de Anatol Terzi | mart. 22, 2012 | R. Moldova, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ratificarea Declaraţiei privind stabilirea unui parteneriat strategic şi realizarea unui schimb de experienţă între forurile legislative de la Chişinău şi Ankara, precum şi continuarea bunelor relaţii de cooperare cu Turcia au fost principalele obiective, pe termen scurt, trasate în cadrul întrevederii de miercuri a prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc, şi Ambasadorului Extraordinar şi Plenipontenţiar al Republicii Turcia în R. Moldova, Mehmet Selim Kartal.
Întrevederea a avut loc la o lună de la acreditarea diplomatului Mehmet Selim Kartal în calitate de Ambasador al Turciei în Republica Moldova. „Consider că este un noroc pentru mine faptul că venirea mea în R. Moldova a coincis cu alegerea noului Preşedinte. Eu sunt diplomat, dar nu doar în vorbe, mai mult în acţiuni. Îmi doresc ca relaţiile dintre ţările noastre să fie şi mai strânse de acum înainte”, a declarat Ambasadorul Turciei.
În cadrul întrevederii au fost abordate diverse aspecte ale relaţiilor bilaterale – iniţierea unui schimb de experienţă între parlamentarii din Republica Moldova şi cei din Turcia, impactul cooperării bilaterale pentru comunitatea găgăuză, oportunităţile de investiţii în Moldova pentru oamenii de afaceri din Turcia.
„Noi, în Republica Moldova, le acordăm investitorilor străini toate condiţiile pentru a avea profitabilitate. Moldova dispune de legi corecte, de stabilitate economică şi politică. Pe linie parlamentară, cooperarea decurge deja extrem de bine, dar cred că există loc să valorificăm mai mult disponibilitatea celor două ţări de a se ajuta reciproc”, a declarat Vlad Plahotniuc.
De asemenea, Vlad Plahotniuc s-a arătat interesat de procesul de revizuire a Constituţiei în Turcia, în condiţiile în care cele două ţări se află acum într-o situaţie similară – şi în Republica Moldova, şi în Turcia, parlamentarii care susţin guvernarea nu constituie majoritatea necesară pentru revizuirea Constituţiei în Legislativ, dar în ambele ţări există nevoia de a actualiza Legea fundamentală.
de Razvan Iorga | dec. 12, 2011 | România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Relatiile economice bune dintre Bucuresti si Ankara au determinat in ultimii ani o crestere semnificativa a schimburilor comerciale intre cele doua state. Prin parteneriatul strategic semnat, luni, intre presedintii Traian Basescu si Abdullah Gul, Romania a dechis si mai mult poarta produselor turcesti pentru a intra pe pietele europene. Seful statului roman le-a transmis multumiri, luni, la Ankara, oamenilor de afaceri turci pentru contributia pe care o aduc la cresterea economica a Romaniei si i-a invitat sa vina sa faca afaceri in Romania. ii asigur ca in Romania vor gasi o tara oricand gata sa-i primeasca pentru dezvoltarea afacerilor lor, nu numai cu destinatie Romania, dar pentru toata piata Uniunii Europene”, a declarat Traian Basescu. El a mai spus ca, pe primele 9 luni ale anului, volumul schimburilor economice intre Romania și Turcia a depasit 3,5 miliarde de euro. De asemenea, el a fost intrebat ce facilitati vor fi acordate oamenilor de afaceri turci. „Trebuie sa va spun ca Romania nu poate acorda facilitati investitorilor dintr-o tara, altora nu, si asa mai departe. Romania are un sistem de impozite si taxe care favorizeaza investitiile straine, in mod egal si cu cele romanesti. Nu putem discuta despre niste facilitati speciale pentru investitori dintr-o anumita tara. Chiar statutul nostru de tara membra a Uniunii Europene nu ne permite sa cream facilitati deosebite. Dar una din cheile fundamentale ar fi daca am iesi din cliseele de la noi. Un stat al UE are un sistem egal pentru toti investitorii”, a conchis seful statului roman.
