de Anatol Terzi | oct. 3, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Fondul Monetar Internaţional a anunţat marţi că pune suplimentar la dispoziţia Republicii Moldova 59,6 milioane de euro în cadrul ajutorului financiar acordat Chişinăului.
Această sumă corespunde celei de-a şasea tranşe dintr-o dublă facilitate de credit pe trei ani, acordată autorităţilor de la Chişinău în ianuarie 2010 şi prevăzută să urce până la 440,3 milioane de euro, a informat FMI într-un comunicat. Unda verde din partea FMI pentru această tranşă ridică la 381,2 milioane de euro totalul pe care Moldova poate să-l retragă dacă este necesar.
Fondul subliniază că autorităţile Republicii Moldova au redus deficitul bugetar de la 6,3% în 2009 la 2,4% la sfârşitul lui 2011, dar atrage atenţia că însănătoşirea finanţelor publice a încetinit din cauza reducerii veniturilor la buget pe fondul atenuării creşterii economice, a facilităţilor fiscale, dificultăţilor în colectarea taxelor şi impozitelor, precum şi a angajării unor noi cheltuieli. „Autorităţile moldovene au pus în aplicare măsuri de corecţie pentru a menţine obiectivul de a reduce deficitul bugetar înscris în programul economic”, în schimbul asistenţei din partea Fondului, se menţionează în comunicatul amintit. Potrivit FMI, creşterea economică a ţării urmează să se redreseze în cel de-al doilea semestru şi să atingă 3,5% pe întreg anul în curs, sub nivelul din 2011 (6,4%).
de Anatol Terzi | oct. 2, 2012 | Alte regiuni, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Statele Unite ale Americii au cerut Republicii Moldova explicaţii în legătură cu înregistrarea unor nave petroliere iraniene sub pavilion moldovenesc. O scrisoare în acest sens a fost trimisă preşedintelui republicii, Nicolae Timofti, de către directorul executiv al United Against Nuclear Iran, Marc Wallace, scrie presa rusă.
În scrisoare se afirmă că, în luna septembrie anul curent, au circulat sub pavilion moldovenesc 11 nave petroliere iraniene, aparţinând companiei Islamic Republic of Iran Shipping Lines (IRISL) sau unor companii afiliate acesteia. În documentul UANI se menţionează că, prin cooperarea cu companiile iraniene, Republica Moldova subminează eforturile internaţionale de împiedicare a programului nuclear al Republicii Islamice. „În plus, autorităţile moldoveneşti ar trebui să fie conştiente de sancţiunile SUA împotriva Iranului şi de faptul că continuarea cooperării Chişinăului cu transportatorul iranian ar putea avea repercursiuni serioase asupra relaţiilor comerciale moldo-americane” – se afirmă în textul documentului, publicat de Lenta.ru.
Cu toate acestea, Republica Moldova a fost acceptată ca partener în iniţiativa „Operaţiuni de menţinere a păcii globale” (GPOI) şi va primi 1,6 milioane de dolari pentru modernizarea armatei (ceea ce reprezintă aproximativ 8% din bugetul anual naţional al apărării). Banii vor fi utilizaţi pentru îmbunătăţirea infrastructurii unui poligon militar, ceea ce va permite batalionului de menţinere a păcii al Moldovei să se instruiască mai bine pentru participarea la operaţiunile internaţionale de menţinere a păcii, a anunţat într-un briefing ambasadorul SUA la Chişinău, William H. Moser. „Statele Unite apreciază parteneriatul cu Republica Moldova şi are plăcerea de a ajuta eforturile ţării pentru dezvoltarea capacităţilor de menţinere a păcii”, a declarat el.
Preşedintele Nicolae Timofti a menţionat necesitatea modernizării armatei naţionale a Moldovei „în conformitate cu standardele internaţionale”. După realizarea acestui proiect, Republica Moldova ar putea aplica pentru noi fonduri destinate modernizării armatei, potrivit ministrului apărării, Vitalie Marinuţa. El a mai declarat că în prezent 12 militari moldoveni participă la operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii sub egida ONU (majoritatea în ţări din Africa), dar Republica Moldova doreşte sporirea numărului acestora. GPOI este un program de securitate al SUA, lansat în anul 2004 în cadrul unui Summit G8, menit să fortifice capacităţile naţiunilor partenere de desfăşurare a operaţiunilor ONU şi a celor regionale de menţinere a păcii.
de Anatol Terzi | sept. 28, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Consiliul Uniunii Europene a anunţat joi ridicarea interdicţiei de călătorie pentru membrii fostei conduceri politice a regiunii separatiste Transnistria din Republica Moldova, în semn de recunoaştere a progreselor înregistrate sub noua conducere de la Tiraspol în negocierea anumitor aspecte privind reglementarea conflictului în formatul “5+2”.
