de Natalia Ciobanu | iul. 13, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, repetenta la lectiile de integrare europeana
Uniunea Europeană a adus la cunoştinţa autorităţilor din Ucraina că Bruxellesul a decis să retragă cele 70 de milioane de euro alocate pentru sprijinirea reformelor din administraţia publică ucraineană, informează ediția de vineri a ziarului „Kommersant-Ukraina”, citând surse diplomatice de la Bruxelles. „Ucraina a pierdut iremediabil 70 de milioane de euro alocate anterior de UE, ca urmare a expirării termenului pentru cheltuirea fondurilor de către partea ucraineană. Această situaţie nu este propice pentru negocierile privind alocarea de noi fonduri în cadrul Parteneriatul Estic al UE”, a explicat sursa publicației.
„Kommersant-Ucraina” precizează că surse din Comisia Europeană au confirmat oficial că Ucraina a pierdut dreptul de a mai utiliza ajutorul financiar rezervat în prealabil de către UE. Cele 70 de milioane de euro erau alocate pentru susținerea reformei serviciului public, declarată o prioritate de către preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici.
Esec legislativ
Publicația ucraineana mai scrie că Bruxellesul a luat decizia de a aloca aceste fonduri în timpul elaborării Legii ucrainene cu privire la serviciul public, însă, după publicarea proiectului de lege, au apărut o serie de probleme. „În opinia UE, versiunea finală a legii (adoptată în noiembrie 2011) nu oferă o bază suficientă pentru crearea unui serviciu public independent, profesionist şi apolitic. Bruxellesul a îndemnat de mai multe ori autorităţile ucrainene să schimbe legea, explicând că astfel de modificări ar permite începerea procedurii de alocare a fondurilor europene”, a declarat o sursă din cadrul Reprezentanţei UE la Kiev. „Legea nu a fost modificată până la sfârşitului anului 2012 – termenul limită, conform procedurilor UE. Astfel, programul de reforme nu mai poate fi finanţat. Ucraina a pierdut fondurile”, a mai precizat sursa publicaţiei „Kommersant”.
de Natalia Ciobanu | iul. 12, 2013 | Minoritați, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Popularitatea formatiunii nationaliste ucrainene Svoboda sperie Knesset-ul
30 de membri ai Parlamentului israelian au semnat o scrisoare adresată preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, în care cer deputaţilor europeni să boicoteze partidul naţionalist „Svoboda” din Ucraina. „De mai bine de o jumătate de an, primim informaţii îngrijorătoare conform cărora sentimentul naţionalist în Ucraina este în creştere şi este alimentat de organizaţia neo-nazistă „Svoboda”, care a obţinut peste 10% din voturi la ultimele alegeri parlamentare”, se arată în mesajul transmis preşedintelui PE.
„Suntem îngrijoraţi de ameninţările membrilor „Svoboda” la adresa evreilor şi ruşilor din Ucraina, precum şi a altor grupuri etnice. Aceşti oameni se inspiră din ideile naziste şi ridică în slăvi masacrele comise de către divizia ucraineană a SS în timpul celui de-al doilea război mondial”, menţionează parlamentarii israelieni.
Soc politic
Aleșii din Israel au mai subliniat că au fost „șocați” de faptul că „Svoboda” face parte din blocul opoziției unite din legislativul ucrainean, compusa din formatiunile politice opuse guvernului de la Kiev, format de catre Partidul Regiunilor. Membrii Knessetului au declarat că nu pot fi indiferenți atât timp cât există neo-nazism, în orice parte a lumii.
