Transnistria, redută electorală pentru Kremlin. Sandu cere retragerea trupelor rusești

Transnistria, redută electorală pentru Kremlin. Sandu cere retragerea trupelor rusești

Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova

Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova

Administrația de la Tiraspol a anunțat că în regiunea transnistreană vor fi deschise 27 de secții de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Federaţiei Ruse din 19 septembrie. Media de la Chișinău precizează că niciun alt stat nu a mai deschis vreodată secții de votare în regiunea separatistă.

În Transnistria vor fi deschise cu cinci secții mai multe decât la alegerile precedente din 2016. Comisia electorală de la Tiraspol a anunțat că baza de votanți a scăzut oficial, cu peste 7300 de persoane în ultimul un an și jumătate.

Ucraina a condamnat dur demersurile similare făcute de partea rusă în regiunea Donbas din estul separatist.

Pregătiri febrile

Șefa Comisie Electorale de la Tiraspol, Elena Gorodskaia, a precizat că patru dintre secțiile de vot vor activa timp de trei zile, pentru a facilita eficiența procesului de vot.

Presa de la Tiraspol mai scrie că cetățenii ruși din Transnistria constituie cel mai activ electorat rus în afara granițelor Federaţiei Ruse.

Liderii transnistreni au promis că procesul electoral pentru alegerile din Duma de Stat se vor desfășura fără incidente pe teritoriul regiunii. O parte importantă a locuitorilor au cetățenia Federației Ruse, existând un exod masiv din regiune, mai ales al populației active.

Președintele rus Putin a extins perioada restricțiilor

Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018

Lipsă de reacție

Autoritățile de la Chişinău nu au avut nicio reacție oficială în legătură cu intenția Rusiei de a deschide secții de votare în regiunea transnistreană.

La alegerile precedente pentru Duma de Stat, Ministerul de Externe de la Chişinău a „sugerat” autorităților ruse „să se abţină” de la deschiderea în regiunea transnistreană a secţiilor de votare. Autoritățile moldovene au făcut mereu asemenea declarații în preajma alegerilor ruse, iar Rusia le-a neglijat de fiecare dată.

Analiștii de la Chișinău nu se așteaptă ca Republica Moldova să aibă voința politică ori mijloacele de a împiedica deschiderea secțiilor de vot.

Test pentru Sandu

Deschiderea secțiilor de vot reprezintă un test serios pentru noua putere de la Chișinău. Parlamentul, controlat de partidul pro-prezidențial PAS, urmează să învestască noul Guvern în data de 5 august.

Președinta Maia Sandu a declarat anterior că își dorește o relație pragmatică cu omologul său rus, Vladimir Putin. Conform interviului acordat de președinta Maia Sandu publicației americană „American Purpose”, principalele probleme vizează atât relațiile bilaterale, cât și situația emigranților moldoveni ori redeschiderea pieței rusești pentru exporturile moldovene.

Maia Sandu a atins și subiectul retragerii trupelor și munițiilor rusești din regiunea transnistreană, pentru că prezența lor acolo reprezintă „nu numai un pericol național, dar un pericol pentru întreagă regiune” a precizat Maia Sandu. (K.P.)

Share our work
Natalia Gavriliță, propunerea PAS pentru funcția de premier

Natalia Gavriliță, propunerea PAS pentru funcția de premier

Republica Moldova va avea un nou guvern

Republica Moldova va avea un nou guvern

Deputata PAS Natalia Gavrilița este candidata formațiunii la funcția de premier al Republicii Moldova, relatează presa de la Chișinău. Anunțul a fost făcut joi, de liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău.

Imediat după ședința Parlamentului, am convocat ședința PAS astăzi și am decis să înaintăm candidatura doamnei Gavrilița la funcția de premier”, a menționat Igor Grosu.

Liderul PAS a declarat că pe 5 august va avea loc votarea unui nou Guvern al Republicii Moldova.

Natalia Gavrilița a fost propusă de două ori, anterior, la funcția de șefă a Executivului, însă nu a primit votul de încredere al Parlamentului. Ulterior, Legislativul a fost dizolvat din cauza imposibilității de a forma Guvernul.

Cine este Natalia Gavriliță

Natalia Gavriliță este o economistă care a mai condus Ministerul Finanțelor pentru o scurtă perioadă, între 8 iunie și 14 noiembrie 2019, în timpul guvernării Maiei Sandu în alianță cu Partidul Socialiștilor. Această alianță a fost văzută atunci ca o soluție de compromis pentru curățarea instituțiilor statului de influența oligarhului acum fugar Vlad Plahotniuc, cel care a condus cu mână de fier pentru câțiva ani Republica Moldova.

În vârstă de 43 de ani, Natalia Gavriliță a fost directoarea generală a Fondului Global pentru Inovare (GIF) cu sediul la Londra, Marea Britanie. Anterior a mai lucrat pe domeniul consultanței în dezvoltare la Oxford Policy Management (OPM) din Marea Britanie, unde s-a ocupat de proiecte de guvernare și evaluare în Tadjikistan, Indonezia, Nigeria și Teritoriile Palestiniene Ocupate.

