de Anatol Terzi | ian. 15, 2012 | Balcani, Orientul Mijlociu, România, Știri, Uncategorized @ro
Guvernul SUA este îngrijorat din cauză că Israelul pregăteşte, în pofida obiecţiilor sale, o acţiune militară împotriva Iranului. Între timp, Israelul îşi caută aliaţi în Peninsula Balcanică. După România şi Grecia, acum este vorba despre Bulgaria.
SUA au creat un plan de urgenţă pentru salvarea instituţiilor sale din regiune, scrie Wall Street Journal, citat de Mediafax. Potrivit cotidianului, preşedintele Barack Obama, secretarul Apărării Leon Panetta şi alţi oficiali de rang înalt le-au transmis deja israelienilor o serie de mesaje, avertizându-i asupra consecinşelor unui asemenea atac. Barack Obama l-a sunat joi pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, iar generalul Martin Dempsey, care deţine cel mai înalt grad american, se va întâlni şi va dicuta pe această temă cu oficiali militari israelieni la Tel Aviv, săptămâna viitoare, adaugă Wall Street. Cotidianul apreciază că armata americană se pregăteşte de numeroase posibilităţi de represalii la un raid militar israelian, inclusiv un eventual atac militar asupra Ambasadei Statelor Unite din Bagdad din partea miliţiilor şiite proiraniene.
În Irak se află peste 15.000 de diplomaţi, angajaţi ai Guvernului federal şi întreprinzători americani. Statele Unite menţin în Kuwait, ca forţă de disuasiune, aproximativ 15.000 de militari şi au mobilizat un al doilea portavion în regiunea Golfului, subliniază Wall Street Journal.
Aliaţii Israelului din Balcani
Ministrul bulgar al Apărării, Anu Anghelov, va semna luni, în Israel, două acorduri bilaterale în materie de cooperare militară. Anu Anghelov va iniţia duminică o vizită de două zile în Israel. El va semna un acord de cooperare militară care prevede organizarea de exerciţii comune, în fiecare din cele două state, transmite Mediafax. În plus, va fi semnat şi un memorandum de înţelegere şi cooperare în industria de armament. Miniştrii grec şi israelian ai Apărării, Dimitris Avramopoulos şi Ehud Barak, au convenit marţi să-şi consolideze cooperarea bilaterală pentru instituirea “stabilităţii” în regiune şi pentru a permite o mai bună exploatare a resurselor naturale.
În vara anului trecut, forţele aeriene s-au antrenat din nou în România. În 2006, ministrul israelian al Apărării de la acea vreme, Shaul Mofaz, a semnat un acord pe cinci ani cu omologul său român, care permite IAF să trimită avioane şi militari pentru antrenamente în România.
Ministrul bulgar al Apărării se va întâlni cu omologul său israelian, Ehud Barak, şi va vizita compania Israel Aerospace Industries. Guvernul bulgar condus de Boiko Borisov are strânse relaţii cu Israelul, iar industria militară bulgară, care produce arme uşoare şi muniţie, este prezenţă pe piaţa din Orientul Mijlociu. Industria bulgară de apărare a rămas neafectată de criza economică, efectuând exporturi de 300 milioane de euro în anul 2011, scrie presa bulgară.
Publicaţia citează datele asociaţiei bulgare a industriei de apărare care de obicei rămân secrete. Organizaţia, din care fac parte cei mai mari producători de arme şi muniţie din Bulgaria, a refuzat să precizeze însă care au fost destinaţiile exporturilor. Jurnalul menţionează totuşi Algeria, Afganistanul, SUA şi Irakul ca clienţi tradiţionali ai producătorilor bulgari de arme uşoare.
de Anatol Terzi | ian. 13, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Aproximativ 7.000 dintre cei 81.000 de militari americani staţionaţi în Europa, vor fi retraşi în contextul noii strategii americane de apărare, a declarat secretarul apărării Leon Panetta.