Vize pe cinci ani
In schimb, pentru inlesnirea drumului investitorilor turci, Traian Basescu a declarat intr-un interviu acordat publicatiei Today’s Zaman, ca Romania pregateste masuri menite sa faciliteze regimul vizelor, prin acordarea de vize pe o perioada de cinci ani pentru oamenii de afaceri turci. Presedintele Traian Basescu a laudat investitorii turci care sunt activi in numeroase sectoare ale economiei romanesti, precum comert, agricultura, banci, media, turism sau domeniul medical. „Oricum, noi consideram ca exista inca un important potential de explorat pe pietele tarilor noastre”, a spus presedintele. El a adaugat, potrivit Today’s Zaman, ca acesta este motivul pentru care Romania incurajeaza Turcia sa exploreze si mai mult oportunitatile pe care le ofera piata romaneasca. „si, in acelasi timp, as vrea sa le cer oamenilor de afaceri romani sa fie mai activi pe piata turceasca”, a mai spus presedintele. Romania si Turcia colaboreaza de asemenea la realizarea unor proiecte strategice in domeniul energetic, cum sunt: constructia gazoductului Nabucco pentru aprovizionarea cu gaze din regiunea Marii Caspice, cablul electric submarin dintre Constanta si Istanbul, exploatarea resurselor de gaze din zona economica turca a Marii Negre, Akcakoca si la construirea de hidrocentrale in Turcia.
Sustinere in UE
Presedintele Traian Basescu a declarat, luni, la Ankara, ca Romania este un sustinator „fara rezerve” al accesului Turciei in Uniunea Europeana, apreciind ca natiunea turca poate avea un aport extraordinar la revitalizarea traditionalei Europe. „Romania este un sustinator fara rezerve al accesului Turciei in UE. Repet, fara rezerve. Am convingerea ca prin dimensiunea ei, prin dinamismul ei si prin tineretea acestei natiuni, ea poate aduce un aport extraordinar chiar la revitalizarea traditionalei Europe”, a declarat Traian Basescu. Romania si Turcia coopereaza in domeniul afacerilor europene, Bucurestiul pronuntandu-se in mod constant in favoarea aderarii Turciei la Uniunea Europeana. De asemenea, cele doua tari participa la mai multe programe de cooperare transfrontaliera din fonduri europene: ENPI-CBC Marea Neagra si Programul de cooperare transnationala in Sud-Estul Europei, Programul Operational Comun „Marea Neagra 2007-2013” . La randul sau, presedintele turc Abdullah Gul a subliniat ca mentine obiectivul ca schimburile comerciale dintre cele doua tari sa ajunga la nivelul de 10 miliarde de euro. „Prietena noastra Romania este in acelasi timp un vecin prin intermediul Marii Negre, Romania este un aliat al nostru. Distanta dintre noi este foarte mica, motiv pentru care inimile noastre sunt foarte aproape una de cealalta, iata de ce relatiile dintre noi sunt deosebit de apropiate. in ultimii patru ani, vizitele reciproce dintre tarile noastre au fost deosebit de intense”, a aratat Abdullah Gul.
Legaturi culturale
Presedintele Basescu a tinut sa evoce deschiderea a doua centre culturale, la Bucuresti si Constanta.”Am analizat impreuna situatia regionala, situatia din Orientul Mijlociu si, de asemenea, impreuna am stabilit ca ne leaga atata istorie, atata prietenie si atata incredere reciproca la nivelul guvernelor celor doua state, incat avem toate premisele sa consolidam mai departe relatia noastra si in zona economica”, a conchis Basescu. in ceea ce priveste domeniul afacerilor sociale, Romania si Republica Turcia au incheiat un acord in domeniul securitatii sociale la Ankara, la 6 iulie 1999. in Turcia exista doua lectorate de limba romana, la Universitatea Ankara si Universitatea Edebyat din Istanbul. Activitatea ambelor lectorate este suspendata temporar. in Romania exista lectorate de limba turca la Universitatea Bucuresti – Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Catedra de Limbi orientale. in Romania, in conditiile existentei unei comunitati semnificative, mai ales in zona Dobrogei, functioneaza Colegiul Pedagogic de institutori „Kemal Ataturk”, in cadrul Universitatii „Ovidius” din Constanta, dar si Colegiul National Teologic Musulman si Pedagogic „Kemal Ataturk” din Medgidia (clasele I-XII cu profil teologic si pedagogic). De asemenea, in mai multe localitati din Romania se preda, ca limba materna, limba turca
