de Anatol Terzi | sept. 26, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, se va întâlni miercuri la Chişinău cu liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk.
Filat a anunţat marţi seara în cadrul unei emisiuni la postul naţional de televiziune, Moldova 1, că întrevederea va avea loc la ora 16.00, fără a oferi alte detalii. Filat şi Şevciuk au avut mai multe întrevederi oficiale şi neoficiale pe parcursul acestui an în cadrul cărora au fost semnate şi unele acorduri, precum cel de reluare a circulaţiei trenurilor de marfă prin regiunea transnistreană, din 29 martie.
De asemenea, discuţii despre intenţia Rusiei de a deschide un consulat în regiunea separatistă din estul Republicii Moldova au fost lansate în luna aprilie de vicepremierul Dmitri Rogozin, reprezentant al Kremlinului în Transnistria. Atunci premierul Vlad Filat s-a opus acestei idei, ca mai târziu, în ajunul vizitei sale la Moscova să declare că nu se mai opune acestei solicitări. Ambasadorul rus, Farit Muhametşin, a declarat recent la Tiraspol că un consulat ar putea fi deschis până la sfârşitul anului. Potrivit presei ruse, aproximativ 160.000 din cei 510.000 de locuitori din Transnistria deţin cetăţenia Rusiei.
Liderul Partidului Liberal din Republica Moldova, Mihai Ghimpu, unul din liderii Alianţei pentru Integrare Europeană, se pronunţă categoric împotriva deschiderii unui consulat al Federaţiei Ruse la Tiraspol, atrăgând atenţia că acest lucru va crea probleme în coaliţia de guvernare. “Dacă lucrul acesta se face, dar nu cred că se va face, alianţa se va clătina serios”, a declarat recent Mihai Ghimpu. Liderul liberal a explicat faptul că teritoriul din stânga Nistrului nu este controlat de facto de autorităţile constituţionale, astfel încât statul nu va putea asigura securitatea acestei misiuni diplomatice. Potrivit lui Mihai Ghimpu, discuţiile despre deschiderea unui consulat în stânga Nistrului pot avea loc doar după ce Rusia îşi va retrage armata şi muniţia din regiune şi va fi reglementat conflictul transnistrean.
de Anatol Terzi | sept. 25, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeană acordă o importanţă deosebită sistemelor juridic şi de aplicare a legii, precum şi necesităţii întăririi luptei împotriva corupţiei şi ameliorării climatului de afaceri şi investiţional, a declarat luni Comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Stefan Füle, după întrevederea cu preşedintele parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu.
„Am elogiat parlamentul Republicii Moldova pentru adoptarea legii privind oportunitatea de şanse, în luna mai, care a fost crucială pentru efectuarea de noi paşi în dialogul UE-R. Moldova privind liberalizarea regimului vizelor. L-am asigurat pe dl Marian Lupu că UE are aceeaşi viziune privind priorităţile reformei care sunt critice pentru asigurarea prosperităţii pe termen lung şi a stabilităţii Republicii Moldova şi că Uniunea Europeană va continua să-i susţină ţara în eforturile sale reformatoare pline de provocări”, a afirmat oficialul Comisiei Europene.
Stefan Füle a precizat că a căzut de acord cu şeful legislativului de la Chişinău că sprijinul popular larg pentru reforme şi continuarea integrării europene sunt factori-cheie care trebuie luaţi în considerare. „Parlamentul este prin definiţie cel mai bun loc posibil pentru ca toate forţele politice să dezbată împreună priorităţile ţării într-un spirit de cooperare. În acest context, calea de urmat ar trebui să fie întărirea acestui cadru şi folosirea lui inclusiv pentru chestiunile legate de media în deja înfiinţata comisie parlamentară de specialitate”, a adăugat Füle.
