de Anatol Terzi | mart. 8, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Numele candidatului la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova urmează să fie prezentat cel mai târziu la începutul săptămânii viitoare.
Potrivit lui Marian Lupu, liderul PDM, numele candidatului la această funcţie urmează să fie anunţat în urma unor negocieri suplimentare, la finalul unei şedinţe a Parlamentului, afirmând că Igor Dodon „va avea posibilitatea să cunoască acest candidat”. „Noi am ţinut cont de cerinţele întregii societăţi cu privire la viitorul preşedinte”, a subliniat el.
„Nu pot şi nici nu vreau să spun unele nume. Dacă ne lansăm din nou în dezbateri politice, mă tem să nu se strice iar toată această afacere”, a declarat Lupu pentru presă. Potrivit liderului PDM, candidatura Veronicăi Bacalu „rămâne pe agenda discuţiilor”. „Nu am să vă spun nici din ce domeniu provine eventualul candidat. Avem o listă, discutăm. Nu avem o singură persoană, sunt mai multe, inclusiv Veronica Bacalu”, a precizat Lupu.
La rândul său, preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, susţine că Alianţa pentru Integrare Europeană a ajuns la un candidat de compromis. Mihai Ghimpu nu a dat nume, dar spune că a discutat personal cu această persoană şi i-a atras atenţia că trebuie să ţină cont şi să respecte Acordul AIE, transmite Info-Prim Neo. „Noi, liberalii, nu am venit în politică pentru funcţii, ci pentru oameni. Vom vota un preşedinte şi sper că în cadrul alianţei va fi pace, linişte, vom încheia aceste jocuri şi ne vom gândi la cetăţeni”, a spus Mihai Ghimpu pentru presă.
Nicolae Timofti, de la CSM, posibil candidat
Mihai Ghimpu a reiterat că este importantă nu doar alegerea preşedintelui, ci şi menţinerea majorităţii parlamentare. Nicolae Timofti, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, este candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, informează Pro TV pe site-ul său, citând “surse din cadrul AIE”. Nicolae Timofti s-a născut la 22 decembrie 1948, în satul Ciutuleşti, raionul Floreşti. Este preşedintele CSM, numit la 4 martie 2011, judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Este căsătorit, are trei fii.
Deputaţii au stabilit organizarea alegerii preşedintelui pentru vinerea viitoare, pe 16 martie. Anterior, stabilirea datei scrutinului a fost amânată în două rânduri, la insistenţa liberalilor, care au solicitat ca mai întâi să fie găsit un candidat, iar după aceea să fie stabilită data alegerilor.
de Razvan Iorga | mart. 7, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Legislativului de la Chisinau a decis miercuri desfasurarea alegerilor prezidentiale la 16 martie. Coalitia de guvernare de la Chisinau, Alianta pentru Integrare Europeana, si-a asumat intentia de a identifica un candidat independent la functia de sef al statului, dar numele acestuia inca nu a fost facut public. Mai multe tentative de a fi stabilita data alegerilor au esuat in ultimele saptamani deoarece Partidul Liberal a conditionat fixarea datei cu identificarea candidatului. in aceste conditii, este de presupus ca pana la urma liderii celor trei partide au ajuns la un numitor comun. „Noi, dupa atatea luni de discuții, de negocieri, se pare ca ajungem la un final pentru a ne bucura de aceasta ințelegere obținuta, de a numi data alegerilor. Noi putem sa ne suparam unul pe altul, dar asta nu va duce la nimic. Astazi suntem in stare sa numim data alegerilor, sa formam comisia speciala si sper ca saptamana viitoare sa putem alege presedintele. Candidatura poate sa trezeaca simpatia unora si din contra, nesimpatia altora. insa, noi trebuie sa mergem inainte. in sfarsit am gasit o soluție de compromis. Fracțiunea PD a facut tot pentru a depasi aceasta situație, presedintele partidului a facut acel pas important. insa, noi trebuie sa mergem inainte. in sfarsit am gasit o soluție de compromis. Fracțiunea PD a facut tot pentru a depasi aceasta situație, presedintele partidului a facut acel pas important”, a declarata presedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov. La randul lor, membrii PL au menționat ca obstacolele importante au fost trecute. „Noi intotdeauna am fost pro unei soluții puse in practica pe cale parlamentara, pentru evitarea alegerilor anticipate. PL a participat la toate fazele de discuții. Noi am avut mereu o poziție echilibrata. Nu PL a fost obstacolul. Au fost mai multe obstacole artificiale in acest sens. Mai raman cateva momente: asigurarea reechilibrarii Acordului AIE si asigurarea unei stabilitați a guvernarii pentru tot mandatul acestei legislaturi. Este prea devreme sa jubilam. Vom jubila cand vom alege presedintele”, a spus Ion Hadarca, deputat PL.
