Kremlinul, noi acuzații de spionaj la adresa Londrei

Kremlinul, noi acuzații de spionaj la adresa Londrei

Serviciile de securitate ruse (FSB) au acuzat British Council, agenţia britanică pentru educaţie şi cultură, de colectarea de informaţii militare de la refugiaţii ucraineni, relatează mass-media internațională.

Ținta British Council

Într-un comunicat, FSB a asigurat că în Marea Britanie, British Council, „prin intermediul organizaţiilor aflate sub controlul său”, colectează informaţii referitoare la regiunea ucraineană Herson, parţial ocupată de forţele ruse.
„Au fost stabilite cazuri în care această organizaţie străină foloseşte refugiaţi ucraineni care trăiesc în Regatul Unit pentru a obţine informaţii militare şi politice prin conexiunile lor în regiunea Herson”, acuză FSB.
Potrivit acestei surse, un locuitor al oraşului Novaia Maiacika, ocupat de armata rusă, a apelat la autorităţile de ocupaţie pentru a denunţa această presupusă crimă.
FSB afirmă că efectuează „verificări” în regiune şi avertizează asupra unor posibile urmăriri penale pentru „colaborare confidenţială cu un guvern”, infracţiune pedepsită cu opt ani de închisoare.
Această instituţie, fondată în 1934, este agenţia internaţională britanică dedicată domeniilor educaţiei şi relaţiilor culturale. Finanţată prin asistenţă publică, aceasta susţine că funcţionează independent de guvernul britanic.
În 2018, autorităţile ruse au ordonat interzicerea British Council în Rusia, după ce Londra a acuzat serviciile ruse că au încercat să îl otrăvească pe fostul agent secret Serghei Skripal şi pe fiica acestuia, Iulia, în Marea Britanie.

Relații încordate

Relațiile dintre Federația Rusă și Regatul Unit au fost, de-a lungul timpului, marcate de mai multe scandaluri de spionaj notabile, reflectând tensiunile dintre cele două țări pe scena internațională.

Otrăvirea lui Alexander Litvinenko (2006) a reprezentat o problemă gravă în relațiile bilaterale ruso-britanice. Fost ofițer al serviciului secret rus (FSB) și critic al președintelui Vladimir Putin, Alexander Litvinenko a murit în Londra după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, un izotop radioactiv. Regatul Unit a acuzat oficiali ruși de implicare în asasinarea sa, ceea ce a dus la tensiuni diplomatice între cele două țări.

În 2010, Regatul Unit și Rusia și-au expulzat reciproc diplomați în urma unor acuzații de spionaj. Aceasta a fost doar una dintre numeroasele runde de expulzări care au avut loc de-a lungul anilor.

Cazul Sergei Skripal (2018) a reprezentat un alt punct de cotitură. Fost ofițer GRU (serviciul de informații militare rus) și agent dublu pentru Marea Britanie, Sergei Skripal și fiica sa, Yulia, au fost otrăviți în Salisbury, Anglia, cu un agent neurotoxic, parte din grupa Noviciok. Guvernul britanic a acuzat Rusia de tentativă de asasinat, ceea ce a dus la o nouă criză diplomatică și la expulzarea masivă de diplomați ruși din Regatul Unit și aliații săi.

În afara cazurilor specifice de spionaj, relațiile dintre cele două țări au fost tensionate și de acuzații reciproce de atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Serviciile de informații britanice au acuzat în repetate rânduri entități rusești de încercări de a influența procese democratice din Regatul Unit, inclusiv referendumul Brexit și alegerile generale.

Aceste incidente reflectă complexitatea relațiilor internaționale și rolul spionajului în politica globală, evidențiind mizele înalte și consecințele adesea dramatice ale jocurilor de putere dintre Marea Britanie și Federația Rusă.

