Tensiuni fara precedent intre Pakistan si NATO
Guvernul pakistanez a ordonat americanilor să se retragă în 15 zile de la baza aeriană Shamsi şi a închis toate căile de aprovizionare a trupelor NATO din Afganistan prin tranzitarea teritoriului său. Pakistanul a îngropat 24 de militari care au fost ucişi într-un atac aerian NATO la un punct de control la graniţa cu Afganistanul, informează BBC, preluat de RRA. Pakistanul a anunţat sâmbătă că va reconsidera toate acordurile pe care le are cu Washingtonul şi NATO, în special în domeniile diplomatic, militar şi al informaţiilor, în urma celei mai grave erori a occidentalilor în Pakistan din zece ani, care a provocat moartea a 24 de militari. La finalul unei reuniuni extraordinare a principalilor săi oficiali, Guvernul pakistanez a ordonat americanilor să se retragă în 15 zile de la baza aeriană Shamsi, situată în sud-vestul Pakistanului, şi a închis toate căile de aprovizionare a trupelor NATO din Afganistan prin tranzitarea teritoriului său.
NATO şi-a cerut scuze, pentru ceea ce a numit „un incident tragic şi neintenţionat” şi a declarat că investighează ce s-a întâmplat.Pakistanul a acuzat NATO că a ucis 24 de militari pakistanezi, într-un atac comis sâmbătă dimineaţă într-o zonă tribală de la frontiera cu Afganistanul, principala bază a rebelilor talibani şi a reţelei al-Qaida, care atacă în mod regulat NATO pe teritoriul afgan. În cursul serii, un purtător de cuvânt al ISAF, generalul german Carsten Jacobson, a declarat că este „foarte probabil” ca Forţa NATO în Afganistan (ISAF) să fi provocat moartea unor militari pakistanezi sâmbătă, la frontiera cu Afganistanul.
Steaguri americane arse pe strazi
Sute de pakistanezi furioşi pe Statele Unite au protestat pe străzile mai multor oraşe din Pakistan duminică, unde au incendiat efigii ale preşedintelui american Barack Obama şi drapele americane, pentru a denunţa moartea a 24 de militari pakistanezi în urma unui raid al NATO. Protestele au fost organizate de partide de opoziţie şi de grupări islamiste de dreapta în principalele oraşe din Pakistan, o ţară cu 167 de milioane de locuitori care deţine arma atomică. La Karachi, portul utilizat de Statele Unite pentru tranzitul proviziilor destinate trupelor din Afganistan, peste 700 de persoane s-au adunat în faţa consulatului SUA, scandând „Jos America”, „Nu vă atingeţi de Pakistan”, „Vom fi mână în mână cu armata noastră”. Forţele de ordine au desfăşurat un cordon de protecţie în jurul consulatului SUA. În faţa Clubului de presă de la Karachi, zeci de militanţi politici au incendiat efigii ale preşedintelui Obama, potrivit unui fotoreporter al AFP. La Multan (centru), peste 300 de partizani ai fostului premier Nawaz Sharif, precum şi comercianţi au ieşit în stradă şi au incendiat drapele ale Statelor Unite şi NATO. La Islamabad, circa 200 de militanţi ai partidului islamist radical Jamaat-e-Islami (JI) au participat la o manifestaţie.