Comunisti prostesteaza
In acelasi timp, opozitia comunista a lasat sa se inteleaga ca nu va recunoaste legitimitatea alegerii presedintelui, deoarece acest parlament ar activa ilegal. Presedintele Republicii Moldova este ales de parlament cu votul a 61 de deputati. Alianta pentru Integrare Europeana are 58 de voturi, dar mai exista patru deputati neafiliati, care au declarat ca vor sustine, in anumite conditii, candidatul propus de Alianta. Daca nu este ales din primul tur, legislativul poate organiza o noua tentativa in decurs de 30 de zile. Republica Moldova nu are un presedinte ales de doi ani si jumatate, timp in care doua parlamente au fost dizolvate din cauza nealegerii sefului statului.
de Anatol Terzi | mart. 7, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Partidul Liberal nu va vota preşedintele Republicii Moldova până acesta va semna un document politic prin care se va angaja să nu demită niciun ministru numit de liberali, a declarat, în cadrul unei emisiuni TV, liderul PL Mihai Ghimpu.
Potrivit lui Ghimpu, pentru a obţine susţinerea liberalilor, viitorul preşedinte se va angaja să nu demită niciun ministru numit de PL, dacă candidatura acestuia va fi înaintată doar de prim-ministru, fără acordul fracţiunii PL. „Nu este vorba de un document juridic, ci de unul politic „, a opinat Ghimpu. Preşedintele liberalilor a afirmat că ceilalţi doi lideri au discutat candidaturile pentru preşedinţie pe la spatele PL. „Dacă vrei să fie ales preşedintele, vii cu un candidat ca liberalii să nu poată să nu-l voteze. Veronica Bacalu poate să rămână candidat numai atunci când vine să se întâlnească cu noi, cum a venit Ion Ababii”, a spus liberalul.
”Alexandru Tănase ar fi cea mai potrivită candidatură, dar cine-l acceptă?”, a mai declarat liderul liberal Mihai Ghimpu la Pro TV Chişinău. În lista cu potenţiali candidaţi a liberalilor ar mai fi fostul ministru al Culturii, Ion Ungureanu, fostul preşedinte al Parlamentului, Alexandru Moşanu, deputatul român de origine basarabeană Tudor Panţâru.
În acelaşi timp, Ghimpu este de părerea că niciuna dintre aceste candidaturi nu ar fi acceptate de PLDM şi PD, şi cu atât mai mult de „neafiliaţi”, astfel îi numeşte el pe deputaţii din grupul Dodon. El a spus că persoanele propuse de Partidul Liberal nu vor fi acceptate la preşedinţie pentru că acestea au făcut parte din mişcarea de eliberare naţională fondată încă în 1988, din Frontul Popular. „Pentru că noi suntem alţii”, a precizat Ghimpu.
Luni seara, lideri AIE au anunţat că, până miercuri, Parlamentul ar putea stabili data algerilor prezidenţiale. Liberalii susţin că rămân pe poziţii şi nu vor vota data alegerilor până când nu va fi identificat un candidat care să fie susţinut de 62 de voturi.
de Anatol Terzi | mart. 6, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Alianţa pentru Integrare Europenă ar putea stabili la şedinţa Parlamentului de miercuri, 7 martie, data alegerilor prezidenţiale, au firmat lideri AIE luni seara, după şedinţa Consiliului alianţei.
Liderii AIE s-au întâlnit în şedinţă luni seară, la sediul PL, şi au făcut declaraţii contradictorii. PL şi PD au admis că ar putea fi analizate şi alte candidaturi la funcţia de şef al statului, dar liderul PLDM Vlad Filat a spus că unicul candidat discutat rămâne Veronica Bacalu. Preşedintele fracţiunii PD, Dumitru Diacov, a anunţat că se discută întreaga listă de candidaturi. „S-a analizat lista de candidaţi pentru a-l depista pe cel care ar întruni 62 de voturi”, a comunicat Diacov.
Liderul fracţiunii PL Ion Hadârcă a spus că, în prezent, problema este identificarea unui candidat care să corespundă tuturor criteriilor. El a adăugat că PL îşi menţine poziţia şi nu va vota data alegerilor până când va fi identificat un candidat care va fi susţinut de 62 de deputaţi. Stabilirea datei alegerilor prezidenţiale a fost amânată trei săpătămâni la rând la insistenţa PL. Anterior lideri ai AIE au propus organizarea scrutinului prezidenţial pe data de 15 martie.
Viitorul preşedinte trebuie să semneze un acord cu Partidul Liberal sau cu întreaga Alianţa pentru Integrare Europeană, a declarat luni preşedintele PL, Mihai Ghimpu. Potrivit liderului PL, formaţiunea sa va vota un preşedinte care este gata să semneze un acord prin care va accepta că miniştrii, delegaţi în Guvern de către Partidul Liberal, să fie demişi nu doar la propunerea primului ministru, ci şi prin consultare cu fracţiunea partidului din Parlament. Ghimpu admite un asemenea acord semnat de viitorul preşedinte la nivelul întregii AIE.
