de Razvan Iorga | mart. 23, 2020 | R. Moldova, Știri
Protest al jurnaliștilor la Chișinău. Foto: Unimedia
Organizațiile non-guvernamentale de media din R. Moldova au semnat, duminică, un protest comun în care acuză autoritățile de lipsă de transparență cu privire la amploarea pandemiei de Coronavirus, relatează portalul Balkan Insight.
„Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media cer autorităților Republicii Moldova […] să asigure informarea operativă și completă despre situația epidemiologică în contextul extinderii pandemiei COVID-19. Totodată, cerem instituțiilor și funcționarilor publici să asigure o colaborare corectă și profesionistă cu instituțiile mass-media, abținându-se de la acuzații nefondate și insinuări în adresa jurnaliștilor care solicită informații de interes public și au datoria să informeze obiectiv și complet”, se arată într-un comunicat semnat de opt ONG-uri.
Cererea vine după ce două cazuri de medici infectați din spitale diferite au fost raportate în 19 martie și 22 martie. Cu toate acestea, autoritățile nu le-au confirmat în prima fază. Doar mass-media a raportat despre acestea.
De asemenea, autoritățile au evitat să ofere date precise privind stocurile de aprovizionare medicală și numerele specifice legate de pandemie. „Au blamat presa pentru critici, dar, de fapt, nu oferă informații complete despre criza epidemiologică… premierul și președintele au răspuns dur la reacțiile presei care încercau să afle mai multe informații”, a declarat pentru BIRN directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac.
Ea a spus că jurnaliștilor li se interzice să pună întrebări „live” în timpul confernțelor de presă despre pandemie și chiar și cei care au voie să pună întrebări scrise nu primesc răspunsuri directe.
„Nu este normal în această criză. Autoritățile trebuie să fie mult mai deschise, deoarece solicită cetățenilor să coopereze. Noi, ca jurnaliști, dorim ca autoritățile să fie responsabile și să ofere informații cât mai exacte și să răspundă la întrebările jurnaliștilor pentru a informa mai bine cetățenii ”, a adăugat ea.
Jurnaliștii au cerut autorităților să organizeze cel puțin video-conferințe cu sesiuni de întrebări și răspunsuri. Cererea lor nu a primit încă un răspuns.
Pe 19 martie, autoritățile au deschis o platformă online gratuită pentru a prezenta numărul de cazuri infectate în fiecare raion al țării, dar luni, după o scurtă suspendare tehnică a site-ului, a fost introdusă necesitatea de obținere a unei parole pentru fiecare utlizator.
Președintele Igor Dodon i-a acuzat, luni, în cadrul unui briefing de presă, pe unii jurnaliști că ar încerca să „facă show” din situația prezentă legată de domeniul sănătății publice.
„Pentru unele surse media care încearcă în ultima vreme să speculeze și să scoată din context, atunci când am spus că sunt 2.000 de locuri pregătite [în spitale], atunci înseamnă că atâtea sunt. Atunci când au spus că sunt doar 500 de aparate în Chișinău, atunci cineva a încercat să interpreteze că sunt doar 500 de locuri. Nu este corect. Din 94 de cazuri, doar două au avut nevoie de aceste aparate”, a spus el.
Atât Dodon, cât și premierul Ion Chicu și echipa sa de comunicare, au acuzat în mod repetat mass-media că nu au informat în mod corespunzător populația despre pandemie. Cu toate acestea, pe 16 martie, când un sat întreg a fost pus sub carantină după ce autoritățile au organizat alegeri în raionul Hâncești, pe fondul pandemiei, mass-media a fost cea care a scos acest fapt la suprafață.
de Razvan Iorga | feb. 14, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, UE
Cetățenii moldoveni ținuti la Moscova de un ONG a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei, Iuri Ceaika, om apropiat a lui Vladimir Putin
Moscova și-a amplificat implicarea în ultima săptămână în campania electorală din R. Moldova și îi ridică la fileu situații favorabile președintelui Igor Dodon, principala locomotivă de imagine a PSRM în această campanie electorală pentru alegerilor parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie.