Germania intenţionează să îşi reducă prezenţa militară în Afganistan anul viitor, în pregătirea retragerii totale prevăzute în 2014, potrivit unui document trimis de miniştrii apărării şi de externe grupurilor parlamentare din Bundestag. Noul mandat al trupelor germane prevede prezenţa în Afganistan, începând din februarie 2012, a cel mult 4.900 de militari, faţă de 5.300 în momentul actual, indică scrisoarea miniştrilor Thomas de Maiziere şi Guido Westerwelle. La expirarea acestui mandat de un an, guvernul german intenţionează o reducere suplimentară, până la 4.400 de militari, a efectivelor trimise în Afganistan. Guvernul federal şi-a anunţat la începutul anului intenţia de retragere din Afganistan, cu obiectivul aducerii tuturor militarilor acasă în 2014, în conformitate cu proiectul NATO de transferare către afgani, la acea dată, a responsabilităţilor de securitate pe întreg teritoriul. Germania furnizează forţelor ISAF cel de-al treilea contingent din punct de vedere numeric, după SUA şi Marea Britanie. Intervenţia în Afganistan – prima acţiune majoră a armatei germane, Bundeswehr, în afara teritoriului Europei după al Doilea Război Mondial – este dezaprobată de majoritatea germanilor.
Militarii ruşi s-a bucurat degeaba că li se măresc soldele. În anul 2012, Ministerul Apărării al Rusiei va începe să vândă uniforme ofiţerilor şi subofiţerilor, considerând că militarii vor cumpăra doar îmbrăcăminte de calitate şi o vor purta cu mai multă atenţie. În prezent, uniforma este dată gratuit şi costă între 170 şi 1400 de euro pe an. Recent, preşedintele rus Dmitri Medvedev a semnat un act normativ privind majorarea soldelor militarilor de 2,5-3 ori începînd cu 1 ianuarie 2012. Anunţul a fost făcut de liderul de la Kremlin în timpul unei întâlniri cu şefii armatei ruse. “Această lege garantează eficienţa armatei noastre. Măsura nu ne va goli bugetul şi plăţile vor fi efectuate”, a dat asigurări Dmitri Medvedev, citat de Itar-Tass. “Statul dovedeşte, prin adoptarea acestei legi, că o decizie, odată anunţată, trebuie pusă în aplicare, dacă de aceasta depinde bunăstarea socială a cetăţenilor noştri”, a adăugat liderul de la Kremlin la o reuniune cu ministrul rus al apărării Anatoli Serdiukov şi cu şeful Statului Major Nikolai Makarov. Totodată, prin legea semnată luni, Medvedev a majorat pensiile militare de 1,5-1,7 ori. Premierul rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută, în timpul unei vizite electorale la Kaliningrad, că pensiile militare vor fi majorate de 1,5 ori de la 1 ianuarie 2012. De asemenea, numărul angajaţilor pe bază de contract din armata rusă trebuie să crească, însă el va fi stabilit pe o cale experimentată, nu în mod directiv, a declarat, la sfârşitul lunii septembrie, preşedintele Dmitri Medvedev, la o întâlnire cu comandanţii detaşamentelor militare, care luau parte la aplicaţiile „Centru-2011” din regiunea Celiabinsk. Reformarea Forţelor Armate ale Rusiei prevede reducerea armatei de la 1,2 milioane de militari la 1 milion. Se intenţionează ca, până la sfârşitul anului 2017, în armata rusă să servească 425.000 de militari angajaţi pe bază de contract. În prezent, numărul lor se ridică la 180.000.
