Inalta Curte britanica a interzis dezvaluirea numelor a doi diplomati care au avut o relatie cu rusoaica Katia Zatuliveter, suspectata de spionaj pentru Rusia si care ar putea fi expulzata din Marea Britanie, potrivit cotidianului The Telegraph. Potrivit ziarului, decizia de pastrare a anonimatului celor doua persoane a fost dictata de necesitatea evitarii unei „eventuale lezari a relatiilor internationale”. Conform sursei mentionate, rusoaica frecventa un diplomat german care ocupa un post important in NATO, precum si un diplomat olandez, consilierul unui membru al familiei regale dintr-un stat european. inainte de arestarea sa la 2 decembrie 2010 ca presupusa spioana rusa, tanara a fost asistenta parlamentarului liberal-democrat Mike Hancock, membru al comisiei palamentare pentru aparare, fiind si amanta acestuia. Cu toate ca nu a fost formulata oficial nicio acuzatie, mandatul de expulzare a fost emis. Rusoaica a respins categoric speculatiile presei privitoare la legaturile sale cu serviciile speciale ruse si s-a declarat gata sa lupte pana la capat pentru reputatia sa. La 18 octombrie, o comisie speciala a inceput examinarea apelului ei la decizia de expulzare din Marea Britanie, iar hotararea va fi anuntata la sfarsitul lunii noiembrie.
Marea Britanie doreste sa puna sub acuzare un al doilea barbat in dosarul uciderii fostului spion KGB Aleksandr Litvinenko, in decembrie 2006, la Londra. Procurorii britanici intentioneaza sa ceara extradarea lui Dmitri Kovtun, un om de afaceri rus si fost ofiter KGB, care a fost anterior un martor cheie in dosarul Litvinenko. Acuzatiile ar fi bazate pe documente noi obtinute in acest caz, scrie Sunday Times. Otravirea fostului agent rus, devenit critic vehement al Kremlinului, in noiembrie 2006, la Londra, a generat o criza de amploare in relatiile ruso-britanice, dupa ce Moscova a refuzat sa il extradeze pe principalul suspect in dosar, Andrei Lugovoi. Suspectul a declarat ca este dispus sa coopereze cu justitia britanica. El a afirmat intr-un interviu acordat in 2008 publicatiei Times ca intentioneaza sa il trimita la Londra pe prietenul sau Dmitri Kovtun, una dintre ultimele persoane care s-au intalnit cu victima inainte ca aceasta sa se imbolnaveasca. Relatiile dintre Londa si Moscova au cunoscut o deteriorare treptata pe parcursul ultimilor cinci ani de la uciderea la Londra a fostului ofiter KGB, Alekandr Litvinenko.
NATO ‘nu are nicio intenţie de a interveni’ în Iran şi susţine căutarea unei soluţii diplomatice în dosarul nuclear iranian, a declarat joi secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, relatează AFP. ‘NATO nu are nicio intenţie de a interveni în Iran şi nu este implicată, ca alianţă, în chestiunea iraniană’, a declarat Rasmussen, referindu-se la informaţiile din presă care fac referire la o dezbatere în cadrul guvernului israelian despre oportunitatea de a recurge la lovituri militare asupra Iranului, transmite Agerpres. ‘Susţinem eforturile internaţionale pentru căutarea unor soluţii politice şi diplomatice la problema iraniană şi fac apel la liderii iranieni să se conformeze rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi să pună capăt îmbogăţirii uraniului’, a anunţat şeful Alianţei cu sediul la Bruxelles. Presa israeliană a relatat, în ultimele zile, despre o dezbatere începută în guvernul israelian între susţinătorii şi opozanţii unui posibil atac asupra instalaţiilor nucleare iraniene. De asemenea, The Guardian scrie că armata Marii Britanii se grăbeşte cu planurile privind o potenţială intervenţie militară în Iran. Britanicii ar putea lansa proiectile asupra unor puncte strategice din Iran. Deja strategii militari analizează care sunt locurile cele mai bune pentru a-şi plasa navele şi submarinele echipate cu rachete Tomahawk. În afară de resursele militare proprii, britanicii mizează şi pe ajutorul americanilor. Ziariştii de la The Guardian au discutat cu mai mulţi membri ai Casei Albe şi ai opoziţiei care susţin că, după revoluţia din Libia, Iranul a devenit din nou o problemă a diplomaţiei americane. Potrivit surselor citate de publicaţia britanică, preşedintele SUA, Barack Obama, nu ar dori să se angajeze într-un nou conflict armat înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2012. Cu toate acestea, planul preşedintelui american s-ar putea schimba din cauza anxietăţii create de agenţii secreţi de securitate precum şi din cauza poziţiei mult mai războinice adoptate în ultima vreme de Iran. Totodată, britanicii se aşteaptă ca americanii să le ceară permisiunea să-şi înceapă atacul din Diego Garcia, un teritoriu britanic din Oceanul Indian, pe care americanii l-au mai folosit în conflictele din Orientul Mijlociu.