Moscova a creat fundalul unor noi scandaluri între Președinție și Guvern pentru a contrabalansa o serie de eșecuri imagologice suferite de către Dodon și PSRM în ultima săptămână, precum cele legate de interzicerile reciproce între Ucraina și Rusia privind de tranzit al mărfurilor, dar și glumele tot mai dese pe care presa de la Moscova le-a făcut la adresa lui Dodon în ultima sa vizită de la Moscova de la finalul lunii trecute.
Ultimul episod tensionat de campanie vine pe fondul dorinței Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de a-l rechema încă o dată de la post pe ambasadorul Andrei Neguță, un personaj cu bune relații la Moscova care i-a deschis în trecut lui Dodon mai multe uși la nivel înalt în Rusia.
Motivul oficial invocat de MAEIE este legat de pasivitatea lui Neguță față de deschiderea luna trecută a oficiului diplomatic transnistrean în centrul Moscovei. Astfel, lui Neguță i se reproșează că nu a întreprins măsuri să împiedice acest fapt, contrar intereselor Chișinău.
De altfel, după deschiderea de la Moscova, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a declarat că astfel de oficii ar trebui deschise în viitorul apropiat și la Kiev sau Bruxelles. Ucraina și-a exprimat deja dezacordul pentru astfel de mișcare.
Transnistria, pârghia de presiune a Moscovei asupra Chișinăului
Într-un studiu lansat în vara trecută la Chișinău de către IDIS Viitorul, analistul Igor Munteanu explica pe larg acțiuni ale „paradiplomației” transnistrene, coordonate de Ministerul rus de Externe.
Potrivit studiului, „paradiplomația” transnistreană a raportat câteva succese, cu lideri și diplomați din regiunea separatistă care au vizitat Italia, Marea Britanie [inclusiv Ministerul britanic de Externe], Israel și Franța.
„Rusia vrea ca Transnistria să fie recunoscută ca un partener egal [în orice] negocieri [privind viitorul regiunii] și pe baza acestui statut egal, părțile ar trebui să se îndrepte spre o soluție confederală sau federală”, declara Munteanu pentru BIRN, explicând strategia Moscovei.
În paralel, pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, spunea că, în primele șase luni ale lui 2017, liderii republicii separatiste au avut 470 de întâlniri internaționale, cu 25% mai mult decât în perioada similară din 2016. De asemenea, Transnistria a fost vizitată și de 631 de delegații străine în 2017.
Aceste cifre indică clar o acțiune coordonată cu Moscova din partea Tiraspolului de a se face cât mai vizibil la nivel internațional, scopul fiind recunoașterea sub diverse forme.
MAEIE nu a dat detalii care sunt motivele celei de-a doua rechemări a lui Neguța în centrală. Acesta este amabasador la Moscova din mai 2017, dar a deținut acest post și între anii 2009 și 2012.
Acesta a fost rechemat la Chișinău după acordarea unui interviu în mass-media de la Moscova, acolo unde a făcut o serie de declarații interpretare la Chișinău ca fiind în favoare rămânerii trupelor ruse în Transnistria. Ulterior, a aderat la PSRM, fiind unul dintre artizanii relației acestei formațiuni cu Moscova.
Neguță nu a stat mult la Chișinău, iar după niște negocieri între Dodon și premierul Pavel Filip pe diverse poziții de amabasadori, Neguță a fost retrimis înapoi la Moscova, dar și alte persoane aproapiate lui Dodon au căpătat astfel de funcții, alături de oameni ai PD-ului.
Și de această dată, Dodon i-a luat apărarea lui Neguță.
Șeful statului a precizat că nu va semna decretul privind rechemarea ambasadorului R. Moldova în Rusia, Andrei Neguță, dacă Guvernul va aproba o astfel de decizie.