Rata sinuciderilor aproape că s-a înjumătăţit în ultimii 20 de ani în Rusia, dar rămîne în continuare una din cele mai ridicate din lume, a semnalat joi un reprezentant al Centrului de psihiatrie Serbski, Boris Poloji. Potrivit statisticilor, 800.000 de persoane şi-au pus capăt zilelor în ultimele două decenii în Rusia. Cu 23,5 cazuri de suicid la 100.000 de persoane – potrivit datelor de la sfîrşitul anului 2010 – Rusia se situează pe locul al 6-lea în lume, depăşind cu mult media mondială de 14 cazuri la 100.000 de persoane. Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că 20 de cazuri la 100.000 de persoane reprezintă nivelul critic al acestui indicator. În context, specialistul rus a subliniat necesitatea implementării unui program de stat pentru prevenire a sinuciderilor. El a opinat că sistemul de susţinere psihiatrică a potenţialilor sinucigaşi, adoptat în Rusia în anii 70, trebuie serios reformat. Poloji a mai spus că rata sinuciderilor este de şase ori mai mare în rîndul bărbaţilor din Rusia, decît în rîndul femeilor. Vîrsta medie a bărbaţilor sinucigaşi este de 42 de ani, iar a femeilor – 52 de ani. El a arătat că cel mai des îşi pun capăt zilelor persoane cu o educaţie medie, provenind din mediul rural. De asemenea, nouă militari au fost ucişi în cadrul violenţelor şi abuzurilor din armata rusă, în timp ce alţi 119 s-au sinucis din ianuarie. Violenţele şi abuzurile de toate felurile, în special punerea la încercare a noilor recruţi, au provocat, de asemenea, 89 de răniţi grav în primele nouă luni ale anului, a declarat Boris Hubiev, un oficial din cadrul Parchetului militar, potrivit The Times of India. În aceeaşi perioadă, 119 militari – 51 de recruţi, 25 de subofiţeri, 14 ofiţeri şi 29 de contractori – s-au sinucis, un număr în scădere comparativ cu aceeaşi perioadă 2010 (când s-au sinucis 149 de persoane), a remarcat oficialul. Forţele militare ruse au o reputaţie foarte proastă, în special din cauza frecvenţei abuzurilor fizice, a umilirilor şi atacurilor. Totuşi, aceste violenţe nu vor înceta atât timp cât oficialii de rang înalt nu vor fi sancţionaţi în mod regulat, a spus Valentina Melnikova, coordonatoarea Comitetului mamelor soldaţilor, o oganizaţie neguvernamentală care apără drepturile recruţilor. “Trebuie să facem presiune asupra comandamentului armatei pentru ca cei responsabili de violenţe asupra fiecărui soldat să răspundă de actele lor, altfel acestea nu vor înceta niciodată”, a declarat ea în cadrul unei conferinţe de presă la Moscova. Circa un milion de recruţi sunt încorporaţi în armata rusă. Preşedintele Dmitri Medvedev a demarat o vastă reformă de modernizare a armatei şi a scurtat în 2006 serviciul militar la un an, faţă de doi, cât era anterior.
JACKAL STONE 2011. Peste 1.000 de militari din Forţele pentru Operaţii Speciale vor participa la Marea Neagra la un exerciţiu fără precedent. Sâmbătă, 17 septembrie, la Centrul Administrativ Mihail Kogălniceanu, va avea loc ceremonia de deschidere a exerciţiului JACKAL STONE 2011 (JS 11), iar în Portul militar Constanţa, începând cu ora 11.00, se va desfăşura un exerciţiu demonstrativ. Exerciţiul JS 11, care se desfăşoară în perioada 12-24 septembrie, este găzduit de România, Bulgaria şi Ucraina, iar comandamentul întrunit al acestuia funcţionează în Centrul Administrativ Mihail Kogălniceanu. Scopul principal al exerciţiului, la care participă peste 1.000 de militari din Forţele pentru Operaţii Speciale (FOS), este promovarea cooperării şi interoperabilităţii între structurile implicate, prin antrenamente în comun în vederea armonizării tacticilor şi procedurilor utilizate. Aflat la a patra ediţie, exerciţiul JACKAL STONE 2011 este cea mai importantă activitate de instruire întrunită a FOS din Europa, la acesta participând, alături de militarii celor trei ţări gazdă, personal FOS din Croaţia, Lituania, Norvegia, Polonia, SUA şi Ungaria. Exerciţiul va fi condus de Special Operations Command Europe (SOCEUR) Forţele pentru Operaţii Speciale (FOS – SOF) sunt componente pentru intervenţie rapidă cu elemente din cadrul tuturor serviciilor militare, care sunt antrenate şi echipate pentru a îndeplini misiuni specifice de cecetare, acţiune directă şi asistenţă militară pe teritoriul României sau în afara graniţelor.