Aleksandr Lukasenko, supranumit si „ultimul dictator al Europei” este pe cale de a fi dat in judecata de un cabinet de avocatura britanic in cadrul unui proces ce vizeaza incalcari ale drepturilor omului. O astfel de actiuni in instanta ar putea deveni un precedent pentru procese impotriva celor ce incalca drepturile omului, comenteaza ziarul The Independent. Firma McCue and Partners, cu sediul in Knightsbridge, specializata in procese contra gruparilor teroriste ca Real IRA si Hamas, planuieste sa publice un dosar cu probe impotriva presedintelui belarus, cu ajutorul caruia procurorii straini sa poata sa-l acuze pe Lukasenko, in cazul in care acesta calatoreste in jurisdictia lor. Planul initial a vizat utilizarea tribunalelor britanice pentru acuzarea lui Lukasenko, in baza legilor Marii Britanii cu privire la jurisdictia universala. Anterior au mai existat incercari de a deschide cazuri impotriva strainilor care incalca drepturile omului, intre care un lider razboinic afgan si presupusi autori ai genocidului din Rwanda, insa cei vizati traiau in interiorul frontierelor britanice.
Lukasenko, interzis in UE
Dar Lukasenko, descris ca „ultimul dictator din Europa”, face in prezent obiectul unor interdictii de calatorie pe teritoriul Uniunii Europene, tocmai din cauza abuzurilor regimului sau impotriva drepturilor omului. De aceea este putin probabil ca acesta sa intre prea curand in vreo tara europeana. in schimb, McCue and Partners spera ca procurori din tari aliate in mod traditional Belarusului sa ceara acces la dosarul sau de 68 de pagini si sa formuleze acuzatii in vederea unui proces, reducand si mai mult locurile in care Lukasenko poate calatori. Din motive strategice, firma nu va anunta despre care tari este vorba, dar se pare ca sunt vizate Rusia, Venezuela, Vietnam si republicile din Asia Centrala, din cauza relatiilor apropiate cu Lukasenko. „Problema cu dictatorii este ca nu joaca un joc corect. Dupa aproape doua decenii de abuzuri impotriva drepturilor omului, victimele au hotarat sa adopte o pozitie eroica. intr-un prim pas, ele vor trebui sa caute dreptatea in afara Belarusului”, a declarat Matthew Jury, partener in cadrul firmei, care a condus investigatiile asupra abuzurilor. in ultima perioada, regimul din Belarus a fost tot mai izolat, in urma reprimarii brutale a activistilor care sustin democratia, dar si din cauza deteriorarii rapide a situatiei economice. Belarusul este pe cale sa isi privatizeze toate industria energetica pe care este pregatita sa o ofere Gazpromului la un pret modic.