„În calitate de Președinte al țării, care conform Constituției este responsabil de politica externă si deține dreptul exclusiv de acreditare și rechemare a reprezentanților diplomatici ai Republicii Moldova – am declarat cu toată responsabilitatea că am deplină încredere în domnul Neguța și consider că dumnealui își îndeplinește datoria în interesul național al RM.
Consider decizia ministerului total neexplicabilă și irațională, deoarece dl Neguța își îndeplinește atribuțiile conform cerințelor înaintate și este unul din cei mai experimentați specialiști în domeniul diplomației externe. Din aceste considerente, chiar dacă Guvernul va aproba rechemarea ambasadorului moldovean la Moscova, nu voi semna decretul în acest sens”, a scris Dodon pe pagina de Facebook.
Tragedia umană, exploatată electoral
Tot acest scandal vine în plină campanie electorală, după ce președintele Igor Dodon a anunțat în urmă cu câteva zile eliberarea a doi ostatici moldoveni din mâna talibanilor, care erau ținuți captivi în Afganistan din 2015.
Ei făcuseră parte din echipajul unui elicopter aparținând forțelor aliate, ce s-a prăbușit în Afganistan, iar supraviețuitorii au fost luați prizonieri.
Imediat după anunțul lui Dodon, președintele Parlamentului Igor Candu a declarat că Dodon încearcă să profite de tragedia celor doi și să puncteze electoral.
„Cineva le-a zis răpitorilor să-i mai țină puțin și să-i trimită acasă prin Moscova. Autoritățile noastre încearcă de 4 luni să afle cine a generat această situație de blocaj și cu ce scop. Astăzi este foarte clar cine. Este vorba de Igor Dodon, care a dorit ca ei să revină acasă doar în timpul campaniei electorale și să se folosească de acest lucru în mod cinic.
Acesta este motivul pentru care ostaticii nu au fost aduși direct în Moldova la familii, deși autoritățile au pregătit aducerea lor direct la Chișinău. Au fost duși la Moscova și ținuți acolo până ce Dodon se putea folosi electoral de acest caz”, a declarat Candu.
El a mai cerut autorităților competente pe acest caz să se implice, iar Procuratura Generală a reacționat pentru a cerceta aceste aspecte.
„Cerem în mod oficial președintelui Dodon să nu mai țina piloții moldoveni ostateci electorali în Moscova, după 3 ani în care au avut destul de suferit. De asemenea, autoritățile RM urmează să analizeze toată această situație și să dea calificative legale modului în care Igor Dodon s-a folosit de pârghii cinice pentru a-i răpi din nou din drumul lor spre Moldova.
Această acțiune este un act penal criminal. La fel cum un act de gravitate extremă este și modul în care Dodon exercită presiuni asupra lor să facă declarații care ar fi favorabile PSRM-ului în campania electorală”, a mai spus Candu.
Analiștii poltici de la Chișinău opinează că ambele părți încearcă să puncteze electoral pe marginea acestui scandal.
„Toate aceste evenimente legate de cetățenii moldoveni recuperați la Moscova, acum aceste declarații al MAE rus, dar și altele, fac parte din războiul hibrid pe care Rusia îl poartă la adresa R. Moldova”, a declarat analistul pe probleme de securitate, Rosian Vasiloi.
El a mai spus că, în timp timp ce Rusia vorbește de imixtiunea unui alt stat la Chișinău, Moscova prin trupele ei cantonate în Transnistria a efectuat singură sau cu forțele separatiste de la Tiraspol nu mai puțin de 28 de exerciții militare de la începutul lui 2019.
Expertul a opinat că prin astfel de declarații Moscova nu face decât să îi susțină deschis pe Igor Dodon și pe socialiștii săi și că o parte din vină o poartă și partidul de la guvernare pentru faptul că a acceptat tacit această colaborare dintre Moscova și PSRM, dar și că Igor Dodon nu a putut fi controlat în acest sens.
Dodon și Ceaika, alba-neagră cu viețile unor moldoveni
Mișcarea legată de rechemarea lui Neguță vine pe fondul unui incident în care a fost implicată o delegație din R. Moldova care a mers să îi aducă înapoi ce cetățenii R. Moldova de la Moscova.