În acelaşi timp, Consiliul dă asigurări că interdicţiile de călătorie pot fi impuse din nou în cazul celor care blochează progresele în problemele rămase privind şcolile cu grafie latină din Transnistria. Consiliul UE mai precizează că măsurile restrictive cele mai importante nu au fost ridicate, dar că ele nu mai vizează anumite persoane. Consiliul UE va continua să monitorizeze şi să efectueze evaluări periodice ale evoluţiilor ce respectă progresul realizat către o reglementare politică, libertatea de mişcare a persoanelor şi situaţia şcolilor cu grafie latină, se mai precizează într-un comunicat dat joi publicităţii.
Decizia, adoptată joi prin procedură scrisă, se aplică începând de vineri, după publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Măsuri restrictive împotriva conducerii politice a regiunii separatiste Transnistria au fost impuse pentru prima dată în 2003, când unui număr de 17 persoane considerate responsabile pentru lipsa de cooperare pentru promovarea unei reglementări politice a conflictului nu li s-a mai permis intrarea în UE.
În 2004, un al doilea grup de persoane a fost vizat de interdicţiile de călătorie, respectiv cele considerate responsabile pentru campania de intimidare şi de închidere împotriva şcolilor cu grafie latină din regiunea separatistă. Toate sancţiunile au fost suspendate în septembrie 2010, pentru a încuraja progresele înregistrate în reglementarea politică a conflictului din Transnistria, în abordarea problemelor rămase cu şcolile cu grafie latină şi în restabilirea libertăţii de mişcare a persoanelor.
de Anatol Terzi | sept. 27, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Doar laşii îşi plătesc datoriile, a declarat, miercuri la Chişinău, liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, care a avut o întrevedere de peste două ore cu premierul Vlad Filat.
Şevciuk a oferit acest răspuns după ce a fost întrebat cine ar trebui să achite datoriile de aproximativ patru miliarde de dolari faţă de Gazprom. Ulterior, el a afirmat că aceasta „este o problemă care se află în dicuţie”. În acelaşi context, Vlad Filat a declarat că aceste datorii trebuie plătite de agenţii economici care au utilizat gazul.
Cei doi au semnat prelungirea cu un an acordul care vizează transportul de mărfuri pe calea ferată prin regiunea transnistreană. Principala temă a discuţiilor a fost cea care ţine de asigurarea drepturilor omului şi libertăţilor cetăţeneşti, a declarat Filat. El s-a referit şi la priorităţile viitoare pentru sporirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului şi reglementarea conflictului transnistrean, în special asigurarea liberei circulaţii a oamenilor şi a transportului auto. Evgheni Şevciuk s-a referit în mod special la problemele economice, menţionând necesitatea oferirii unor condiţii mai bune de activitate pentru companii şi a excluderii barierelor în funcţionarea agenţilor economici de pe ambele maluri ale Nistrului.
Transnistria nu mai achită de aproximativ şase ani pentru gazul consumat, care este importat din Rusia de compania Moldova-Gaz, unde pachetul majoritar de acţiuni îl deţine Gazprom, iar Guvernul moldovean aproximativ 35%. Recent, ministrul rus al energiei, Alexandr Novak a declarat că achitarea datoriilor de 4,1 miliarde de dolari (ceea ce reprezintă aproximativ două bugete de stat anuale ale Republicii Moldova) este una din condiţiile reducerii preţului gazului pentru Republica Moldova.
de Anatol Terzi | sept. 26, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Comisia Europeană a aprobat marţi un nou pachet de sprijin pentru Parteneriatul Estic al UE în valoare de circa 23 de milioane de euro. Fondurile vor fi folosite pentru ameliorarea securităţii, stimularea comerţului şi creşterea mobilităţii pentru cei care trăiesc în regiune prin implementarea unor reguli de management al frontierelor şi adoptarea celor mai bune practici la frontierele armeano-georgiană şi ucraineano-belarusă. În cadrul iniţiativei privind Managementul Integrat al Frontierelor din cadrul Parteneriatului Estic, proiectul va asigura, în plus, instruire, echipament, infrastructură şi consiliere, contribuind astfel la reducerea corupţiei, a contrabandei şi a traficului de persoane în regiune, se menţionează într-un comunicat al Comisiei Europene.
„Eficientizarea frontierelor nu ajută numai la creşterea securităţii, ci contribuie şi la dezvoltarea comerţului şi crearea de locuri de muncă. Sunt încântat că, datorită acestui nou pachet de sprijin, furnizăm pentru milioane de persoane din ţările Parteneriatului Estic mai multe oportunităţi pentru a munci şi pentru a circula mai uşor”, a declarat comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Štefan Füle. Noul pachet financiar va sprijini activităţi multilaterale în cadrul Parteneriatului Estic, prin organizarea de întâlniri şi seminare prin platforme ale programului şi ale Forumului societăţii civile.
Alte iniţiative regionale din cadrul Parteneriatului Estic, precum Dimensiunea Nordică – la care participă UE, Norvegia, Islanda şi Rusia – şi Sinergia Mării Negre (forum al ţărilor riverane Mării Negre) vor beneficia şi ele de sprijinul UE. Parteneriatul Estic a fost lansat în 2009 pentru a susţine reforma durabilă în ţările est-europene, în dorinţa de a accelera asocierea lor politică şi integrarea lor economică în Uniunea Europeană. Ţările membre ale Parteneriatului Estic sunt Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