Acord denunțat

Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului federal) a denunţat miercuri un acord între Uniunea Sovietică şi Marea Britanie care permitea pescarilor britanici să pescuiască în Marea Barents, din zona arctică, drept răspuns la sancţiunile Occidentului din cauza războiului în Ucraina şi în special ca represalii la sprijinul deosebit al Londrei pentru Kiev.
„Acest acord a permis pescuitul în apele Mării Barents, în largul coastei peninsulei Kola şi a insulei Kolguev, a fost vorba de preferinţe unilaterale pentru pescarii britanici”, a declarat ministrul adjunct rus al agriculturii, Maxim Uvaidov, în timpul sesiunii parlamentare.
Prin această decizie, Rusia ar urmări să afecteze economia britanică, având în vedere că – aşa cum a declarat deputata Roza Cemeris, membră în Comisia pentru afaceri externe din Dumă – „numai în cursul anului trecut au fost capturate peste 500.000 de tone de peşte în cadrul acestui acord”.
Este vorba de denunţarea primului acord, semnat de Uniunea Sovietică, a cărui moştenitoare este Rusia din punct de vedere al dreptului internaţional, cu o altă ţară.
Acest acord a fost semnat la 25 mai 1956 şi, prin urmare, a fost în vigoare timp de peste 67 de ani.
Preşedintele Dumei ruse, Viaceslav Volodin, a declarat că decizia de a denunţa un astfel de acord bilateral de lungă durată „nu este întâmplătoare”, referindu-se la deteriorarea totală a relaţiilor dintre Moscova şi Londra.
Deputaţii ruşi au anunţat că următorul acord sovietic care ar putea fi denunţat este aşa-numitul acord Baker-Şevarnadze, semnat în 1990, care a delimitat zonele economice şi platoul continental din mările Bering şi Ciukotsk între Uniunea Sovietică şi SUA.

Share our work
Regatul Unit răspunde Rusiei la Marea Neagră. Putin promite să „crească puterea navală” a Rusiei

Regatul Unit răspunde Rusiei la Marea Neagră. Putin promite să „crească puterea navală” a Rusiei

Londra va furniza apărării ucrainene două nave pentru a ajuta Kievul să detecteze minele marine ruseşti în Marea Neagră şi să-şi relanseze exporturile pe cale maritimă, a anunţat guvernul britanic.

Sprijin pentru Ucraina


Aceste vase „vor oferi Ucrainei capacităţi vitale care vor ajuta la salvarea de vieţi pe mare şi vor deschide rute cruciale de export”, a afirmat ministrul britanic al apărării, Grant Shapps, citat într-un comunicat.
Exporturile ucrainene au fost reduse semnificativ de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Marea Neagră devenind un teren major de confruntare între Moscova şi Kiev.
Furnizarea acestor nave de către Londra coincide cu anunţul, luni, de către Grant Shapps şi omologul său norvegian, Björn Arild Gram, a unei Coaliţii pentru capacitate maritimă (Maritime Capability Coalition).
Acesta este „un nou efort dedicat al Regatului Unit, Norvegiei şi aliaţilor noştri pentru a consolida mijloacele maritime ale Ucrainei pe termen lung”, a declarat Grant Shapps, citat într-un comunicat.
Obiectivul este de a permite Kievului „să-şi apere apele teritoriale şi de a întări securitatea în Marea Neagră”, a adăugat el.
Această nouă coaliţie a fost decisă în cadrul ultimelor întâlniri ale Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, care reuneşte aproximativ cincizeci de ţări.
De la începutul invaziei ruse a Ucrainei în februarie 2022, Regatul Unit a contribuit deja cu 4,6 miliarde de lire sterline (5,3 miliarde de euro) ca ajutor militar Ucrainei.