KARADENIZ-PRESS precizează că formațiunea nationalistă „Svoboda” se bucură, in principal, de susținerea locuitorilor din vestul Ucrainei, iar la alegerile din toamna anului trecut este prezentă în Rada Supremă de la Kiev, cu un grup format din 36 de deputati.
de Natalia Ciobanu | iul. 12, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European, suparat pe Republica Belarus
Europarlamentarii polonezi din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European au protestat împotriva unei evaluări mai puţin dure a situaţiei din Republica Belarus, relateaza surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Raportul Parlamentului European cu privire acţiunile autorităţilor belaruse a devenit şi mai dur, din cauza intervenţiei deputaţilor din Polonia. În documentul discutat în Comisia pentru afaceri externe, autorul Justas Paleckis, europarlamentar socialist lituanian, constată o ameliorare a situaţiei de la Minsk. „În ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului în Belarus, situaţia s-a îmbunătăţit, astfel încât ar trebui să se ia în calcul posibilitatea ridicării sancţiunilor impuse de UE împotriva demnitarilor belaruşi”, a menţionat Paleckis în raport.
Europarlamentarii polonezi, însă, s-au împotrivit acestei propuneri, astfel încât, la finalul votului, din raport a fost eliminat pasajul în care se menţionează îmbunătăţirea standardelor democratice din Belarus. Parlamentarii europeni au mai stabilit că Bruxellesul nu ar trebui să anuleze sancţiunile, ci să îşi menţină ferm poziţia.
Sanctiuni prelungite
Documentul votat în Comisia pentru afaceri externe urmează să fie adoptat de Parlamentul European în luba septembrie 2013, cu o lună înainte de reuniunea miniştrilor de externe din UE, care trebuie să ia o decizie cu privire la prelungirea sau eliminarea sancţiunilor împotriva Republicii Belarus.
În luna octombrie 2012 UE a reînnoit interdicţia de viză pentru 243 de reprezentanți ai administrației de la Minsk, acuzaţi de încălcări grave ale drepturilor omului sau de represalii exercitate asupra societăţii civile şi opoziţiei democratice.
Lituania, care asigură preşedinţia rotativă a UE de la 1 iulie 2013, a anunţat intenţia sa de a favoriza normalizarea relaţiilor între UE şi Belarus. Ţările baltice – Lituania, Letonia și Estonia – consideră că sancţiunile împotriva Minskului au un efect negativ asupra economiilor lor.
de Anatol Terzi | oct. 3, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Parlamentul European a decis marţi să-şi suspende, din cauza alegerilor legislative de la 28 octombrie, misiunea din Ucraina care urmăreşte să promoveze dialogul cu Kievul în privinţa situaţiei opozantei Iulia Timoşenko şi, în general, a problemelor de justiţie „selectivă”.
În cadrul unei conferinţe de presă în compania a doi emisari europeni, irlandezul Pat Cox şi fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasnievski, preşedintele Parlamentului European Martin Schulz a anunţat că misiunea va fi suspendată „în timpul campaniei electorale”. „Nu vrem să vedem că reprezentanţii noştri sunt folosiţi de unii sau de alţii în timpul campaniei electorale”, a explicat Schulz.
În schimb, Parlamentul a decis să confirme reluarea misiunii „după alegeri şi, cel mai devreme, până la sfârşitul anului, sau mai târziu dacă va fi necesar”, a adăugat el. Cei doi emisari urmează să facă public în scurt timp un rezumat al raportului lor interimar, pe care l-au prezentat marţi cu uşile închise preşedinţilor de grupuri politice din Parlamentul European.
„După alegeri, va fi necesar să continuăm dialogul (cu autorităţile ucrainene) şi să analizăm toate posibilităţile juridice şi politice” pentru a-i „susţine” pe reprezentanţii opoziţiei aflaţi în închisoare şi pentru „introducerea reformelor necesare”, a declarat Kwasnievski.