Flota militara a Republicii Venezuela ameninta Uniunea Europeana
Presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a cerut statelor membre ale Uniunii Europene sa acorde, fara conditii politice si financiare prealabile, independenta teritoriilor acestor state din Marea Caraibelor, relateaza mass-media regionala, citand o scrisoare deschisa a liderului de la Caracas, adresata presei venezuelene. Chavez a mai declarat ca Venezuela va sustine „cu toate mijloacele” independenta noile state din America Latina, inclusiv din punct de vedere financiar.
Problema statutului ramasitelor imperiilor coloniale europene din Marea Caraibelor este o tema atinsa periodic de catre Chavez, care, anul trecut, a criticat dur, in timpul unui discurs tinut in fata diplomatilor ucraineni, acordarea statutului de ţări autonome asociate Regatului Tarilor de Jos fostelor colonii olandeze Curacao şi Sint-Maarten. Statutul de autonomie prevede că guvernul olandez va rămîne responsabil de apărarea şi de politica externă celor două ţări, Sint-Maarten şi Curacao. Cele două insule se alătură astfel Arubei, care şi-a obţinut statutul de autonomie în 1986, şi pun capăt existenţei Antilelor olandeze, care există din 1956. Altre trei insule, Bonaire, St. Eustatius şi Saba, acced la statutul de municipalităţi speciale autonome ale Olandei. Insula Curacao, care are peste 190.000 de locuitori, se află la 65 km de Venezuela, iar Sint-Maarten, cu o populaţie de 37.000 de locuitori, este situată pe aceeaşi insulă cu teritoriul francez Saint-Martin, alipit Guadelupei.
Acuzatii cu repetitie
Liderul Venezuelei, Hugo Chavez, a mai solicitat anterior statelor Uniunii Europene acordarea independentei coloniilor europene din America Latina. In timpul unui recent interviu radiofonic acordat unui post de radio din Aruba (n.r.-posesiune latino-americana a Regatului Tarilor de Jos), Chavez a subliniat ca Venezuela va acorda o importanta asistenta economica noilor state din regiune. Declaratiile belicoase ale presedintelui Venezuelei vin pe fondul degradarii permanente a relatiilor politice dintre regimul de la Caracas si statele Uniunii Europene care detin diferite posesiuni pe continentul latino-american. Printre statele vizate de Chavez se numara Marea Britanie, Franta si Olanda, ale caror autoritati critica periodic starea deplorabila a drepturilor omului din tara latino-americana.
Ofensiva anti-britanica
Un alt dusman public al liderului venezuelean este Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, caruia Chavez i-a cerut ultimativ sa restituie arhipelagul Falkland autoritaţilor de la Buenos Aires. El a dat asigurari ca Argentina “nu va fi singura” in cazul unui eventual nou razboi in insulele Falkland impotriva Marii Britanii. “Anglia, pana cand vrei sa stai in (insulele – n.red.) Falkland? Regina a Angliei, ma adresez ţie, regina a Angliei, epoca imperiilor a apus, nu ţi-ai dat seama, regina a Angliei? Restituie (insulele) Falkland poporului argentinian”, a afirmat Chavez cu ocazia ueni editii a emisiunii sale duminicale televizate “Alo presidente”, difuzata la inceputul anului 2010. “Englezii continua sa ameninţe Argentina. Lucrurile s-au schimbat, Doamna Regina, nu mai suntem in 1982. In caz de agresiune impotriva Argentinei, fiţi sigura ca ea nu va fi singura”, a adaugat Chavez.
Reamintim ca Marea Britanie revendica din 1833, sub numele de Falkland, insulele Malvine situate la 500 de kilometri de Argentina, scena, in 1982, a unui scurt, dar sangeros razboi, terminat cu capitularea neconditionata a fortelor militare argentiniene, si cu un bilant de peste 1000 de morti, civili si militari.
