PE a votat rezolutia pentru ca UE sa semneze acordul de asociere cu Georgia
Parlamentul European a adoptat, joi, o rezolutie care deschide drumul pentru semnarea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeana si Georgia. Rezolutia coordonata de eurodeputatul PPE Krzysztof Lisek a fost votata cu 527 de voturi pentru, 23 impotriva si 34 de abtineri. La baza raportului care a dus la acest demers legislativ a stat eurodeputatul roman, Norica Nicolai. Aceasta a declarat in plenul PE ca ca modelul georgian ofera o perspectiva pozitiva a relatiilor dintre Uniunea Europeana si intreaga zona a Caucazului. „Cred ca dincolo de progresele Georgiei si entuziasmul cu care aceasta tara a inteles sa imbratiseze valorile europene, acceptând acest acord de asociere, trebuie sa recunoastem ca valorile europene au o viabilitate in zona Caucazului si de ce nu in zona Asiei Centrale. Georgia a urmarit modul in care democratia europeana este constituita, a preluat bunele practici din realitatea europeana si intelege clar sa paseasca spre un drum european.” Eurodeputatii au votat, astazi, rezolutia care contine recomandarile Parlamentului European catre Consiliu, Comisie si Serviciul European de Actiune Externa privind negocierile referitoare la Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeana si Georgia. Parlamentul European este de parere ca Georgia trebuie considerata ca fiind stat european, iar Uniunea Europeana trebuie sa-si bazeze negocierile pe o perspectiva europeana. „Raportul foarte curajos si obiectiv arata faptul ca Georgia ramâne in continuare o tara ocupata, dar subliniaza, de asemenea, vocatia europeana a acestui stat inclusiv in limitele prevazute de articolul 49 din Tratatul Uniunii Europene. De aceea cred ca negocierea pe care Georgia va trebui sa o inceapa in ceea ce priveste Acordul de Liber Schimb este una decisiva. Am salutat decizia Georgiei, aflata intr-un conflict cu Rusia, de a sustine accesul acestei tari la Organizatia Mondiala a Comertului. Acest fapt dovedeste ca Georgia cauta o solutie pentru rezolvarea pasnica a conflictului din Osetia de Sud si Abhazia”, a mai adaugat europarlamentarul roman. La rândul sau, Georgia trebuie sa continue reformele privind buna guvernanta si respectarea drepturilor omului. Deputatii fac de asemenea apel ca Uniunea Europeana sa recunoasca teritoriile georgiene Abhazia si Tskhinvali, capitala Osetiei de Sud ca fiind teritorii ocupate. PE cere intensificarea dialogului cu Federatia Rusa pentru a se obtine garantii din partea Moscovei ca va implementa fara conditii toate dispozitiile Acordului de incetare a focului semnat la 12 august 2008, mai ales in ceea ce priveste accesul fara limite a misiunii europene in teritoriile sus mentionate. Un alt punct extrem de importat al documentului votat astazi este acela referitor la apelul pe care Uniunea Europeana il face ca Rusia sa revina asupra deciziei sale de a recunoaste independenta regiunilor Abhazia si Tskhinvali.
Parlamentul European deplânge condamnarea la închisoare a Iuliei Timoşenko, apreciind că verdictul reprezintă o încălcare a drepturilor omului şi un abuz al sistemului judiciar menit a-l reduce la tăcere pe fostul premier ucrainean, care este în prezent unul dintre liderii opoziţiei politice de la Kiev. Într-o rezoluţie adoptată joi în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, europarlamentarii precizează că un eventual eşec al apelului făcut de Iulia Timoşenko faţă de condamnarea sa la şapte ani de închisoare va pune pune în pericol perspectivele de a încheia şi ratifica acordul de asociere UE-Ucraina. Rezoluţia cere autorităţilor ucrainene să ofere asigurări că procedurile legale în orice apel împotriva condamnării Iuliei Timoşenko sau în procesele altor membri ai fostului guvern sunt corecte, transparente şi imparţiale. Europarlamentarii insistă asupra faptului că Iuliei Timoşenko ar trebui să i se permită să participe pe deplin în procesul politic atât în prezent, cât şi la viitoarele alegeri din Ucraina, transmite Agerpres. Eurodeputaţii se tem că procesul lui Timoşenko este în dezacord cu angajamentul proclamat de Ucraina faţă de democraţie şi valorile europene şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de semnalele privind declinul libertăţilor democratice şi posibila folosire a instituţiilor statului pentru scopuri partizane şi răzbunare politică. Parlamentul European este de asemenea îngrijorat de informaţiile privind deteriorarea libertăţii media şi a pluralismului în Ucraina.