De asemenea, cei doi oficiali au trecut în revistă relaţiile „cu o rapidă dezvoltare” din cadrul Parteneriatului Estic. „Am căzut de acord să susţinem spiritul pozitiv şi foarte dinamic care prevalează în negocierile noastre pentru semnarea unui Acord de Asociere, ceea ce va aduce Moldova semnificativ mai aproape, economic şi politic, de UE. În plus, am discutat cum parlamentul de la Chişinău se va putea asigura cel mai bine că rezoluţiile reuniunii Euronest din aprilie 2012 sunt pe deplin implementate în Republica Moldova”, a mai spus comisarul european pentru extindere.
de Anatol Terzi | sept. 15, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova şi Comisia Europeană au convenit deja asupra a aproape jumătate din textul viitorul acord privind crearea zonei de liber schimb, a anunţat vineri negociatorul şef din partea Comisiei, Luc Devigne, după cea de-a treia rundă de negocieri care s-a desfăşurat zilele trecute la Chişinău.
El a precizat că negocierile decurg într-un „tempou mediu” şi speră ca acestea să fie finalizate în 2013.
Părţile discută deja despre ofertele tarifare, iar Bruxellesul a propus Republicii Moldova o ofertă tarifară de 0% la importul producţiei industriale moldoveneşti, a declarat ministrul adjunct al economiei şi comerţului, Octavian Calmâc. În acelaşi timp, se aşteaptă abordări diferite în privinţa producţiei industriale, a menţionat el.
Printre problemele pe care le va întâmpina Republica Moldova la punerea în aplicare a viitorului acord este lipsa laboratoarelor de certificare a produselor la standarde europene. În acest context, la etapa iniţială, producătorii moldoveni vor fi obligaţi să-şi certifice mărfurile atât în Republica Moldova cât şi în UE, pentru a le fi permis accesul pe piaţa comunitară. Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, crearea Zonei de liber schimb va contribui la creşterea PIB-ului în Republica Moldova cu 1,5% şi la creşterea exporturilor cu 16%.
Negocierile privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător au început în luna martie, Chişinăul şi Bruxellesul sperând să le finalizeze în a doua jumătate a anului 2013. Acordul de liber schimb va fi parte componentă a Acordului de asociere a Republicii Moldova la UE, negociat începând cu ianuarie 2010.
de Anatol Terzi | sept. 14, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Întâlnindu-se cu Titus Corlăţean la Chişinău, preşedintele Nicolae Timofti a ţinut să spună cât de mult apreciază relaţiile frăţeşti dintre Republica Moldova şi România. De asemenea, preşedintele Timofti a declarat că, indiferent de situaţia politică de la Bucureşti, România rămâne un exemplu pentru R. Moldova în parcursul său european.
Nicolae Timofti l-a informat pe ministerul de Externe, Titus Corlăţean, despre încercările unor grupuri politice de la Chişinău de a zădărnici menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiilor pe care le are Republica Moldova cu România şi cu alte state europene. Timofti a precizat în acest context că autorităţile nu vor permite escaladarea situaţiei politice din R. Moldova pe motive care nu au relevanţă în actuala conjunctură politică.
Şeful diplomaţiei române a afirmat că în cercurile politice de la Bucureşti există o poziţie unitară de susţinere a eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova, indiferent de alternanţa la putere din România. Corlăţean a salutat instaurarea unei stabilităţi politice în Republica Moldova, care, în opinia sa, asigură climatul necesar promovării reformelor europene şi a amintit despre aprecierile făcute de o serie de oficiali europeni, favorabile la adresa Republicii Moldova, ca un lider în Parteneriatul Estic.
În finalul întrevederii, Nicolae Timofti şi Titus Corlăţean au făcut un schimb de păreri despre iniţiativa de a fi marcată sărbătoarea „Limba noastră” pe ambele maluri ale Prutului, începând cu anul 2013.
Cetăţenii moldoveni din Siria, sprijin de la misiunea diplomatică română
În cadrul întrevederii delegaţiei române cu autorităţile de la Chişinău, părţile au semnat Acordul interministerial privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare. Acest acord vizează sprijinul României pentru cetăţenii moldoveni care se află în Siria. Misiunea diplomatică a României de la Damasc va oferi asistenţa necesară şi cetăţenilor moldoveni, în baza Acordului privind cooperarea în domeniul asistenţei şi protecţiei consulare.
