de Anatol Terzi | iun. 25, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Ambasada Statelor Unite ale Americii organizează, luni, o conferinţă de presă intitulată „Experienţa Georgiei în reformarea Poliţiei şi sugestii pentru Moldova”. La eveniment sunt aşteptaţi ambasadorul SUA în Moldova, William Moser, şi premierul Vlad Filat.
Prin reformarea Ministerului Afacerilor Interne se urmăreşte delimitarea competenţelor Poliţiei de stat şi a celei locale, demilitarizarea, precum şi stabilirea statutului de poliţist, în comparaţie cu alte categorii de funcţionari din cadrul MAI. Proiectul mai urmăreşte instituirea Poliţiei de frontieră. Un alt obiectiv este transmiterea funcţiilor Poliţiei judecătoreşti către Ministerul Justiţiei.
De asemeena, săptămâna trecută ambasadorul SUA în Republica Moldova, William H. Moser, a participat la inaugurarea a două laboratoare noi de instruire la Academia de Poliţie „Stefan Cel Mare” din Chişinău, laboratoarele fiind parte a asistenţei continue a Statelor Unite acordată Moldovei in procesul de reformare şi modernizare a sectorului de drept. Primul laborator este un cabinet computerizat de studiere a limbii engleze, care oferă cele mai moderne materiale de studiere a acestei limbi pentru vorbitorii nenativi de engleză. Celălalt este un laborator criminalistic cu echipament specializat, care va permite noii generaţii de anchetatori ai Moldovei să fie mai bine pregătiţi pentru a lupta împotriva criminalităţii.
Ambele proiecte au fost finanţate de către Ambasada SUA şi valorează 60 000 de dolari. „Aceste proiecte sunt cele mai recente evidenţe ale parteneriatului dintre organele de drept din SUA şi Moldova,” a menţionat ambasadorul Moser. „Ambasada SUA a furnizat anterior Ministerului Afacerilor Interne al Moldovei echipament variind de la vehicule până la echipament criminalistic, în sumă totală de peste 700 000 dolari. Şi desigur asistenţa va continua”. „Aş dori să vă asigur că Statele Unite vor continua să vă fie alături în procesul de implementare a acestor importante reforme, care vor întări supremaţia legii şi ordinea de drept în Moldova.”, a declarat Moser.
de Anatol Terzi | apr. 20, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul Legii cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, care prevede, printre altele, divizarea structurală a poliţiei în poliţie de stat şi poliţie locală.
Poliţia din R Moldova nu va mai exercita funcţia de menţinere a ordinii publice. Această responsabilitate va reveni în totalitate carabinierilor. Poliţiştii vor avea sarcina să prevină, să constate şi să identifice autorii infracţiunilor. Proiectul propune divizarea structurală a poliţiei din Republica Moldova în poliţie de stat şi poliţie locală. Autoritatea care va coordona activitatea poliţiei pe întreg teritoriul Republicii Moldova va fi Departamentul Poliţie şi nu Ministerul Afacerilor Interne. MAI din Republica Moldova va avea competenţe de elaborare şi monitorizare a implementării politicilor în domeniul combaterii criminalităţii, asigurării colaborării cu structurile internaţionale.
Şeful Departamentului Poliţie urmează să fie numit de Guvernul de la Chişinău, la propunerea ministrului de Interne din R Moldova. Proiectul prevede angajarea poliţiştilor doar pe bază de concurs. Gradele speciale acordate poliţiştilor vor fi echivalente gradelor de calificare ale funcţionarilor publici şi nu celor militare. Intrarea în vigoare a Legii se propune să se producă după 6 luni de la adoptare.
De asemenea, legea care prevede reorganizarea Serviciului Grăniceri în Poliţia de Frontieră va fi publicată vineri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Structura înfiinţată va obţine abilităţi noi ce ţin de combaterea criminalităţii frontaliere, urmăririi penale, examinării contravenţiilor şi expertizei juridice a actelor de călătorie. Legea va intra în vigoare de la 1 iulie 2012 şi a fost elaborată în vederea ajustării legislaţiei R Moldova la cea a Uniunii Europeane, în contextul implementării Planului de Acţiuni R Moldova-UE.
de Anatol Terzi | nov. 25, 2011 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a anunţat joi o reformă radicală a forţelor armate, în timpul unei vizite întreprinse la Corpul cadeţilor din regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei. „În armată sunt aşteptate schimbări radicale”, a declarat Ianukovici, fără să intre în detalii. El s-a limitat să spună că această reformă este o prioritate pentru autorităţi. „Conducerea statului acordă o atenţie deosebită construcţiei militare şi reformei armatei”, a subliniat preşedintele ucrainean, amintind că o nouă ediţie a Strategiei securităţii naţionale şi proiectul noii doctrine militare a Ucrainei au fost deja finalizate, urmînd să fie aprobate de parlament în timpul apropiat. Forţele armatei Ucrainei sînt compuse în prezent din militari în termen şi angajaţi prin contract. Kievul a declarat de mai multe ori că armata sa va deveni una în totalitate profesionistă, dar întîrzie trecerea la serviciul militar doar pe bază de contract.
