Ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, nemultumit de Ucraina
„Republica Moldova are mai multe şanse decât Ucraina să devină membru al Uniunii Europene până în 2020. La momentul de fată, cota banilor transferati din tările europene în Republica Moldova pe cap de locuitor este mult mai mare decât în Ucraina”, a declarat ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, citat de mass-media de la Kiev. „Republica Moldova a reusit să înţeleagă ceea ce nu toată lumea a vrut să înţeleagă, si anume faptul că în cadrul negocierilor cu UE, părtile nu pot alege o cale de mijloc. Dacă doriţi să vă alăturati familiei europene, trebuie să acceptati principiile care deja există în această familie”, a declarat Sikorski. „Experienta demonstrează că tările mici, precum Republica Moldova, sau Georgia pot mai rapid să se alăture la standardele Uniunii Europene, spre deosebire de tările mari precum Ucraina”, a mai spus oficialul polonez.
Liderul belarus Alexandr Lukasenko, suparat pe Polonia
Televiziunea de stat din Belarus susţine că un document al Wikileaks evidenţiază că Polonia a finanţat proteste împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko după alegerile din Belarus din decembrie 2010, relatează site-ul Radio Polonia, citat de mass-media regionala. Printr-o emisiune de sâmbătă, 11 februarie a postului de televiziune de stat din Belarus, a fost prezentată o telegramă care arată că „revoltele” din Minsk, care au avut loc pe 19 decembrie 2011, după alegeri, „au fost finanţate de Varşovia”. Autoritatile poloneze au refuzat sa comenteze acuzatiile. O presupusă plată de 80.000 de euro a fost trimisă de către Ministerul de Interne polonez către candidatul la alegerile prezidenţiale Uladzimir Niaklajeu „pentru a organiza proteste pe 19 decembrie 2010”, conform unui jurnalist al unui post de televiziune din Belarus.
Arestari masive
Sute de persoane au fost arestate în timpul manifestaţiilor care au avut loc după ce s-a anunţat că Lukaşenko a câştigat al patrulea mandat consecutiv, obţinând 80 la sută din voturi. Candidaţii opoziţiei au fost acuzaţi că au participat la manifestaţii fără autorizaţie, unii primind şi condamnări la închisoare. Polonia, OSCE, UE şi SUA au criticat vehement aceste condamnări precum şi derularea alegerilor. „Acest document scris permite un punct de vedere senzaţional asupra evenimentelor din 19 decembrie şi asupra celui care a fost organizatorul revoltelor”, conform postului de televiziune de stat. În cadrul aceleiaşi emisiuni a fost prezentat un alt document care arată că Ambasada Poloniei din Minsk, prin intermediul ambasadorului său, ar fi plătit pe Leszek Szerepa, din Belarus, cu 28.000 de euro după o întâlnire cu Uladzimir Niaklajeu.
Partidul extremist olandez al lui Geert Wilders recidivează. După ce, în luna ianuarie, cerea excluderea România şi Bulgariei din UE, mai nou, a lansat un site, prin intermediul căruia cetăţenii olandezi sunt îndemnaţi să se plângă de imigranţii din Estul Europei. KARADENIZ PRESS aminteşte că, recent, în cadrul ultimei sesiuni plenare a Camerei Reprezentanţilor din Olanda, deputatul acestei formaţiuni, Ino van den Besselaar, s-a pronunţat în ceea ce priveşte poziţia guvernului privind libera circulaţie a lucrătorilor. El a subliniat că Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene în anul 2007, în condiţiile în care nu au îndeplinit integral toate criteriile de aderare. Besselaar a subliniat că, dacă ar depinde de Partidul Libertăţii, Bulgaria şi România ar fi excluse fară întârziere. Zilele acestea, partidul antiimigraţie PVV al lui Geert Wilders a lansat un site unde cetăţenii pot depune plângeri împotriva imigranţilor români, bulgari sau polonezi din Olanda. „Ai probleme cu persoane din Europa Centrală şi de Est? Ţi-ai pierdut locul de muncă în faţa unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim”, se arată pe site-ul lansat de PVV. Site-ul prezintă titluri de ziar precum „Nu ar fi mai bine dacă ai pleca înapoi?” sau „Est-europenii, din ce în ce mai infractori”, relatează presa olandeză. Acelaşi Ino van de Besselaar a declarat că scopul site-ului este să prezinte o imagine adecvată asupra „problemelor cauzate de cetăţenii central şi est-europeni în ceea ce priveşte infracţionalitatea, alcoolismul, consumul de droguri, aruncarea gunoiului şi prostituţia”. Rezultatele îi vor fi transmise ministrului Afacerilor Sociale, Henk Kamp.
