Mostenire coloniala. Statele UE, amenintate cu razboiul
Flota militara argentiniana ameninta ramasitele imperiului colonial britanic
Argentina şi-a reiterat luni revendicările asupra Malvinelor (insulele Falkland) şi a chemat Marea Britanie să angajeze negocieri, cu ocazia celei de-a 179-a aniversări a prezenţei trupelor britanice în acest arhipelag situat la 500 de km de coastele argentiniene, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Într-un comunicat al ministerului argentinian al Afacerilor externe, citat de AFP, Buenos Aires “reafirmă încă o dată drepturile inalienabile ale Argentinei asupra insulelor Malvine, Georgia de Sud şi Sandwich de Sud, precum şi asupra zonelor maritime din jurul acestora, care sunt o parte integrantă din teritoriul naţional” argentinian.
Reamintim ca autoritatile de la Buenos Aires au obiceiul de a reînnoi revendicările sale asupra suveranităţii Malvinelor în fiecare an pe 3 ianuarie, data debarcării trupelor britanice în arhipelag în 1833. La randul sau, primul ministru britanic David Cameron, a declarat sambata ca Marea Britanie nu va negocia niciodată suveranitatea Malvinelor (Falkland în engleză), revendicate de Argentina, cu excepţia cazului în care locuitorii lor doresc acest lucru. “Indiferent de dificultăţile cu care se confruntă Regatul Unit, dorinţa guvernului de a garanta securitatea şi prosperitatea teritoriilor de peste mări, dintre care insulele Falkland, rămâne deplină”, a declarat David Cameron, în mesajul său de Crăciun adresat locuitorilor acestor insule controlate din 1833 de Marea Britanie.
UE, amenintata de Chavez
Anterior, presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a cerut statelor membre ale Uniunii Europene sa acorde, fara conditii politice si financiare prealabile, independenta teritoriilor acestor state din Marea Caraibelor si America de Sud, inclusiv insulele Falkland. Chavez a mai declarat ca Venezuela va sustine „cu toate mijloacele” independenta noile state din America Latina, inclusiv din punct de vedere financiar.
Problema statutului ramasitelor imperiilor coloniale europene din Marea Caraibelor este o tema atinsa periodic de catre Chavez, care, anul trecut, a criticat dur, in timpul unui discurs tinut in fata diplomatilor ucraineni, acordarea statutului de ţări autonome asociate Regatului Tarilor de Jos fostelor colonii olandeze Curacao şi Sint-Maarten. Statutul de autonomie prevede că guvernul olandez va rămîne responsabil de apărarea şi de politica externă celor două ţări, Sint-Maarten şi Curacao. Cele două insule se alătură astfel Arubei, care şi-a obţinut statutul de autonomie în 1986, şi pun capăt existenţei Antilelor olandeze, care există din 1956. Altre trei insule, Bonaire, St. Eustatius şi Saba, acced la statutul de municipalităţi speciale autonome ale Olandei. Insula Curacao, care are peste 190.000 de locuitori, se află la 65 km de Venezuela, iar Sint-Maarten, cu o populaţie de 37.000 de locuitori, este situată pe aceeaşi insulă cu teritoriul francez Saint-Martin, alipit Guadelupei.
Declaratiile belicoase ale presedintelui Venezuelei vin pe fondul degradarii permanente a relatiilor politice dintre regimul de la Caracas si statele Uniunii Europene care detin diferite posesiuni pe continentul latino-american. Printre statele vizate de Chavez se numara Marea Britanie, Franta si Olanda, ale caror autoritati critica periodic starea deplorabila a drepturilor omului din tara latino-americana.
Ofensiva anti-britanica
Un alt dusman public al liderului venezuelean este Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, caruia Chavez i-a cerut ultimativ sa restituie arhipelagul Falkland autoritaţilor de la Buenos Aires. El a dat asigurari ca Argentina “nu va fi singura” in cazul unui eventual nou razboi in insulele Falkland impotriva Marii Britanii. “Anglia, pana cand vrei sa stai in (insulele – n.red.) Falkland? Regina a Angliei, ma adresez ţie, regina a Angliei, epoca imperiilor a apus, nu ţi-ai dat seama, regina a Angliei? Restituie (insulele) Falkland poporului argentinian”, a afirmat Chavez cu ocazia ueni editii a emisiunii sale duminicale televizate “Alo presidente”, difuzata la inceputul anului 2010. “Englezii continua sa ameninţe Argentina. Lucrurile s-au schimbat, Doamna Regina, nu mai suntem in 1982. In caz de agresiune impotriva Argentinei, fiţi sigura ca ea nu va fi singura”, a adaugat Chavez.
Reamintim ca Marea Britanie revendica din 1833, sub numele de Falkland, insulele Malvine situate la 500 de kilometri de Argentina, scena, in 1982, a unui scurt, dar sangeros razboi, terminat cu capitularea neconditionata a fortelor militare argentiniene, si cu un bilant de peste 1000 de morti, civili si militari.
Tensiuni petroliere
Inceperea iminenta a forajelor petroliere britanice in apropierea arhipelagului a reanimat conflictul diplomatic dintre Londra si Buenos Aires, care continua sa revendice suveranitatea asupra insulelor si apelor teritoriale adiacente, chiar daca diplomaţia argentiniana a respins in mai multe randuri orice opţiune militara in cazul insulelor Malvine. Ca reacţie la aceste foraje, Buenos Aires a publiat un decret care solicita o autorizaţie pentru vasele ce ii traverseaza apele teritoriale pentru a se deplasa in arhipelagul Falkland, ale carui ape ar conţine intre 13 şi 60 de miliarde de barili de petrol, potrivit estimarilor.