Tensiuni petroliere
Inceperea iminenta a forajelor petroliere britanice in apropierea arhipelagului a reanimat conflictul diplomatic dintre Londra si Buenos Aires, care continua sa revendice suveranitatea asupra insulelor si apelor teritoriale adiacente, chiar daca diplomaţia argentiniana a respins in mai multe randuri orice opţiune militara in cazul insulelor Malvine. Ca reacţie la aceste foraje, Buenos Aires a publiat un decret care solicita o autorizaţie pentru vasele ce ii traverseaza apele teritoriale pentru a se deplasa in arhipelagul Falkland, ale carui ape ar conţine intre 13 şi 60 de miliarde de barili de petrol, potrivit estimarilor.
In acest moment, Marea Britanie are desfasurati in insulele Falkland, in principal in baza militara Mount Pleasant, aproximativ 2000 de militari, o escadrila de avioane de lupta Eurofighter Typhoon, un detasament de elicoptere de lupta antisubmarin si atac, precum si alte unitati specializate. In regiune patruleaza in permanenta nave ale marinei de razboi britanice, secondate periodic de nave militare americane.
Inalta Curte britanica a interzis dezvaluirea numelor a doi diplomati care au avut o relatie cu rusoaica Katia Zatuliveter, suspectata de spionaj pentru Rusia si care ar putea fi expulzata din Marea Britanie, potrivit cotidianului The Telegraph. Potrivit ziarului, decizia de pastrare a anonimatului celor doua persoane a fost dictata de necesitatea evitarii unei „eventuale lezari a relatiilor internationale”. Conform sursei mentionate, rusoaica frecventa un diplomat german care ocupa un post important in NATO, precum si un diplomat olandez, consilierul unui membru al familiei regale dintr-un stat european. inainte de arestarea sa la 2 decembrie 2010 ca presupusa spioana rusa, tanara a fost asistenta parlamentarului liberal-democrat Mike Hancock, membru al comisiei palamentare pentru aparare, fiind si amanta acestuia. Cu toate ca nu a fost formulata oficial nicio acuzatie, mandatul de expulzare a fost emis. Rusoaica a respins categoric speculatiile presei privitoare la legaturile sale cu serviciile speciale ruse si s-a declarat gata sa lupte pana la capat pentru reputatia sa. La 18 octombrie, o comisie speciala a inceput examinarea apelului ei la decizia de expulzare din Marea Britanie, iar hotararea va fi anuntata la sfarsitul lunii noiembrie.
Marea Britanie doreste sa puna sub acuzare un al doilea barbat in dosarul uciderii fostului spion KGB Aleksandr Litvinenko, in decembrie 2006, la Londra. 
NATO ‘nu are nicio intenţie de a interveni’ în Iran şi susţine căutarea unei soluţii diplomatice în dosarul nuclear iranian, a declarat joi secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, relatează AFP. 
Aleksandr Lukasenko, supranumit si „ultimul dictator al Europei” este pe cale de a fi dat in judecata de un cabinet de avocatura britanic in cadrul unui proces ce vizeaza incalcari ale drepturilor omului. O astfel de actiuni in instanta ar putea deveni un precedent pentru procese impotriva celor ce incalca drepturile omului, comenteaza ziarul The Independent. Firma McCue and Partners, cu sediul in Knightsbridge, specializata in procese contra gruparilor teroriste ca Real IRA si Hamas, planuieste sa publice un dosar cu probe impotriva presedintelui belarus, cu ajutorul caruia procurorii straini sa poata sa-l acuze pe Lukasenko, in cazul in care acesta calatoreste in jurisdictia lor. Planul initial a vizat utilizarea tribunalelor britanice pentru acuzarea lui Lukasenko, in baza legilor Marii Britanii cu privire la jurisdictia universala. Anterior au mai existat incercari de a deschide cazuri impotriva strainilor care incalca drepturile omului, intre care un lider razboinic afgan si presupusi autori ai genocidului din Rwanda, insa cei vizati traiau in interiorul frontierelor britanice.