Inaugurare nucleară

Preşedintele rus Vladimir Putin a inaugurat două noi submarine nucleare care se vor alătura flotei ruse şi s-a angajat să continue să „crească puterea navală” a Rusiei.
Navele „Krasnoiarsk” şi „Imperator Aleksandr III”, a căror construire a durat aproape şase ani, reprezintă a patra generaţie de submarine cu propulsie nucleară ruse. Ele vor întări flota rusă din Pacific, cu baza în Extremul Orient rus.
La începutul lui noiembrie, Ministerul rus al Apărării anunţa că submarinul Imperator Aleksandr III a desfăşurat cu succes un test de lansare a rachetei balistice Bulava, proiectată să transporte focoase nucleare.
În cursul ceremoniei desfăşurate luni la Severodvinsk, în apropiere de Arhanghelsk (nord-vest), Vladimir Putin a salutat intrarea în serviciul forţelor marine ruse a acestor „redutabile transportoare de rachete, fără echivalent în categoria lor”.
El a asigurat că „munca vizând creşterea puterii maritime a Rusiei va continua fără nicio îndoială”, promiţând să întărească prezenţa navală rusă „în Arctica, Extremul Orient, Marea Neagră, Marea Baltică şi Marea Caspică”.
Potrivit liderului rus, alte opt submarine nucleare de diverse clase se află în producţie pe şantierele navale ale ţării.
De la debutul ofensivei din Ucraina şi în reacţie la eşecurile în plan militar suferite de forţele ruse în 2022, Rusia a lansat o consolidare a forţelor sale armate. În octombrie, parlamentul rus a dat undă verde creşterii cheltuielilor militare, iar la începutul acestei luni Putin a ordonat majorarea cu 15% a numărului de soldaţi,

Share our work
Londra, colaborare strategică cu România în bazinul Mării Negre

Londra, colaborare strategică cu România în bazinul Mării Negre

Ministrul român al Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord la Bucureşti, Andrew Noble, discuţiile vizând inclusiv situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina.

Foto: Wikipedia
Foto: Wikipedia

De asemenea, arată un comunicat al MApN, cei doi au abordat şi cooperarea în cadrul Alianţei Nord-Atlantice din perspectiva apropiatului Summit NATO de la Vilnius şi aspecte curente şi de perspectivă referitoare la colaborarea dintre cele două armate, cu accent pe dezvoltarea industriei de Apărare.

Cu acest prilej, Angel Tîlvăr a subliniat importanţa asigurării securităţii în regiunea Mării Negre în contextul războiului de agresiune pe care Rusia îl poartă în Ucraina şi importanţa strategică a Mării Negre ca regiune-cheie pentru securitatea europeană şi euro-atlantică. A fost apreciată, totodată, contribuţia Marii Britanii în vederea consolidării posturii aliate de pe flancul estic, în special în regiunea Mării Negre, dovadă concretă a solidarităţii şi unităţii aliate. 

Share our work
Marea Neagră, în atenția parteneriatului strategic româno-britanic

Marea Neagră, în atenția parteneriatului strategic româno-britanic

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a semnat reînnoirea Parteneriatului Strategic cu partea britanică, în marja vizitei efectuate la Londra. Prin acest act se dorește consolidarea și menținerea „legăturile istorice profunde și economice dintre Marea Britanie și România, de la relația comercială puternică la obiectivele comune în calitate de membri NATO”, se arată într-un comunicat al Ambasadei britanice la București, citată de presa de la București.

Angajament britanic

Parteneriatul Strategic a fost stabilit pentru prima dată în 2003, marcând angajamentul comun de a dezvolta relațiile dintre cele două țări.

Ministrul britanic de externe consideră că întărirea relațiilor dintre Marea Britanie și România este de o importanță semnificativă în contextul invaziei din Ucraina și al provocărilor de securitate cu care se va confrunta Europa în 2023.

Cei doi miniștri au inaugurat un Forum Bilateral comun la sediul Ministerului britanic de externe de la Londra, care a reunit reprezentanți ai guvernului și ai mediului de afaceri, parlamentari, cadre universitare și membri ai societății civile pentru a discuta despre viitorul cooperării dintre Marea Britanie și România, acoperind o serie de domenii, de la cooperarea economică, comercială și energetică, la societatea civilă și educație.

„Forumul reprezintă o oportunitate pentru Marea Britanie de a-și evidenția sprijinul neclintit pentru România și regiunea Mării Negre, care formează un bastion central în sistemul de apărare al Regatului Unit în regiune”, se arată în comunicatul misiunii diplomatice.

Aceasta vine după ce, în cursul acestei luni, guvernul de la Londra a anunțat o nouă finanțare pentru creșterea rezilienței în Republica Moldova, subliniind astfel sprijinul Marii Britanii pentru principiul integrității teritoriale, ca parte a eforturilor depuse alături de vecinii Rusiei pentru a ajuta la abordarea amenințării venite din partea acesteia.