„Viitorul preşedinte trebuie să aducă pacea în alianţă. Preşedintele va trebui să semneze un acord pentru a menţine alianţa, nu pentru a face pe placul unui partid din AIE”, a menţionat liderul liberal. Potrivit lui Mihai Ghimpu, în afară de candidatura Veronicăi Bacalu, propusă de PLDM şi PDM, se mai discută şi alte candidaturi. „Doamna Bacalu poate fi candidat numai când va veni să se întâlnească cu noi. Doamna trebuie să se întâlnească cu toate fracţiunile, chiar şi cu PCRM”, a declarat Mihai Ghimpu.
de Anatol Terzi | mart. 5, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Vladimir Putin a fost ales preşedinte al Federaţiei Ruse cu 63,75% din voturi, a anunţat, luni dimineaţa, preşedintele Comisiei Electorale Centrale de la Moscova, Vladimir Ciurov, după centralizarea rezultatelor de la 99,3% din secţiile de votare.
Pentru Putin au votat 45,1 milioane de cetăţeni. Prezenţa la urne a fost de 65,3%, a precizat Ciurov, potrivit presei ruse. Principalul rival al lui Putin, liderul comunist Ghennadi Ziuganov, a obţinut 17,19% din voturi. Pe locul al treilea se clasează miliardarul independent Mihail Prohorov, cu 7,84% din sufragii, învingându-l pe veteranul ultranaţionalist Vladimir Jirinovski, creditat cu 6,23 procente. În fine, liderul Rusiei Juste, Serghei Mironov, se află pe ultima poziţie cu doar 3,85% dintre voturile exprimate. Rezultatele finale ale alegerilor prezidenţiale de duminică vor fi făcute publice de CEC în cursul zilei de miercuri.
Vladimir Putin a venit duminică la manifestaţia simpatizanţilor săi reuniţi în Piaţa Manej din preajma Kremlinului, pentru a-şi clama victoria şi a le mulţumi susţinătorilor, potrivit imaginilor transmise de televiziunile din Rusia. „Vă mulţumesc tuturor celor care aţi spus „Da!” Rusiei măreţe. V-am întrebat odată „Vom învinge?”. Am învins!”, a spus Vladimir Putin, care a apărut pe scenă însoţit de preşedintele Dmitri Medvedev, aflat la final de mandat.
100.000 de simpatizanţi, în stradă
„Am învins într-o luptă deschisă şi onestă! Vă mulţumesc, prieteni”, a adăugat omul forte al Rusiei. El a opinat că scrutinul de duminică a constituit, totodată, un test de maturitate pentru întreaga naţiune rusă. „Am arătat cu adevărat că nimeni nu ne poate impune ceva. Nimeni şi nimic. Am arătat că oamenii noştri sunt în stare să distingă înnoirea de provocările politice, al căror singur scop este să distrugă ţara şi să uzurpeze puterea”, a spus Putin.
Peste 110.000 de simpatizanţi ai lui Vladimir Putin s-au reunit duminică seară în centrul Moscovei, în apropiere de Kremlin, la o manifestaţie de susţinere a liderului forte, care a câştigat preşedinţia Rusiei din primul tur de scrutin.
Vladimir Putin, agentul KGB îndrăgostit de putere
Fost agent KGB în Germania Democrată, Vladimir Putin a impus în cei 12 ani aflaţi la putere un sistem politic peste măsură de dur, în numele „stabilităţii” şi în detrimentul libertăţilor. În august 1999, când a fost numit premier de preşedintele de atunci Boris Elţin, discreditat şi „învins” de alcool, Rusia era o ţară slăbită de criza economică din 1998.
Boris Elţin şi anturajul său au fost seduşi de discreţia şi eficacitatea lui Putin. Acesta a lucrat la primăria oraşului Sankt Petersburg, apoi în administraţia Kremlinului, înainte de a fi „paraşutat” în 1998 în fruntea FSB. Vladimir Putin dorea să pună punct dezintegrării Rusiei, fiind profund marcat de prăbuşirea Uniunii Sovietice, pe care a trăit-o etapă cu etapă la Dresda, în Germania de Est, unde s-a aflat la post, trimis de KGB, din 1985 până în 1990. De altfel, el avea să califice mai târziu dispariţia URSS drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”.
La 1 octombrie 1999, în urma unui atentat, el începe al doilea război în Cecenia, un conflict sângeros, marcat de atrocităţi şi de bombardarea fără discernământ a capitalei cecene Groznâi. Cu acest război va începe popularitatea lui în Rusia, iar Occidentul îşi va forma despre el imaginea unui lider autoritar. Boris Elţin demisionează la sfârşitul anului 1999 şi îi încredinţează prerogativele lui Vladimir Putin, care se impusese deja ca noul personaj forte al ţării, imagine pe care o are şi astăzi.
Ales cu uşurinţă şef al statului în anul 2000, Putin se bazează tot mai mult pe „structurile de forţă” şi pe apropiaţi din Sankt Petersburg, oraş în care s-a născut la 7 octombrie 1952. Apropiindu-se de sfârşitul celui de-al doilea mandat consecutiv, în 2008, şi nevoit să abandoneze Kremlinul, el nu a renunţat totuşi la putere, încredinţându-i preşedinţia unuia dintre apropiaţi – Dmitri Medvedev – şi preluând funcţia de premier.
