Serviciile de securitate ruse (FSB) au acuzat British Council, agenţia britanică pentru educaţie şi cultură, de colectarea de informaţii militare de la refugiaţii ucraineni, relatează mass-media internațională.

Ținta British Council

Într-un comunicat, FSB a asigurat că în Marea Britanie, British Council, „prin intermediul organizaţiilor aflate sub controlul său”, colectează informaţii referitoare la regiunea ucraineană Herson, parţial ocupată de forţele ruse.
„Au fost stabilite cazuri în care această organizaţie străină foloseşte refugiaţi ucraineni care trăiesc în Regatul Unit pentru a obţine informaţii militare şi politice prin conexiunile lor în regiunea Herson”, acuză FSB.
Potrivit acestei surse, un locuitor al oraşului Novaia Maiacika, ocupat de armata rusă, a apelat la autorităţile de ocupaţie pentru a denunţa această presupusă crimă.
FSB afirmă că efectuează „verificări” în regiune şi avertizează asupra unor posibile urmăriri penale pentru „colaborare confidenţială cu un guvern”, infracţiune pedepsită cu opt ani de închisoare.
Această instituţie, fondată în 1934, este agenţia internaţională britanică dedicată domeniilor educaţiei şi relaţiilor culturale. Finanţată prin asistenţă publică, aceasta susţine că funcţionează independent de guvernul britanic.
În 2018, autorităţile ruse au ordonat interzicerea British Council în Rusia, după ce Londra a acuzat serviciile ruse că au încercat să îl otrăvească pe fostul agent secret Serghei Skripal şi pe fiica acestuia, Iulia, în Marea Britanie.

Relații încordate

Relațiile dintre Federația Rusă și Regatul Unit au fost, de-a lungul timpului, marcate de mai multe scandaluri de spionaj notabile, reflectând tensiunile dintre cele două țări pe scena internațională.

Otrăvirea lui Alexander Litvinenko (2006) a reprezentat o problemă gravă în relațiile bilaterale ruso-britanice. Fost ofițer al serviciului secret rus (FSB) și critic al președintelui Vladimir Putin, Alexander Litvinenko a murit în Londra după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, un izotop radioactiv. Regatul Unit a acuzat oficiali ruși de implicare în asasinarea sa, ceea ce a dus la tensiuni diplomatice între cele două țări.

În 2010, Regatul Unit și Rusia și-au expulzat reciproc diplomați în urma unor acuzații de spionaj. Aceasta a fost doar una dintre numeroasele runde de expulzări care au avut loc de-a lungul anilor.

Cazul Sergei Skripal (2018) a reprezentat un alt punct de cotitură. Fost ofițer GRU (serviciul de informații militare rus) și agent dublu pentru Marea Britanie, Sergei Skripal și fiica sa, Yulia, au fost otrăviți în Salisbury, Anglia, cu un agent neurotoxic, parte din grupa Noviciok. Guvernul britanic a acuzat Rusia de tentativă de asasinat, ceea ce a dus la o nouă criză diplomatică și la expulzarea masivă de diplomați ruși din Regatul Unit și aliații săi.

În afara cazurilor specifice de spionaj, relațiile dintre cele două țări au fost tensionate și de acuzații reciproce de atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. Serviciile de informații britanice au acuzat în repetate rânduri entități rusești de încercări de a influența procese democratice din Regatul Unit, inclusiv referendumul Brexit și alegerile generale.

Aceste incidente reflectă complexitatea relațiilor internaționale și rolul spionajului în politica globală, evidențiind mizele înalte și consecințele adesea dramatice ale jocurilor de putere dintre Marea Britanie și Federația Rusă.

Acord denunțat

Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului federal) a denunţat miercuri un acord între Uniunea Sovietică şi Marea Britanie care permitea pescarilor britanici să pescuiască în Marea Barents, din zona arctică, drept răspuns la sancţiunile Occidentului din cauza războiului în Ucraina şi în special ca represalii la sprijinul deosebit al Londrei pentru Kiev.
„Acest acord a permis pescuitul în apele Mării Barents, în largul coastei peninsulei Kola şi a insulei Kolguev, a fost vorba de preferinţe unilaterale pentru pescarii britanici”, a declarat ministrul adjunct rus al agriculturii, Maxim Uvaidov, în timpul sesiunii parlamentare.
Prin această decizie, Rusia ar urmări să afecteze economia britanică, având în vedere că – aşa cum a declarat deputata Roza Cemeris, membră în Comisia pentru afaceri externe din Dumă – „numai în cursul anului trecut au fost capturate peste 500.000 de tone de peşte în cadrul acestui acord”.
Este vorba de denunţarea primului acord, semnat de Uniunea Sovietică, a cărui moştenitoare este Rusia din punct de vedere al dreptului internaţional, cu o altă ţară.
Acest acord a fost semnat la 25 mai 1956 şi, prin urmare, a fost în vigoare timp de peste 67 de ani.
Preşedintele Dumei ruse, Viaceslav Volodin, a declarat că decizia de a denunţa un astfel de acord bilateral de lungă durată „nu este întâmplătoare”, referindu-se la deteriorarea totală a relaţiilor dintre Moscova şi Londra.
Deputaţii ruşi au anunţat că următorul acord sovietic care ar putea fi denunţat este aşa-numitul acord Baker-Şevarnadze, semnat în 1990, care a delimitat zonele economice şi platoul continental din mările Bering şi Ciukotsk între Uniunea Sovietică şi SUA.