Cleverly și Aurescu își vor reafirma angajamentul față de apărarea colectivă în cadrul NATO și față de colaborarea în vederea întăririi relației transatlantice, în special pentru a contracara acțiunea agresivă a Rusiei în regiunea Mării Negre.

Marea Neagră, conferință la București

Bogdan Aurescu a reiterat faptul că doar o apărare puternică pe Flancul Estic poate „proiecta o descurajare puternică. În acest sens, ministrul Ben Wallace a asigurat că Regatul Unit dorește să se implice cât mai mult în această regiune și a primit cu deschidere invitația adresată de ministrul Aurescu la Conferința privind Securitatea la Marea Neagră a Platformei Internaționale Crimeea, organizată la București împreună cu Ucraina”.

Ben Wallace a evidențiat importanța cooperării constructive și eficiente a tuturor țărilor riverane la Marea Neagră, pentru creșterea rezilienței acestei regiuni, conform unui comunicat MAE.

în cadrul întrevederii, șeful diplomației române a mulțumit pentru participarea Regatului Unit la misiunile de poliție aeriană ale NATO din România, precum și pentru prezența ofițerilor britanici în structurile de comandă ale Alianței în România, ca angajament clar al Regatului Unit față de securitatea Flancului Estic al NATO, în special la Marea Neagră.

Cei doi miniștri au abordat, totodată, aspectele prioritare pe agenda NATO, fiind subliniată de ambele părți importanța consolidării în continuare a prezenței Aliate la Marea Neagră și pe întreg Flancul Estic, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Bogdan Aurescu a evocat exemple concrete de situații îngrijorătoare generate de acțiunile iresponsabile ale Rusiei, inclusiv recenta doborâre a dronei SUA în Marea Neagră.

Share our work
NATO, punct de contact în Caucaz

NATO, punct de contact în Caucaz

Georgia are o relație complicată cu NATO

Georgia are o relație complicată cu NATO

Reprezentanții României şi Regatului Unit la NATO, Dan Neculăescu, respectiv David Quarrey, au inaugurat mandatul comun de Ambasade Punct de Contact NATO în Georgia, în timpul unei vizite efectuate în această ţară în perioada 20-21 martie, relatează mass-media română. România deţine, alături de Regatul Unit, mandatul de Ambasadă Punct de Contact NATO în Georgia pentru o perioadă de 2 ani.

Sprijin NATO

La evenimentul public de prezentare a obiectivelor Ambasadelor Punct de Contact NATO, organizat în Tbilisi, ambasadorul României la NATO s-a referit la importanţa Parteneriatului NATO-Georgia şi la importanţa implementării Pachetului Substanţial de Sprijin NATO-Georgia, conform unei postări publicate pe pagina de Facebook a Delegaţiei Permanente a României la NATO.

De asemenea, el a reafirmat ferm sprijinul puternic şi pe termen lung pentru Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii declanşate de Rusia.

În cadrul întrevederii de la sediul MAE georgian cu primul adjunct al ministrului afacerilor externe al Georgiei, Lasha Darsalia, şi cu primul adjunct al ministrului apărării din Georgia, Lela Chikovani, s-a discutat despre stadiul pregătirilor pentru Summitul NATO de la Vilnius din iulie 2023.

Securitate la Marea Neagră

Totodată, a fost abordată situaţia de securitate de la Marea Neagră, fiind exprimat sprijinul ferm al României şi Marii Britanii pentru integritatea şi suveranitatea Ucrainei şi Georgiei.

De asemenea, delegaţiile română şi britanică au apreciat contribuţiile Georgiei la misiunile şi operaţiile NATO şi au reiterat sprijinul ferm pentru parcursul euro-atlantic al Georgiei.

În cadrul unui eveniment organizat în oraşul Gori, ambasadorii României şi Marii Britanii au discutat cu autorităţile şi comunitatea locală despre obiectivele mandatului Ambasadelor Punct de Contact NATO.

Ulterior, s-au deplasat la Odzisi, unde au putut vedea la faţa locului impactul negativ asupra populaţiei al ocupării ilegale a regiunii Osetia de Sud de către Rusia, care continuă din 2008.

Share our work