Situatia anexarii Crimeei de catre Federatia Rusa angreneaza Europa intr-o noua perioada in care cursa inarmarilor se va relua. Producatorii de armament incearca sa profite de reinarmarea Europei de Nord ca urmare a crizei ucrainene, care ar putea determina restul continentului – conform unor analisti in domeniul apararii – sa se concentreze pe consolidarea programelor de aparare pentru a face fata amenintarilor Rusiei, comenteaza luni France Presse, citata de Agerpres. Suedia a fost prima tara care a anuntat in aprilie o crestere a cheltuielilor militare pentru urmatorii zece ani, ca raspuns la ocuparea Crimeii de catre Rusia.

Polonia, deja angajata intr-un efort ambitios de modernizare a fortelor sale armate, a anuntat pentru urmatorii doi ani un plan de achizitii pentru 82 de drone de diferite tipuri, primele urmand sa fie livrate in 2016. Totodata, presa a evocat oferta primita de ministerul polonez al apararii privind elicopterele de lupta, insa aceasta nu a fost confirmata. ‘Asistam la o divizare a Europei intre statele din Nord si statele din Vest care spun ca aceasta criza va trece’, a declarat Jean-Pierre Maulny, directorul adjunct al Institutului de Relatii Internationale si Strategice. Franta, care a vandut in 2011 doua port-elicoptere de tip Mistral Rusiei, prefera sa astepte prima livrare in octombrie inainte de a pune in discutie contractul, in ciuda presiunilor mari din partea Washingtonului. tarile din Nord au insa o alta experienta legata de puterea Rusiei.

Anul trecut, Suedia, Finlanda, tarile baltice si Polonia au cerut in van ca Europa sa-si reorienteze strategia sa de securitate privind apararea teritoriului, in marja pregatirii summit-ului european din decembrie dedicat problematicii apararii, a mai precizat Jean-Pierre Maulny. Aceste state sunt indignate de sporirea capacitatii militare ruse in zona arctica si a numeroaselor zboruri si manevre aeriene ruse. ‘Dar daca ar avea loc o interventie rusa in estul Ucrainei, este probabil ca schimbarea care se produce in tarile din nord sa aiba loc si in restul Uniunii Europene’, a adaugat Maulny.

Constrangerile bugetare sunt un obstacol evident pentru reinarmare, dar Jean-Pierre Maulny prevede o derogare pentru deblocarea cheltuielilor de inarmare din contabilitatea deficitului statelor. Michael Clarke, din cadrul Royal United Services Institute (RUSI), centru de cercetare si analiza din Marea Britanie, apreciaza ca ‘puterile europene din cadrul NATO vor cheltui probabil pentru a obtine avantaje in domeniul apararii, pentru ca Ucraina nu este o criza trecatoare, ci constituie un punct de turnura: au avut loc modificari ale frontierelor prin forta’. Acest debut al reinarmarii afecteaza concurenta dintre industria americana si europeana, dar acestea nu sunt pozitionate gresit pentru a raspunde crizei.

Suedia, de exemplu, doreste mai multe avioane de multirol JAS Grippen, produse de constructorul national suedez Saab, submarine fabricate de catre o filiala a grupului german Thyssen Krupp Marine Systems si rachete de croaziera Taurus, de productie germano-suedeza. Piata europeana cea mai mare pentru producatorii americani de armament este Polonia. ‘in timpul intrarii Rusiei in Crimeea, americanii s-au grabit sa le faca propuneri atractive polonezilor’, a mai spus Maulny, facand referire la vizita secretarului american al apararii, Chuck Hagel, la Varsovia.

Presedinta gigantului Lockheed Martin, Maryllin Hewson, a fost saptamana trecuta la Varsovia pentru a discuta despre apararea antiracheta cu oficialii polonezi. De asemenea, compania americana Sikorski este intr-o competitie stransa cu Airbus Helicopters si compania italiano-britanica AgustaWestland pentru obtinerea contractului de achizitionarea elicopterelor de transport militar pentru Ministerul polonez al Apararii. Acestea vor urma sa intre in dotarea Armatei, a Marinei si a Fortelor Aeriene poloneze, iar trei elicoptere vor fi modificate special pentru a desfasura misiuni de tip ‘CSAR’ (‘combat search and rescue’). Costul total al acestui program etapizat de inzestrare va fi de aproximativ 1 miliard de dolari, primele 26 de elicoptere urmand sa fie livrate pana in 2017. Guvernul de la Varsovia, care a dezamagit constructorii europeni in 2003 alegand avionul multirol american F-16 pentru echiparea fortelor aeriene poloneze, a ajuns la concluzia ca o dependenta exclusiva de Washington nu este in interesul sau, apreciaza analistii de la cunoscuta publicatie militara IHS Jane’s. ‘Programul de reinarmare 2013-2022 prevede achizitii pe langa un larg esantion de furnizori — in special din SUA, Europa si Israel — impreuna cu o cat mai mare participare din partea industriei locale pentru asigurarea unei mai mari autonomii pe termen lung.’, mai noteaza publicatia amintita, in editia sa din luna martie.