Autorităţile ucrainene recunosc că acest deziderat este imposibil de pus în aplicare 100% în timpul apropiat. De asemenea, Kievul are în vedere creşterea numărului de angajări în armată pînă la 80% către orizontul anului 2017 şi reducea serviciului militar obligatoriu.
In anul 2007, presedintele ucrainean de atunci anunta ca Ucraina va avea o armata constituita numai din angajati voluntari, termenul stabilit pentru realizarea acestui obiectiv fiind anul 2010. “Ultimul an de serviciu militar obligatoriu va fi 2009”, a indicat Iuscenko in cursul unei ceremonii militare la Kiev. “Costul trecerii la profesionism a armatei in urmatorii doi ani a fost estimat la 47 de miliarde de hryvne (6,5 miliarde de euro)”, a adaugat el. De asemenea, Ministerul Apararii ucrainean a anuntat ca fortele sale armate vor fi reduse la 100.000 de militari pana in 2015. In martie 2005, Parlamentul ucrainean aprobase o reducere cu 40.000 de soldati a armatei ucrainene, care avea atunci un efectiv de 285.000 militari. Durata serviciului militar obligatoriu a fost redusa, de asemenea, de la 18 la 12 luni.
de Marian Petru | iun. 27, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Presedintele Legislativului de la Chisinau, Marian Lupu
Un grup de lucru de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova va elabora o strategie de reformare a sistemului judiciar, care urmează să fie votată în parlament până la finele acestui an. Această strategie este necesară inclusiv pentru a putea accesa fonduri europene pentru reforma justiţiei, a declarat preşedintele interimar, Marian Lupu, după şedinţa Consiliului pentru reforma justiţiei. Potrivit lui, Republica Moldova va putea primi 60 de milioane de euro pentru implementarea acestei strategie.
Strategie pe 5 ani
Ministrul justiţiei Oleg Efrim a precizat că proiectul strategiei este prevăzut pentru o perioadă de cinci ani. Acesta urmează să reprezinte viziunea autorităţilor în vederea reformei în justiţie şi care să asigure finalitatea acesteia. Potrivit lui, strategia se bazează pe şapte piloni, printre care reforma sistemului judecătoresc şi a procedurilor penale. Agepres precizează că forul, creat la finele lunii mai, prin decretul lui Marian Lupu, are funcţia de coordonare a autorităţilor publice şi monitorizarea proiectelor privind reforma justiţiei. Reforma justiţiei şi a organelor de drept este o necesitate în contextul procesului de integrarea europeană şi trecerea la etapa de postmonitorizare a Republicii Moldova de către Consiliul Europei.
de Marian Petru | apr. 21, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Republica Moldova şi pericolul ucrainizării
Un raport lansat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) “Viitorul” subliniază că sunt semnale care atestă un început de ‘ucrainizare’ a politicii moldoveneşti, pe fondul crizei politice din stânga Prutului, generată de nealegerea şefului statului, dar şi frecvenţa scrutinelor electorale.
Ca şi în cazul Ucrainei, în Republica Moldova cea mai mare problemă pare a fi absenţa unui consens asupra modelului de dezvoltare care urmează a fi preluat.
Aceasta se observă în cazul rezistenţei la reforme necesare, cum ar fi cea a Ministerului Afacerilor Interne. Toate aceste dezacorduri interne ameninţă statutul de ‘poveste de succes’ atribuită de europeni Republicii Moldova, consideră autorii, amintind de cazul Ucrainei care, în decursul a cinci ani de luptă politică, a conturat o oboseală a Uniunii Europene faţă de ea.
‘Pentru a evita scăderea entuziasmului UE faţă de şansele Republicii Moldova, este nevoie de a insista pe reformele promise. Altfel, riscăm ca şi întreaga societate, nu doar oficialii UE, să obosească de asigurările că lucrurile vor merge strună’, se menţionează în studiu.
Economistul Alexandru Fala, coautorul Raportului de prevenire a crizelor, recomandă intensificarea reformelor structurale, în special asigurarea unui mediu concurenţial în toate segmentele economiei naţionale, precum şi restructurarea întreprinderilor de stat.
Prezent la lansare, ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurcă a accentuat că autorităţile de la Chişinău ‘ar trebui să citească semnele rele şi să dubleze agenda de politică externă cu reforme interne’. El a reiterate, potrivit Agerpres, sprijinul României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, amintind în context şi de o iniţiativă a României de a fi liderul unui proiect european de twinning destinat reformei ajutorului de stat şi competiţiei în Republica Moldova.