Parteneriatul strategic, un pas natural
Romania este primul partener economic al Turciei in Balcani si al doilea in regiunea Marii Negre, respectiv a 11-a piata de export si 12-a piata pentru import, cele doua tari colaboreaza la realizarea unor proiecte strategice in domeniul energetic si sunt viitoare locatii ale scutului antiracheta. Desi, istoric, primele contacte romano-turce dateaza din secolul al XIV-lea, cand domnitorii tarilor Romane au inceput sa trimita solii la inalta Poarta, relatii diplomatice la nivel de legatie au fost stabilite, intre cele doua tari, abia in noiembrie 1878. in anul 1938, relatiile dintre cele doua state au fost ridicate la nivel de ambasada. Din punct de vedere economic si comercial, dupa 1989, raporturile dintre Romania si Turcia s-au dezvoltat sustinut. Dupa un nivel record al schimburilor, care a atins 5 miliarde de euro in 2008, in anul 2009 schimburile au scazut aproape la jumatate – 2,9 miliarde de euro in 2009, crescand in 2010 cu 47,2%, la 4,3 miliarde de euro. Astfel, Turcia este primul partener al Romaniei in cadrul schimburilor comerciale extracomunitare si, incepand cu anul 2008, este al treilea partener la export. Turcia ocupa de asemenea locul al 14-lea in topul investitorilor straini in Romania. Astfel, la 31 decembrie 2010, erau inregistrate in Romania 12.036 de societati cu capital turcesc, cu un capital total investit (investitii directe) de 433,1 milioane euro (531,3 milioane USD). La fel ca si in cazul Romaniei, la 16 septembrie, Statele Unite au salutat semnarea acordului cu Turcia pentru instalarea unui radar antiracheta pe teritoriul turc, la cateva zile dupa ce Romania semnase acordul in vederea instalarii a 24 de interceptoare antiracheta. Partea americana a catalogat acordul cu Ankara ca fiind cel mai important aspect al cooperarii militare bilaterale din ultimii opt ani, dupa ce, in 2003, Turcia a refuzat sa permita trupelor americane sa tranziteze teritoriul turc pentru a patrunde in Irak. Pe de alta parte, tot in domeniul militar, in primavara acestui an, oficiali bulgari anuntau varianta unei negocieri intre Romania, Bulgaria, Croatia si Turcia pentru un program comun de achizitie de avioane F16.
de Anatol Terzi | mai 20, 2011 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a lansat, joi, la Bratislava, un apel pentru „un adevărat partenariat strategic” între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, după avertismentul Moscovei privind riscul izbucnirii unui nou Război Rece. Însă a precizat clar că nu poate fi vorba despre un sitem antirachetă comun. „Obiectivul meu este de a dezvolta un adevărat parteneriat strategic între NATO şi Rusia”, a declarat pentru presă Anders Fogh Rasmussen, după o întrevedere cu ministrul slovac de externe, Mikulas Dzurinda, transmite Agerpres. „Am avut anumite dezacorduri, însă există domenii în care avem aceleaşi interese, în special armele de distrugere în masă şi tehnologia rachetelor”, a subliniat Anders Fogh Rasmussen. „Am descis să dezvoltăm o apărare antirachetă a NATO, am invitat Rusia să coopereze în tehnologia antirachetă”, a adăugat el. „Ideea noastră este să avem două sisteme independente care cooperează,un sistem NATO şi un sistem rus, fiecare responsabil cu protecţia teritoriului său, însă capabil să coopereze”, a explicat el. Rasmussen a reafirmat joi că proiectul scutului antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.”Sistemul nostru de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, noi nu considerăm Rusia o ameninţare la adresa NATO”, a afirmat el, încurajând Moscova „să se concentreze asupra ameninţărilor reale, în loc să se focalizeze pe fantomele trecutului”.
