă vom arăta care este locul vostru în istorie, partea întunecată a istoriei, la viitoarele alegeri anticipate sau la termen”, a declarat şeful VMRO-DPMNE, Hristijan Mickoski, într-un discurs susţinut în faţa manifestanţilor. El a denunţat o „situaţie de umilire naţională” şi a făcut apel la organizarea de manifestaţii săptămânale în capitală.
După primul vot plin de tensiuni de la 20 octombrie, în cursul căruia mai mulţi deputaţi ai VMRO-DPMNE au „trădat” linia partidului pentru a aproba lansarea procesului pentru schimbarea numelui, parlamentul pregăteşte amendamentele care să înscrie noul nume în constituţie. Un vot final pentru ratificarea schimbării numelui necesită două treimi din voturi, notează AFP. (M.B.)