Reacţii în România şi Polonia
„Ministerul Afacerilor Externe a transmis deja instrucţiuni Ambasadei României la Haga în vederea efectuării unor demersuri ferme pe lângă autorităţile olandeze pentru a exprima dezacordul puternic cu privire la lansarea de către partidul PVV din Olanda a unei pagini Internet, având caracter discriminatoriu la adresa lucrătorilor din Europa Centrală şi de Est, inclusiv români. Acest demers include şi solicitarea ca autorităţile olandeze să adopte măsuri în consecinţă, având în vedere caracterul vădit discriminatoriu, care încalcă normele europene în vigoare”, se arată în poziţia Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti. De asemenea, potrivit presei, ambasada Poloniei din Olanda nu este mulţumită de această iniţiativă. „Iniţiativele de partid jignitoare nu contribuie la o discuţie calmă”, a declarat un purtător de cuvânt. Anul trecut, ambasadorul polonez în Olanda Janusz Stanczyk a apreciat că atitudinea faţă de persoanele din Europa de Est este „la limita discriminării”.
Liderul de la Varsovia, Bronislaw Komorowski, aflat in vizita la Beijing, a semnat, marti, Declaratia unui parteneriat strategic intre tara sa si China, relateaza Radio Polonia. „Dupa semnarea declaratiei de azi cu presedintele Hu Jintao, Polonia s-a alaturat unui grup de sapte tari UE care au relatii cu China duse la nivelul unui parteneriat strategic”, a declarat presedintele Komorowski la o conferinta de presa. „Este semnificativ, in sensul ca noi suntem perceputi ca o tara importanta in Uniunea Europeana, care, la randul ei, are o relatie speciala cu China”, a adaugat Komorowski. Presedintele polonez a mentionat ca „parteneriatul strategic” este un termen pe care partea chineza il foloseste pentru a indica „un nivel mai inalt al relatiilor atat in ceea ce priveste contactele politice, cat si ansamblul relatiilor interstatale” si va fi „foarte important” ca cele doua tari vor putea elabora acum un „continut concret” al acordului. Adjunctul ministrului de externe, Jerzy Pomianowski, a semnat, marti, la randul sau, un memorandum comun referitor la deschiderea unor centre culturale in cele doua tari. Presedintele polonez le-a spus jurnalistilor ca a discutat cu omologul chinez si despre situatia din Coreea de Nord, dupa moartea lui Kim Jong Il, la 17 decembrie. „China a subliniat relatia ei speciala cu Phenianul si a exprimat convingerea ca toate lucrurile vor merge in directia cea buna”, a spus Komorowski.
Autoritatile de la Varsovia coopereaza foarte strans cu Romania pentru a sprijini Repulica Moldova in perspectiva sa europeana, dar trebuie sa vedem progrese semnificative in ceea ce priveste reformele, iar cetatenii trebuie sa asigure stabilitate polica si buna functionare a institutiilor politice, spune ambasadorul Poloniei la Bucuresti, Marek Szczygiel. „Avem de-a face cu o abordare pe care UE a adoptat-o de mult timp. Nu dam gratis elemente ce țin de integrare, cerem ceva in schimb de la partenerii noștri. Este vorba de abordarea mai mult, pentru mai mult – dupa cum se spune in argoul european”, a declarat, intr-un interviu pentru acordat agentiei de stiri NewsIn ambasadorul Republicii Polone la Bucuresti, Marek Szczygiel, a carui tara tocmai isi incheie mandatul la presedintia UE. El crede ca Moldova reprezinta un exemplu pozitiv cand se face comparația cu alte țari din Parteneriatul Estic. „Deci nu ar trebui sa fie o insatisfacție sau nerabdare din partea Chișinaului, deoarece este un exemplu incurajator in ceea ce privește beneficiile mutuale ale integrarii europene”, a punctat ambasadorul. Oficialul apreciaza ca relația cu Moldova „decurge destul de lin” si a spus ca s-au realizat multe, tinand cont ca in urma cu trei sau patru ani relatiile erau la un nivel complet diferit. „Cred ca am facut progrese semnificative. Acum s-a luat decizia de a demara foarte curand negocierile cu Moldova pentru acordul de liber schimb aprofundat si comprehensiv, care va constitui o parte importanta a acordului de asociere. Dar trebuie sa vedem progrese semnificative in ceea ce privește reformele in Moldova”, a declarat ambasadorul Marek Szczygieł. Polonia, a aratat diplomatul, inclusiv pe plan bilateral, furnizeaza Moldovei asistența și coopereaza foarte strans cu Romania pentru a sprijini Moldova in ceea ce privește perspectiva europeana. „Sunt cateva chestiuni care trebuie rezolvate de catre cetațenii moldoveni, precum asigurarea unei stabilitați politice și buna funcționare a instituțiilor politice”, a mentionat ambasadorul polonez la Bucuresti, in conditiile in care Parlamentul R. Moldova nu reuseste, de mai bine de doi ani si jumatate, sa aleaga un sef al statului, iar un referendum pentru alegerea presedintelui prin vot direct, desfasurat in toamna anului trecut, a fost invalidat din cauza ratei insuficiente de participare la vot.