Două dintre cele patru brigăzi de luptă, din cadrul forţelor terestre staţionate în Europa, vor fi retrase a declarat Leon Panetta pentru agenţia de presă a Pentagonului, informaţie confirmată de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, George Little, transmite RRA Măsura se înscrie în cadrul noii strategii americane de apărare prezentată la începutul anului de preşedintele Barack Obama, care prevede acordarea unei priorităţi strategice regiunilor Asia-Pacific şi Orientul Mijlociu dar şi o revizuire a prezenţei militare americane în Europa.
Noua strategie americană reflectă programul de austeritate care va afecta Pentagonul în cursul următorilor zece ani, însumând o economie în valoare de 487 de miliarde de dolari. „Secretarul şi alţi oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului au purtat consultări strânse cu aliaţii noştri europeni în privinţa noii noastre direcţii strategice. Angajamentele noastre faţă de securitatea Europei şi NATO rămân intacte”, a declarat George Little.
Potrivit datelor Pentagonului de la sfârşitul lui septembrie 2011aproximativ 81.000 de militari americani sunt staţionaţi în Europa. Aproximativ 41.000 de militari din cadrul US Army sunt staţionaţi în principal în Germania. În urma atentatelor de la 11 septembrie 2001, numărul unităţilor americane, deşi în mod oficial staţionate în Europa, au fost mobilizate în Afganistan şi Irak, au precizat oficiali americani din cadrul Departamentului american al Apărării.
de Anatol Terzi | ian. 10, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Strategia de apărare a SUA s-ar putea traduce printr-o reducere a numărului unităţilor de luptă amplasate în Europa, a lăsat să se înţeleagă un responsabil din cadrul Pentagonului.
Oficial nu s-a întreprins nimic, orice decizie fiind legată de negocierile pe tema bugetului, a cărui nouă variantă este prevăzut să fie prezentată la 6 februarie, a afirmat în faţa reprezentanţilor presei străine Julianne Smith, directoare pentru politica europeană şi NATO în cadrul Departamentului Apărării. „Există patru brigăzi de luptă staţionate în Europa, dar grosul acestora se află în altă parte. De aproximativ zece ani, două dintre aceste brigăzi de luptă sunt în Afganistan”, a făcut cunoscut Smith, în opinia căreia „problema care se pune este de a identifica unde vor fi retrase”.
O brigadă de luptă constituie o unitate a Forţelor Terestre (US Army) compusă din aproximativ 3.500 de militari. Circa 81.000 de militari americani se află în Europa, potrivit cifrelor furnizate de Pentagon la 30 septembrie 2011. Dintre aceştia, 43.000 aparţin US Army, iar 31.000 Air Force. În Germania sunt cei mai mulţi militari americani (54.000), urmată de Italia (11.000) şi Marea Britanie (9.000). Potrivit documentului privind noua strategie de apărare a SUA, poziţia americană în Europa este menită „să evolueze”, fără să fie oferite alte amănunte.
Strategia americană privind apărarea, prezentată joi de preşedintele Barack Obama, va genera o schimbare profundă pentru forţele armate americane. După un deceniu de combatere a insurgenţei în Irak şi Afganistan, de unde trupele americane urmează să se retragă până la sfârşitul lui 2014, numărul militarilor va fi redus, măsura urmând să afecteze în special forţele terestre (US Army) şi marina.
Deşi nu au fost oferite cifre oficiale, forţele terestre ar urma să treacă de la 565.000 de militari în serviciul activ la 520.000 după 2014 şi ar putea scădea sub 500.000, potrivit unor observatori. Corpul infanteriştilor marini, care numără în prezent 202.000 de membri, va scădea cu 15.000 până la 20.000 de persoane. La sfârşitul lui august 2001, forţele terestre aveau 482.000 de militari, iar Marina 173.000.
În consecinţă, prezenţa US Army în Europa, unde sunt staţionaţi 43.000 de militari, în principal în Germania, va „evolua”, potrivit documentului care prezintă această strategie. Cel puţin o brigadă (3.500 de militari) va fi retrasă din această ţară, potrivit unor oficiali din cadrul apărării.
de Anatol Terzi | dec. 16, 2011 | România, Știri, Uncategorized @ro
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat joi planul de forţe pentru misiuni în străinătate pentru 2012, a anunţat preşedintele Traian Băsescu. Astfel, pe lângă misiunile din Afganistan, Kosovo şi Bosnia, România va trimite o fregată în zona Golfului Aden.