Titus Corlăţean a declarat în cadrul unei conferinţe comune de presă cu Iurie Leancă, şeful diplomaţiei de la Chişinău, că România este unul din puţinele state membre ale UE care şi-a mai păstrat o misiune diplomatică la Damasc. Iurie Leancă a calificat acordul ca fiind unul extrem de important, în condiţiile în care „un număr însemnat” de cetăţeni moldoveni se află în Siria. În plus, potrivit acestuia, acordul „vine să consemneze deschiderea şi interacţiunea extrem de bună cu colegii de la Bucureşti”.
Sprijin constant la UE pentru Republica Moldova
Nu există reuniune în Uniunea Europeană la care România sau alte state să nu aducă în discuţie obiectivele europene ale R. Moldova. Declaraţia aparţine ministrului de Externe al României, Titus Corlăţean. Oficialul a declarat că România va continua această atitudine, iar stabilitatea politică a R. Moldova este un atu suplimentar care justifică acest avans spre integrarea în UE.
În cadrul unei conferinţe de presă comună, susţinută de către miniştrii de Externe de la Bucureşti şi Chişinău, au fost abordate subiecte ce ţin de dezvoltarea cooperării bilaterale pe plan politic şi economic, integrarea europeană, proiectele de conexiune a sistemelor energetice dintre România şi R. Moldova. De asemenea, cei doi miniştri au discutat despre evoluţiile pe plan regional şi obiectivele de pe agenda europeană a R. Moldova. şeful diplomaţiei de la Chişinău, Iurie Leancă, a menţionat că vizita se înscrie în politica de sprijin şi de promovare a reformelor R. Moldova.
La rândul său, Titus Corlăţean a declarat că vizita la Chişinău este expresia unei relaţii politice. ”Avem un parteneriat strategic care include obiectivele europene ale R. Moldova şi promovarea acestora”. Ministrul a mai adăugat că partenerii europeni salută reformele realizate de Guvernul de la Chişinău, iar România şi partenerii europeni doresc stabilitate în R. Moldova. Părţile au mai stabilit cooperare interministerială privind asistenţa medicală în regim de urgenţă.
De asemenea, Titus Corlăţean a sugerat joi la Chişinău că Parlamentul României ar putea să nu ratifice Tratatul privind regimul de frontieră cu Republica Moldova, până la alegerile parlamentare, din cauza campaniei electorale. Ministrul român a accentuat însă că acest acord este unul important „şi îl tratăm cu cea mai mare atenţie şi responsabilitate”.
În ceea ce priveşte Marşul Unirii din 16 septembrie, de la Chişinău, ministrul de Externe al României aşteaptă eforturi remarcabile din partea Guvernului R. Moldova pentru a evita confruntările care ar putea să apară. “Aud foarte des de confruntări în ţara dumneavoastră. Noi aşteptăm ca totul să fie calm şi moderat”, a declarat Titus Corlăţean. “Sperăm că nu vor exista evenimente care sa altereze această situaţie. Este vorba de un eveniment care reflectă poziţia societăţii civile”, a completat Corlăţean. Platforma Civică „Acţiunea 2012” va organiza duminică, în Chişinău, un marş al unirii.
Întâlnire cu premierul Vlad Filat şi Valeriu Lazăr
Agenda întrevederii ministrului afacerilor externe cu Vlad Filat, prim-ministrul Republicii Moldova, a avut ca subiect principal cooperarea bilaterală sectorială, cu accent pe proiectele de interconectare energetică şi de infrastructură. A fost reiterat interesul celor două părţi pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, dar şi pentru dezvoltarea unor proiecte noi. Ministrul Titus Corlăţean a reafirmat sprijinul deplin al Guvernului României pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova şi a subliniat că România este dispusă să ofere asistenţa necesară pentru realizarea acestui obiectiv strategic.
De asemenea, oficialul român a dat asigurări că România are disponibilitatea să susţină dezvoltarea sistemului educaţional din Republica Moldova. „Vom organiza în cel mai scurt timp o întrevedere între miniştrii educaţiei de la Bucureşti şi Chişinău. Un aspect al îmbunătăţirii condiţiilor din domeniul educaţiei ar putea fi mobilitatea profesorilor români în instituţiile universitare din Republica Moldova”, a anunţat şeful diplomaţiei române.