MAEIE a precizat marți că autoritățile Federației Ruse continuă să tergiverseze accesul delegației moldovenești la cetățenii Republicii Moldova eliberați din mâinile talibanilor. Diplomații au mai spus că rușii refuză să precizeze care este locul în care se află, starea de sănătate și au calificat această atitudine drept o provocare deliberată, care prejudiciază serios relațiile bilaterale.
Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat miercuri la sediul MAEIE, unde i-a fost înmânată o notă de protest în legătură cu tergiversarea accesului delegației moldovenești la cei doi piloți moldoveni eliberați recent din Afganistan. Ambasadorul rus a declarat că cetățenii moldoveni s-ar afla în custodia unui ONG, iar Guvernul Federației Ruse nu este implicat în acest proces.
Ulterior, televiziunea rusă NTV, retransmisă și în R. Moldova de către personaje apropiate PSRM, a difuzat imagini cu cei doi și a precizat că aceștia se află în custodia unei fundații a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei.
Igor Ceaika este în același timp și reprezentant al asociației de business „Delovaia Rossia” în R. Moldova și Transnistria și este un apropiat al președintelui Igor Dodon cu care s-a întâlnit de mai multe ori. De asemenea, presa rusă a scris despre interesul lui Ceaika de la investi în afacerea cu minarea de critomonede din Transnistria.
În tot acest timp, cetățenii moldoveni rămân în custodia ONG-ului lui Ceaika, iar autoritățile moldovenești nu pot avea acces la ei.
Potențialul de scandal al acestui caz nu este încă finalizat, Dodon vorbind voalat prin vocile consilierilor săi de noi ieșiri în stradă a simpatizanților săi și a PSRM, în cazul în care autoritățile ar putea decide scoaterea din cursa pentru alegerile parlamentare a socialiștilor. Dodon joacă cartea victimizării pentru a atrage cât mai mult capital politic și de imagine asupra sa și formațiunii pe care încă o conduce de facto, iar o astfel de postură în avantajează.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Anatol Terzi | apr. 25, 2013 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia continua razboiul cu ONG-urile finantate din afara tarii, pe motiv ca ar reprezenta interesele unor puteri straine. Un tribunal rus a condamnat pentru prima data, joi, un ONG, si anume asociatia rusa Golos, la o amenda de aproximativ 7.500 de euro deoarece nu s-a inscris in registrul „agentilor straini”, asa cum cere o lege controversata, a anuntat presa rusa, relateaza AFP. ONG-ul s-a remarcat, in timpul ultimelor alegeri legislative si prezidentiale, pentru denuntarea unor fraude masive in beneficiul partidului aflat la putere. El a fost condamnat la plata unei amenzi de 300.000 de ruble deoarece nu a respectat o lege noua ce obliga ONG-urile care benficiaza de finantare straina si care au „o activitate politica” sa se inscrie intr-un registru al „agentilor straini” si sa se prezinte ca atare in orice activitate publica. La tribunal, Golos nu si-a recunoscut culpabilitatea, dezmintind ca ar avea „activitati politice” si ar primi finantari straine. ONG-ul a anuntat ca va face apel. „Noi vom face apel la aceasta decizie ilegala si nefondata”, a anuntat un avocat al asociatiei, citat intr-un comunicat.