„Astăzi (n.red. – joi) s-a aprobat planul de forţe pentru misiuni în străinătate, forţe ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Administraţiei şi Internelor. Misiunile vor fi îndeplinite din punctul de vedere al MApN de un număr de 2.348 de militari, aflaţi simultan în teatrele de operaţii. Deci, avem o diminuare cu 177 de militari comparativ cu anul care se încheie. Se menţine însă participarea în Afganistan cu 1.940 de militari, tot într-o misiune NATO, KFOR, în Kosovo cu 64 de militari şi în Bosnia-Herţegovina – 71 de militari”, a afirmat şeful statului, într-o declaraţie de presă susţinută la finalul şedinţei CSAT.
Acesta a anunţat că MApN va disloca o fregată de tip T 22, cu elicopter şi având la bord o echipă, un grup pentru operaţiuni speciale în Oceanul Indian, în operaţiunea UE „Atlanta”. ” Este vorba despre zona Golfului Aden, în Oceanul Indian, pentru protejarea navelor comerciale de actele de piraterie”, a completat Băsescu.
În ceea ce priveşte rezervele pentru anul 2012, Băsescu a spus în ţară vor fi gata de intervenţii unităţi cumulând un efectiv de 1.210 militari, forţe dislocabile în orice moment, la dispoziţia NATO. „În ceea ce priveşte forţele operative, ştiţi foarte bine, atunci când ai în teatre 2.348 de militari, de fapt trebuie să ai patru seturi de 2.348, un set la odihnă, un număr echivalent la pregătire, un număr echivalent în teatru şi, de asemenea, să poţi înlocui oricând efectivele întregului grup, în orice moment, în oricare dintre cele trei situaţii se află”, a afirmat Băsescu.
de Anatol Terzi | nov. 29, 2011 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Aproximativ 25 de militari din cadrul Forţei NATO în Kosovo şi 100 de manifestanţi sârbi au fost răniţi, luni, în nordul Kosovo, în urma unor ciocniri. Aceste incidente între forţa internaţională şi manifestanţi sârbi par cele mai grave şi mai extinse care au avut loc în ultimele săptămâni în nordul Kosovo. Potrivit unui comunicat KFOR, numărul răniţilor în rândul militarilor NATO se ridică la 25. Asupra a doi militari s-a tras, luni dimineaţa, cu arme de foc uşoare, utilizate de manifestanţi sârbi, transmite Mediafax. KFOR precizează că este vorba de militari germani, dar că „nu erau răniţi mortal”. KFOR i-a acuzat pe atacatori că au utilizat explozivi şi cocteiluri Molotov, dând asigurări că va recurge „la toate mijloacele care se impun” pentru a face faţă acestei situaţii.
La Belgrad, ministrul sârb pentru Kosovo Goran Bogdanovici a evaluat, în faţa unei comisii parlamentare, numărul răniţilor în rândul etnicilor sârbi la a aproximativ 100 de persoane, a anunţat postul de televiziune B92. „Situaţia este extrem de tensionată”, a spus Bogdanovici, exprimânmdu-şi îngrijorarea faţă de „o eventuală nouă izbucnire a violenţei”.
Aceste incidente au început luni dimineaţa, cu demontarea de către KFOR a unei baricade ridicate de etnici sârbi nu departe de localitatea Zupce. KFOR a recurs la gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa manifestanţii sârbi, între 400 şi 500, potrivit AFP. Etnicii sârbi au ridicat, ulterior, o nouă baricadă, în apropierea celei demontate de KFOR.
Statul Major al forţelor operaţionale austriece, cu sediul la Graz, a anunţat că opt militari austrieci din cadrul KFOR au fost răniţi luni după-amiaza. Tensiunile din nordul Kosovo durează de la trimiterea unor vameşi de către Priştina la Brnjak şi Jarinje, în această vară, în aceste două puncte de trecere a frontierei dintre Kosovo şi Serbia.