Cooperarea economică a fost abordată şi în cadrul întâlnirii cu Valeriu Lazăr, ministrul economiei, care l-a informat pe ministrul român al afacerilor externe că experţii de la Chişinău au finalizat proiectul tehnic al gazoductului Iaşi-Ungheni, urmând ca, în lunile noiembrie-decembrie, să fie anunţată licitaţia internaţională pentru selectarea companiei care va efectua lucrările de construcţie. Titus Corlăţean a asigurat că promovarea proiectelor economice, în special a celor energetice, reprezintă o prioritate pentru colaborarea între cele două state, exprimând interesul companiilor româneşti de a-şi spori prezenţa pe piaţa din Republica Moldova. Un alt subiect abordat cu ministrul Valeriu Lazăr a fost forumul investiţional moldo-american, eveniment ce va avea loc la 8 noiembrie, la Chişinău, cu participarea membrilor Camerei de Comerţ Româno-Americane.
Discuţii cu Marian Lupu si Mihai Ghimpu
Subiectele abordate în cadrul întrevederii cu preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, s-au referit la rolul Parlamentului în procesul de reformă şi de susţinere a pregătirii Republicii Moldova pe calea europeană, cadrul juridic bilateral şi modalităţile de dezvoltare a acestuia, precum şi la dimensiunea cooperării interparlamentare dintre Bucureşti şi Chişinău.
În cadrul întâlnirii cu preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a fost abordată situaţia de ansamblu din Republica Moldova, cu accent pe sarcinile care stau în faţa coaliţiei de guvernare de la Chişinău în perioada următoare. În acest context ministrul român al afacerilor externe a subliniat necesitatea menţinerii dinamismului pentru modernizarea societăţii moldoveneşti.
Vizita a reconfirmat caracterul excelent al relaţiei bilaterale, evidenţiat şi de dialogul politic intensificat între Bucureşti şi Chişinău, şi a creat condiţiile necesare pentru transpunerea accelerată în practică a înţelegerilor concrete convenite la nivel înalt, subsumate imperativului conectării mai strânse a Republicii Moldova la spaţiul european.
de Anatol Terzi | sept. 13, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
În anul 1812, s-au pus bazele statalităţii moldoveneşti. Şocanta declaraţie a fost făcută de preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în timpul întâlnirii de la Soci, de miercuri, cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat.
“Anul acesta (n.red. – 2012) este unul plin de semnificaţii: se împlinesc 20 de ani de relaţii diplomatice, 10 ani de la semnarea tratatului de bază şi 200 de ani de la faimoasa înţelegere (n.red. – tratatul de pace de la Bucureşti, din 1812, prin care Imperiul Ţarist rupea Basarabia din principatul Moldovei), care a fost baza începutului statalităţii moldoveneşti”, a declarat Vladimir Putin, potrivit siteului oficial al Kremlinului. În schimb, serviciul de presă al guvernului de la Chişinău “a omis” partea cu anul 1812, mulţumindu-se doar să constate că “Vladimir Putin a spus că anul 2012 este unul semnificativ pentru relaţiile bilaterale, deoarece se împlinesc 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi 10 ani de la semnarea Tratatului politic de bază”.
Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, s-a întâlnit miercuri, la Soci, cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Cei doi au discuta despre cooperare economică şi despre rezolvarea conflictului transnistrean.
Potrivit serviciului de presă al preşedinţiei ruse, Moscova consideră că soluţia problemei transnistrene poate fi numai un compromis echilibrat, bazat pe principiile integrităţii teritoriale, suveranităţii şi neutralităţii Republicii Moldova şi al unui statut special al Transnistriei, Kremlinul subliniind, totodată, importanţa forţelor ruse de menţinere a păcii pentru stabilitatea în regiune.
Din partea Republicii Moldova la eveniment au mai participat vicepremierii: Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, precum şi Marcel Răducan, ministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, se va întâlni miercuri la Chişinău cu liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk.