Parlamentul European indeamna Consiliul European si Comisia sa se asigure ca, in ceea ce priveste calendarul si continutul, oferta de liberalizare a regimului de acordare a vizelor adresata tarilor din cadrul Parteneriatului Estic este cel putin la fel de generoasa ca si propunerile adresate altor tari limitrofe mai indepartate, astfel incat sa nu se incurajeze emiterea de pasapoarte pentru cetateni ai tarilor din cadrul Parteneriatului estic. Potrivit aceluiasi document, Parlamentul European ia act de angajamentul mai ferm asumat de catre UE in privinta securitatii in vecinatatea estica prin stabilirea EUBAM in Republica Moldova; invita Inaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate/vicepresedinte al Comisiei si Serviciul European de Actiune Externa sa-si intensifice implicarea in solutionarea conflictelor prelungite din Transnistria, pe baza principiilor dreptului international – in special evitarea folosirii fortei, autodeterminarea si integritatea teritoriala – prin orientari politice mai active, printr-o participare mai activa si un rol mai pregnant in cadrul structurilor permanente si ad-hoc de solutionare a conflictelor, inclusiv la formele de negociere deja existente, in special cele ale OSCE. In viziunea deputatilor europeni, emiterea de pasapoarte in cazul Georgiei, Ucrainei si Moldovei ar putea avea efecte destabilizatoare, putand prejudicia, astfel, securitatea si interesele UE. De asemenea Parlamentul European subliniaza importanta unei incurajari mai accentuate a cooperarii regionale in zona Marii Negre si a consolidarii politicilor UE adresate regiunii Marii Negre, in special prin lansarea unei strategii complete a UE pentru Marea Neagra si prin asigurarea resurselor financiare si umane adecvate pentru punerea eficienta in aplicare a acesteia. Deputatii europeni subliniaza complementaritatea dinte politicile UE adresate Marii Negre si Parteneriatul Estic si solicita Comisiei si SEAE sa utilizeze in mod pozitiv diferitele abordari ale celor doua initiative, precum si sa clarifice, la toate nivelurile, modalitatea in care trebuie exploatat acest grad substantial de complementaritate.De asemenea, inaintea revizuirii politici de vecinatate fata de tarile vecine din estul Uniunii, membrii PE sustin ca UE trebuie sa faca o diferentiere intre tarile performante si cele care raman in urma din punct de vedere al progreselor. Cele care indeplinesc reforme trebuie recompensate cu o perspectiva europeana, se arata in rezolutia adoptata joi. In termeni practici aceasta inseamna ca UE ar trebui sa contureze criterii de evaluare a evolutiei reformelor democratice in aceste state. Rezolutia pledeaza pentru un sistem „in care ambitia si angajamentele sunt urmate de pasi concreti spre o perspectiva europeana”. O astfel de perspectiva ar putea servi drept un motor al reformelor in aceste tari. Natura exacta a acestei perspective europene a dat nastere unor dispute. Raportorul Marek Siwiec (S&D, PL) a depus un amendament la propriul raport, conform caruia rezolutia ar fi mentionat in mod explicit perspectiva aderarii la UE pentru tarile vecine din est. Amendamentul a fost respins in plen (247 pentru, 295 impotriva si 25 de abtineri), asa ca textul final face referire doar la „o perspectiva europeana, inclusiv articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeana”. Potrivit rezolutiei „combaterea coruptiei, in special in domeniul justitiei si in politie, ar trebui sa fie o prioritate majora pentru UE in dezvoltarea relatiilor cu partenerii estici.” In ceea ce priveste conflictele inghetate din regiune, membrii PE solicita Inaltului Reprezentant sa dezvolte „abordari novatoare, cum ar fi contactele si consultarile informale cu societatile teritoriilor separatiste, mentinand in acelasi timp politica UE de a nu acorda recunoastere teritoriilor in cauza”. Alte aspecte mentionate in rezolutie se refera la libertatea presei, liberalizarea vizelor si schimburile educationale. Multe dintre aceste probleme se vor afla printre principalele teme de discutie la urmatoarea sesiune inaugurala a Adunarii Parlamentare EURONEST, programata pe 3 si 4 mai in Bruxelles, adunare care va reuni membri ai Parlamntului European si parlamentari ai tarilor partenere din est.
Membrii Parlamentului European solicita o noua revizuire a legislatiei ungare privind presa in ciuda amendamentelor adoptat in aceasta saptamana de parlamentul de la Budapesta, intr-o rezolutie semnata de patru grupuri politice. Deputatii mai solicita prezentarea unei propuneri de directiva europeana privind libertatea mass-media, pluralismul si guvernanta independenta inca in acest an. In rezolutia adoptata astazi de Parlament, cu 316 voturi pentru, 264 impotriva si 33 de abtineri, semnata de grupurile politice S&D, ALDE, grupul Verzilor/ALE si GUE/NGL, Parlamentul solicita autoritatilor ungare o noua revizuire a legii privind mass-media, in baza observatiilor si propunerilor facute de mai multe organizatii europene, inclusiv PE, OSCE si Consiliul Europei si chiar „sa abroge si sa nu aplice legea sau elementele acesteia care sunt considerate incompatibile” cu Tratatele UE, Carta Drepturilor Fundamentale si Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Rezolutia alternativa depusa de grupul PPE, care saluta modificarile aduse de autoritatile ungare, a fost retrasa inaintea sesiunii de vot. In plus, se solicita autoritatilor ungare sa restabileasca independenta guvernantei mass-media si sa puna capat interferentei statului in ceea ce priveste libertatea de exprimare si spatiul editorial. Mai mult, reglementarea excesiva a mass-mediei este contra-productiva pentru existenta unui pluralism eficient in sfera publica, mentioneaza rezolutia. Parlamentul saluta cooperarea dintre Comisia Europeana si autoritatile ungare pentru a alinia prevederile legii maghiare privind presa la tratatele si legislatia UE, ca si aprobarea amendamentelor la nivel national. In rezolutie se deplange insa „decizia Comisiei de a viza doar trei aspecte in ceea ce priveste punerea in aplicare a acquis-ului comunitar de catre Ungaria” si i se solicita Comisiei sa examineze respectarea de catre Ungaria si a altor acte legislative in materie.