Principiul acestei misiuni de observare a fost stabilit în timpul unei întâlniri la mijlocul lunii mai între Schulz şi premierul ucrainean Mikola Azarov, pe fondul crizei diplomatice dintre UE şi Ucraina: Bruxellesul a decis să îngheţe semnarea unui important acord de asociere după condamnarea la închisoare a fostului premier Iulia Timoşenko, denunţând în acelaşi timp „justiţia selectivă” din Ucraina.
de Anatol Terzi | sept. 12, 2012 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European a adoptat marţi, la Strasbourg, o rezoluţie prin care cere statelor UE, în principal Lituaniei, Poloniei şi României, să continue investigaţiile legate de existenţa presupuselor închisori ale CIA pe propriile teritorii la începutul anilor 2000.
Rezoluţia, intitulată „Presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri” şi elaborată de eurodeputata Hélene Flautre (grupul Verzilor), a fost adoptată de PE, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, cu 568 de voturi „pentru”, 34 „împotrivă” şi 77 de abţineri. Documentul, adoptat la 11 iulie de către Comisia de libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE), relevă că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să investigheze dacă au existat închisori sau centre secrete de detenţie pe teritoriul lor unde au fost închise persoane în cadrul programului secret de extrădări al CIA. În mod special, România, Lituania şi Polonia sunt încurajate să deschidă sau să reia investigaţii independente.
„Cercetări ale ONU, Consiliului Europei, mijloacelor media naţionale şi internaţionale, jurnaliştilor de investigaţie şi societăţii civile au scos la lumină noi informaţii privind localizarea centrelor secrete de detenţie ale CIA în Europa, zborurile de extrădare prin spaţiul aerian european şi persoanele transportate sau închise”, precizează rezoluţia. În rezoluţie eurodeputaţii îşi exprimă îngrijorarea faţă de obstacolele întâlnite de anchetele parlamentare şi judiciare naţionale asupra implicării unor state membre în programul CIA.
România trebuie să deschidă o investigaţie independentă
Documentul cere autorităţile judiciare din România să deschidă o investigaţie independentă privind presupusele centre secrete de detenţie ale CIA de pe teritoriul său, „în special în lumina noilor dovezi privind legăturile de zboruri între România şi Lituania”. Eurodeputaţii mai cer autorităţilor lituaniene „să-şi onoreze angajamentul de a redeschide investigaţia penală asupra implicării ţării în programul CIA” în contextul în care datele arată legături de zboruri între cele două ţări.
Polonia este încurajată „să persevereze în ancheta penală în desfăşurare privind detenţiile secrete”, dar eurodeputaţii regretă „lipsa comunicării oficiale privind scopul, desfăşurarea şi situaţia” anchetei. În fine, rezoluţia mai solicită Finlandei, Danemarcei, Portugaliei, Italiei, Marii Britanii, Germaniei, Spaniei, Irlandei, Greciei, Ciprului, României şi Poloniei să dezvăluie toate informaţiile privind avioanele suspecte asociate cu CIA şi teritoriul lor.
Amnesty International salută decizia PE
Organizaţia Amnesty International a salutat votul de marţi din plenul PE. „Este un rezultat excelent. Raportul a fost adoptat cu o majoritate covârşitoare de eurodeputaţi din toate grupurile politice şi, prin urmare, transmite un mesaj foarte puternic”, a declarat, într-un comunicat, Nicolas Beger, directorul Oficiului Amnesty International pentru instituţiile europene. „Facem din 2007, de la ultimul raport, campanie pentru a acorda urgentă atenţie acestei chestiuni, însă mai rămân de făcut multe lucruri. Acum avem nevoie de acţiuni concrete din partea diverselor guverne şi de a se pune capăt fugii lor de responsabilitate”, a mai afirmat Beger.
Documentul adoptat marţi de eurodeputaţi continuă o serie de alte rapoarte detaliate, unul elaborat de o comisie a PE şi unul realizat de Consiliul Europei, care au enumerat dovezi privind complicitatea europeană în aceste operaţiuni secrete ale CIA. Rezoluţii ale Parlamentului European din 2007 şi 2009 le-au cerut statelor UE să deschidă investigaţii, însă apelurile au fost în general ignorate.