In acest moment, Marea Britanie are desfasurati in insulele Falkland, in principal in baza militara Mount Pleasant, aproximativ 2000 de militari, o escadrila de avioane de lupta Eurofighter Typhoon, un detasament de elicoptere de lupta antisubmarin si atac, precum si alte unitati specializate. In regiune patruleaza in permanenta nave ale marinei de razboi britanice, secondate periodic de nave militare americane.
Fostul ministru britanic al Apărării Liam Fox a generat o nouă dispută cu Rusia, afirmând că Kremlinul intenţionează să se folosească de Jocurile Olimpice de anul viitor de la Londra pentru a introduce spioni în Marea Britanie. Fostul ministru a avertizat Marea Britanie că nu poate împiedica unele „persoane foarte dubioase” să intre în ţară sub pretextul protejării sportivilor ruşi, relatează presa britanică, citată de Mediafax. Fox, care a avut acces la date strict secrete ale serviciilor de informaţii înainte de a fi nevoit să demisioneze în octombrie, este unul dintre politicienii de rang înalt care vorbesc public despre ameninţarea pe care o reprezintă pentru Marea Britanie revigoararea activităţii de spionaj a Rusiei.
Rusoaica Katia Zatuliveter, suspectată de spionaj şi care avea o relaţie cu un parlamentar britanic, a câştigat marţi apelul său împotriva expulzării din Marea Britanie. Comisia Specială de Apeluri privind Imigraţia (SIAC) a decis că Zatuliveter, în vârstă de 26 de ani, nu ar trebui trimisă înapoi în Rusia, relatează BBC News. Ministerul britanic de Interne s-a declarat dezamăgit de această decizie şi şi-a apărat decizia de a o expulza din motive de securitate naţională. Zatuliveter a lucrat într-un post de cercetător parlamentar pentru liberal-democratul Mike Hancock, în vârstă de 65 de ani, şi în acelaşi timp a avut o relaţie cu acesta, transmite Mediafax. În cursul audierilor, s-au formulat acuzaţii potrivit cărora tânăra a fost plasată în cadrul biroului parlamentarului deoarece acesta era membru al Comisiei de apărare. Hancock a insistat că a avut acces numai la documente de apărare care erau deja în domeniul public şi a negat că i-ar fi transmis vreun secret tinerei. SIAC a decis că Zatuliveter nu a avut contacte cu spioni ruşi în timp ce lucra pentru Hancock.
Consiliul de Securitate al ONU a condamnat marţi „în cei mai severi termeni” atacul împotriva misiunii diplomatice britanice de la Teheran, ocupată de manifestanţi care au vandalizat sediul ambasadei. „Membrii Consiliului de Securitate reamintesc principiul inviolabilităţii reşedinţelor diplomatice şi consulare şi obligaţia guvernelor statelor gazdă (…) de a lua toate măsurile necesare pentru a le proteja”, au subliniat cele cincisprezece membre ale Consiliului într-o declaraţie. Ministerul de Externe iranian şi-a exprimat marţi regretele în legătură cu atacul comis împotriva ambasadei britanice la Teheran, ocupată de manifestanţi care au distrus sediile cancelariei, informează Agerpres. Într-un comunicat publicat de agenţia Mehr, ministerul şi-a exprimat „regretele pentru comportamentul inacceptabil al unui număr restrâns de manifestanţi, în pofida eforturilor poliţiei” şi a afirmat că „a cerut autorităţilor să adopte imediat măsurile necesare” pentru a pune capăt ocupării ambasadei. „Ministerul de Externe insistă asupra angajamentului Republicii islamice de a proteja clădirile şi personalul diplomatic şi şi-a afirmat respectul faţă de reglementările internaţionale şi imunitatea clădirilor diplomatice”, se arată în comunicat.
Primul avion internaţional F-35 Lightning II produs de Lockheed Martin a ieşit din fabrică duminică noaptea. Ministerul Apărării din Marea Britanie va folosi avionul cu decolare scurtă şi aterizare verticală (STOVL), cunoscut sub numele BK-1, pentru antrenamente şi teste operaţionale. BK-1 va trece printr-o serie de teste funcţionale ale sistemului de alimentare înainte să fie transferat la linia de zbor pentru teste la sol şi în aer, ce vor fi efectuate în lunile următoare. Avionul este programat să fie livrat în 2012. “Acest prim avion F-35 pentru primul nostru partener internaţional din program este un simbol al colaborării valoroase pe care o avem cu Marea Britanie”, a declarat Tom Burbage, Vicepreşedinte Executiv al Programului F-35 şi Director General pentru Integrarea Programului. “Lucrând împreună în spiritul cooperării, ne asigurăm că Forţele Aeriene şi Marina Regatului Unit beneficiază de capabilităţile tehnologiei de generaţia a cincea şi, în acelaşi timp, că în Marea Britanie se creează locuri de muncă într-un sector tehnologic avansat.” Căpitanul Harv Smyth, responsabilul naţional al Marii Britanii pentru programul Joint Strike Fighter (JSF), a spus: “Acesta este un pas înainte extraordinar de important pentru programul JSF în Marea Britanie şi abia aşteptăm să începem operarea primului nostru avion F-35 anul viitor. JSF este ideal pentru necesităţile viitoare ale Marii Britanii în ceea ce priveşte capabilităţile de luptă în aer, pentru că este dotat cu un sistem aerian de generaţia a cincea, capabil să opereze atât de la sol, cât şi de la bordul noului nostru portavion Queen Elizabeth Class.”