Renuntari fortate
La randul sau, Ministerul Justitiei a anuntat ca asociatia Golos, care a primit de la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Norvegia, in octombrie 2012, Premiul Andrei Saharov pentru Libertate, a beneficiat, in realitate, de finantari straine. insa ONG-ul a precizat ca a renuntat la aceste fonduri din cauza intrarii in vigoare a legii privind agentii straini, afirmatii care au fost confirmate la tribunal de catre un reprezentant al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Norvegia. Reprezentantul a precizat ca banii, virati initial intr-un cont de tranzit, au fost inapoiati expeditorului. In perioada stalinista, termenul de „agent strain” era aplicat opozantilor reali sau presupusi, acestia fiind, pe atunci, impuscati sau trimisi in lagare. De asemenea, autoritatile sovietice l-a folosit, in anii ’70 si ’80, pentru a-i califica pe disidenti, acuzati sa se afla in solda Occidentului. Pentru moment, niciun ONG nu s-a inscris in noul registru. Golos este primul ONG condamnat la plata unei amenzi, in baza acestei legi, care vizeaza, de asemenea, asociatii pentru apararea drepturilor omului, organizatii ecologice, uniuni ale comunitatilor religioase sau fundatii pentru ajutorarea bolnavilor. Miercuri, autoritatile ruse au cerut unui ONG pentru ajutorarea persoanelor bolnave de mucoviscidoza sa se inscrie in registrul „agentilor straini” deoarece a primit o subventie din partea unui ONG strain. O angajata a asociatiei, Olga Alekina, a anuntat pentru AFP ca acest ONG, ajutor pentru bolnavii de mucoviscidoza, va refuza sa se inscrie in registrul „agentilor straini”.
de Razvan Iorga | aug. 1, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a sustinut marti seara noua lege a organizatiilor non-guvernamentale, ce obliga entitatile care participa la viata politica din Rusia si sunt finantate din exterior sa se inregistreze ca ‘agenti straini’, relateaza agentia EFE. ‘De ce ei (SUA) s-au putut apara de influentele externe timp de decenii cu o astfel de lege si noi in Rusia nu putem sa facem la fel? s-a intrebat Putin adresându-se participantilor la o tabara a tinerilor. El a facut astfel aluzie la legea in vigoare in SUA din anul 1938, dar opozantii rusi si ambasadorul american la Moscova considera ca cele doua legi sunt diferite. ‘Ce este rau in faptul ca cei care primesc finantare din exterior si desfasoara activitati politice trebuie sa se inregistreze ca agenti straini? Daca strainii platesc pentru activitatile politice din tara noastra, atunci ei se asteapta sa obtina rezultate’, a continuat liderul de la Kremlin, adaugând ca ‘nu vede nimic special’ in notiunea de ‘agent strain’. Putin a mai avertizat cu aceeasi ocazie si asupra a ceea ce a numit pericolul actiunilor anarhiste ale opozitiei neparlamentare, pe care o acuza ca este influentata din Occident. ‘Aici sunt multi oameni cu idei patriotice. ii inteleg foarte bine si am o mare consideratie pentru ei. Ma infurie cei care folosesc tehnologii politice dezvoltate de cineva din exterior’, a mai spus el in fata tinerilor din acea tabara.
SUA, ingrijorate de arestarile politice
In paralel, SUA si-au facut publica marti ingrijorarea cu privire la actiunile declansate de Rusia impotriva opozantilor lui Vladimir Putin, printre care cei mai vocali sunt Alexei Navalni si trupa punk feminina Pussy Riot. Cele trei tinere sunt arestate din luna martie pentru ca au cântat „o rugaciune punk” anti-Putin in catedrala de la Moscova. Washingtonul „este foarte preocupat de procesele motivate politic ce vizeaza opozitia rusa”, a declarat un purtator de cuvânt al departamentului de stat, Patrick Ventrell. Marti, Alexei Navalni, o figura foarte populara din rândul opozitiei ruse, a fost pus sub acuzare pentru abuz de incredere si diversiune, riscând pâna la 10 ani de inchisoare, daca va fi gasit vinovat. inchis initial de catre parchetul regional, acest caz a fost redeschis in urma interventiei unei comisii de ancheta. De profesie avocat, Alexei Navalni s-a facut cunoscut prin intermediul unui blog si al unui site de internet foarte popular prin care denunta coruptia de stat. El a calificat acuzatiile ce i s-au adus drept „complet absurde si foarte ciudate”.
Un alt caz este cel al membrelor formatiei de punk Pussy Riot, ce sunt acuzate ca au insultat si au adus „rani morale profunde crestinilor ortodocsi”, putând fi condamnate la 7 ani de inchisoare pentru huliganism.