Optismism in privinta dosarul transnistrean
intrebat daca ar putea intra Republica Moldova in UE atat timp cat are pe teritoriul sau trupe rusești, diplomatul a spus ca spera ca „acest conflict transnistrean sa fie rezolvat pentru a fi asigurata integritatea teritoriala a Republicii Moldova și sa fie retrase toate trupele straine de pe teritoriul Republicii, care sunt staționate fara acordul autoritaților legitime ale statului moldovean. Aceasta este poziția UE in ceea ce privește rezolvarea conflictului transnistrean”, a subliniat Marek Szczygieł. El a spus ca UE acorda un sprijin puternic procesului de negociere in formatul 5 plus 2 (Rusia, Ucraina, OSCE – mediatori, SUA si UE – observatori plus cele doua parti in conflict). „Suntem fericiți ca in urma cu doua saptamani acest proces a fost reluat, la reuniunea de la Vilnius, și speram ca vor aparea foarte curand și rezultatele dorite. Ultimii 20 de ani nu au fost incurajatori in ceea ce privește gasirea unei soluții pentru acest conflict și speram ca perspectiva europeana va stimula cumva ajungerea la un acord privind soluționarea conflictului transnistrean”, a conchis ambasadorul.
Autoritatile de la Varsovia coopereaza foarte strans cu Romania pentru a sprijini Repulica Moldova in perspectiva sa europeana, dar trebuie sa vedem progrese semnificative in ceea ce priveste reformele, iar cetatenii trebuie sa asigure stabilitate polica si buna functionare a institutiilor politice, spune ambasadorul Poloniei la Bucuresti, Marek Szczygiel. „Avem de-a face cu o abordare pe care UE a adoptat-o de mult timp. Nu dam gratis elemente ce țin de integrare, cerem ceva in schimb de la partenerii noștri. Este vorba de abordarea mai mult, pentru mai mult – dupa cum se spune in argoul european”, a declarat, intr-un interviu pentru acordat agentiei de stiri NewsIn ambasadorul Republicii Polone la Bucuresti, Marek Szczygiel, a carui tara tocmai isi incheie mandatul la presedintia UE. El crede ca Moldova reprezinta un exemplu pozitiv cand se face comparația cu alte țari din Parteneriatul Estic. „Deci nu ar trebui sa fie o insatisfacție sau nerabdare din partea Chișinaului, deoarece este un exemplu incurajator in ceea ce privește beneficiile mutuale ale integrarii europene”, a punctat ambasadorul. Oficialul apreciaza ca relația cu Moldova „decurge destul de lin” si a spus ca s-au realizat multe, tinand cont ca in urma cu trei sau patru ani relatiile erau la un nivel complet diferit. „Cred ca am facut progrese semnificative. Acum s-a luat decizia de a demara foarte curand negocierile cu Moldova pentru acordul de liber schimb aprofundat si comprehensiv, care va constitui o parte importanta a acordului de asociere. Dar trebuie sa vedem progrese semnificative in ceea ce privește reformele in Moldova”, a declarat ambasadorul Marek Szczygieł. Polonia, a aratat diplomatul, inclusiv pe plan bilateral, furnizeaza Moldovei asistența și coopereaza foarte strans cu Romania pentru a sprijini Moldova in ceea ce privește perspectiva europeana. „Sunt cateva chestiuni care trebuie rezolvate de catre cetațenii moldoveni, precum asigurarea unei stabilitați politice și buna funcționare a instituțiilor politice”, a mentionat ambasadorul polonez la Bucuresti, in conditiile in care Parlamentul R. Moldova nu reuseste, de mai bine de doi ani si jumatate, sa aleaga un sef al statului, iar un referendum pentru alegerea presedintelui prin vot direct, desfasurat in toamna anului trecut, a fost invalidat din cauza ratei insuficiente de participare la vot.