Basescu ii raspunde lui Medvedev
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la TVR1, că preşedintelui rus Dmitri Medvedev îi va trebui dat „confortul” că elementele scutului antirachetă ce vor fi amplasate în România „nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse”. Băsescu a adăugat că nu are dubii că şi şeful statului rus este gata să garanteze că nicio rachetă de pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată România, transmite Mediafax. Întrebat în legătură cu declaraţiile preşedintelui Dmitri Medvedev potrivit cărora Rusia ar putea abandona noul tratat de dezarmare nucleară START cu SUA cu riscul de a reveni la epoca Războiului Rece, preşedintele a spus că România tratează cu respect poziţia oricui, dar îşi urmăreşte interesul naţional.”Eu n-aş face o dramă din această afirmaţie. România şi-a asumat nişte obligaţii, elemente ale scutului antirachetă româno-american deocamdată – şi mai târziu va deveni un scut NATO – se vor amplasa. Ne vedem de interesul nostru naţional şi tratăm cu respect poziţia oricui”, a spus preşedintele la TVR1. Şeful statului nu a dorit să comenteze declaraţii ale altor oficiali ruşi. „Dacă este de luat în consideraţie o declaraţie, este cea a preşedintelui Medvedev şi trebuie tratată cu condescendenţa necesară unui şef de stat, a unei mari puteri nucleare. Ceea ce nu înseamnă că vreo clipă punem sub semnul întrebării aranjamentul nostru cu Washingtonul. Ceea ce înseamnă că domnului preşedinte Medvedev, la momentul potrivit, va trebui să-i dăm confortul că aceste instrumente militare nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse şi mai ales că – n-am niciun dubiu – domnul Medvedev este gata să dea şi dânsul României garanţii că nicio rachetă care există acum pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată teritoriul României”, a comentat preşedintele. El a adăugat că, la rândul său, România constată că nu are nicio garanţie din partea Rusiei. „Dânsul (Dmitri Medvedev, n.red.) doreşte garanţii juridice. Sigur că şi România se întreabă : Oare noi avem vreo garanţie juridică? Constatăm că n-avem. Avem dreptul să discutăm subiectul”, a spus preşedintele.
Militarii rusi reactioneaza
Proiectul de scut antirachetă american în Europa de Est va prezenta un „pericol real” pentru forţele strategice nucleare ruse după 2015, a apreciat vineri un general al Statului Major al forţelor armate ruse. Situaţia se va schimba începând cu a treia şi a patra etapă de modernizare a acestor echipamente după 2015, când scutul va fi dotat cu „până la 300 de interceptori”, a declarat generalul Andrei Tretiak, şeful regiunii Europa de Est a Statului Major, citat de agenţiile ruse. „Va fi un pericol real pentru forţele noastre strategice nucleare”, a adăugat el, subliniind că raza de acţiune a interceptorilor americani din Polonia va fi „foarte aproape de frontierele ruseşti”. Statele Unite şi Polonia au semnat în iulie un protocol ce concretizează acordul Poloniei de a găzdui o componentă a viitorului scut antirachetă american în Europa, care irită Moscova. O nouă etapă a început la 3 mai, odată cu semnarea unui acord între Statele Unite şi România pentru amplasarea unor elemente ale viitorului scut în această ţară. Moscova, care cere Washingtonului să o implice în acest proiect, a solicitat un minim de garanţii că aceste instalaţii nu constituie o ameninţare împotriva potenţialului său de disuasiune nucleară. „Vom putea vorbi despre cooperare numai dacă vom reuşi să obţinem o garanţie privind scutul american”, a subliniat generalul Tretiak. „O simplă declaraţie nu va fi suficientă. Avem nevoie de un acord juridic viabil”, a adăugat el. La rândul său, şeful Statului Major al forţelor armate ruse, generalul Nikolai Makarov, a declarat că proiectul de scut antirachetă riscă să genereze o nouă cursă a înarmării. „Rusia va fi obligată să ia o serie de măsuri pentru a face faţă scutului, şi din acest moment, sunt sigur că va începe o cursă a înarmării de care nimeni nu are nevoie”, a declarat el, citat de presa rusa. „Declaraţiile părţii americane potrivit cărora scutul din Europa nu ameninţă Rusia sunt, în opinia noastră, pentru moment, afirmaţii fără probe”, a adăugat el.Preşedintele Dmitri Medvedev a avertizat încă o dată, miercuri, împotriva riscului unui nou Război Rece dacă Statele Unite nu vor implica Rusia în proiectul de scut antirachetă. Washingtonul a reafirmat că acest scut „nu va fi îndreptat împotriva Rusiei”.