În Moldova, ea a mai lucrat ca secretar de stat în Ministerul Educației 2013-2015 și în domeniul reformei administrației publice, al planificării strategice și al coordonării donatorilor și este din 2017 membră a PAS.

Natalia Gavriliţa a absolvit dreptul la Universitatea de Stat din Moldova şi are un master în politici publice la „Harvard Kennedy School”. (K.P.)

Share our work
Maia Sandu, câștigătoare detașată a alegerilor parlamentare anticipate

Maia Sandu, câștigătoare detașată a alegerilor parlamentare anticipate

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, adevărata câștigătoare a alegerilor parlamentare anticipate

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, adevărata câștigătoare a alegerilor parlamentare anticipate

Principalul partid proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), al preşedintelui Maia Sandu, a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate organizate duminică, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC), după numărarea voturilor din 99,58% dintre secţiile de votare.

Astfel, în urma numărării voturilor din 2.141 din totalul celor 2.150 de secţii de votare, PAS a înregistrat un procent de 52,53% din voturi, depăşind astfel categoric principala formaţiune politică de stânga, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), care a fost votat de doar 27,36% din electorat.

Datele CEC arată că Partidul Politic „Şor” (PPŞ) a beneficiat de susţinerea a 5,78% dintre alegători, acesta fiind urmat de Blocul Electoral „Renato Usatîi”, cu 4,11% din voturile alegătorilor.

Pe următoarele locuri se află Partidul Politic Platforma Demnitate şi Adevăr- 2,34% şi Partidul Democrat din Moldova- 1,82%.

În condiţiile în care pragul electoral este de 5% pentru partidele politice şi 7% pentru alianţele electorale, în noul legislativ din Republica Moldova acced doar trei formaţiuni politice, PAS, BECS şi PPS, urmând ca partidul preşedintelui Maia Sandu să aibă o majoritate covârşitoare. (K.P.)

Share our work
Natalia Gavriliță, propunerea PAS pentru funcția de premier

Moldova, 150 de secții pentru diasporă

Republica Moldova, alegeri parlamentare pe 11 iulie 2021

Republica Moldova, alegeri parlamentare pe 11 iulie 2021

Republica Moldova va avea 150 de secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie, a anunțat Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău. Experții consideră că CEC sfidează prin această decizie două hotărâri judecătorești și solicitările insistente ale celor ce spun că un număr scăzut de secții în străinătate avantajează alianța comuniștilor și socialiștilor în dauna blocului proeuropean PAS al Maiei Sandu.

CEC a decis în unanimitate ca lista secțiilor de votare din străinătate să aibă doar 150 de secții, potrivit IPN.

Decizii ignorate

Decizia CEC vine în pofida faptului că, mai devreme, Curtea de Apel Chișinău a obligat Comisia Electorală Centrală să deschidă în străinătate cel puţin 191 de secţii de votare, iar ulterior Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel.

Inițial CEC a stabilit un număr de 139 de secții de votare în diasporă, așa cum a fost și la alegerile prezidențiale. În urma mai multor proteste și contestații în instanțele de judecată, membrii CEC au revăzut numărul secțiilor și l-au majorat la 146.

Ulterior, după mai multe zile de dezbateri, recuzări și deliberări, Curtea de Apel Chișinău a obligat CEC să majoreze numărul secțiilor în diasporă la cel puțin 190, iar marți Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de Comisia Electorală Centrală împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, potrivit media locală. (K.P.)

Share our work
Maia Sandu, câștigătoare detașată a alegerilor parlamentare anticipate

Maia Sandu, vizită oficială în Italia

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va avea întrevederi cu diaspora moldovenească din Italia

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va avea întrevederi cu diaspora moldovenească din Italia

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua, în zilele de 18-20 iunie, o vizită oficială la Roma, la invitația omologului său italian. Vineri, 18 iunie, ea se va întîlni cu Președintele Italiei, Sergio Mattarella.

Oficialii vor discuta despre cooperarea în mai multe sectoare, relațiile comerciale, precum și despre situația diasporei moldovenești din această țară. O atenție deosebită va fi acordată cadrului juridic bilateral, în special Acordului dintre Republica Moldova și Republica Italiană privind recunoașterea actelor de studii și celui în domeniul securității sociale.

Este prima vizită oficială pe care Maia Sandu o face în Italia, unde există o puternică diasporă moldovenească.

Întrevedere cu diaspora

Agenda mai include întrevederi cu Președintele Senatului, doamna Maria Casselati; Președintele Camerei Deputaților, domnul Roberto Fico; Președintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților, domnul Pierro Fassino; membrii Grupului de prietenie Republica Moldova – Italia din Senat; Primarul orașului Roma, doamna Virginia Raggi. De asemenea, Maia Sandu planifică să se întîlnească cu reprezentanții diasporei, Italia fiind țara cu cea mai mare comunitate de cetățeni moldoveni din Europa. (N.G.)

Share our work