de Isac Mihai | iun. 5, 2021 | REPUBLICA MOLDOVA
UE promite 600 de milioane de Euro
Angajamentele financiare comunitare au declanșat un adevărat război electoral în Republica Moldova. Vicepreședintele Parlamentului, socialistul Vlad Batrîncea, se arată sceptic în privința pachetului de redresare economică în valoare de 600 de milioane de euro promis de UE. Bătrîncea consideră că Bruxelles-ul nu va oferi țării noastre acești bani, iar anunțul este strict electoral. Decizia de alocare a primei tranșe a fost făcut doar pentru a oferi un subiect de campanie președintei Maia Sandu și partidului pro-prezidențial PAS.
Vlad Batrîncea consideră că Republica Moldova ar trebui să analizeze foarte minuțios condițiile finanțărilor externe, atât din Est, cât și din Vest. Potrivit socialistului, investirea a milioane de euro într-o noțiune „abstractă” cum ar fi reforma justiției ar reprezenta o risipă de bani.
Cadou politic
„Poziția noastră este că finanțarea trebuie să fie orientată spre dezvoltarea economiei, infrastructură, industrie, ceea ce le va oferi cetățenilor locuri de muncă, salarii și, într-un final, statului îi va oferi impozite. Însă această finanțare abstractă este din nou pentru reforma justiției. Această reformă a justiției se finanțează de pe vremea lui Filat, iar banii merg în buzunarele experților și consultanților, cetățenii nu simt nicun beneficiu. Acest anunț nu este nimic altceva decât un cadou electoral pentru Maia Sandu ”, a spus Vlad Batrîncea în cadrul emisiunii „Дело Принципа” de la postul de televiziune AccentTV, apropiat PSRM.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Acuzații electorale
Potrivit socialistului, UE a venit cu anunțul privind alocarea banilor în plină campanie, pentru a influența preferințele electoratului înaintea alegerilor parlamentare anticipate.
„I s-a ridicat mingea la fileu Maiei Sandu, ca să aibă subiect de discuție în campanie, dar acești bani nu vor ajunge în țară. Alocarea acestor bani este condiționată de implementarea reformelor, deci asta înseamnă că ar trebui să-i oferim Maiei Sandu toată puterea și abia atunci ne vor da acești bani. Finanțarea externă trebuie să fie orientată strict pe proiecte concrete economice, astfel de acorduri suntem gata să agreăm și cu Estul și cu Vestul”, a mai spus Vlad Batrîncea.
Pachetul de relansare economică în valoare de până la 600 de milioane de euro anunțat de Comisia Europeană pentru Republica Moldova presupune investiții în infrastructură, educație, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, buna gestionare a banilor publici. De asemenea, vor fi alocate fonduri pentru refoma justiției și combaterea corupției. Planul de redresare economică urmează a fi pus în aplicare în perioada 2021-2024.
Show politic
Fostul președinte, Igor Dodon, consideră că autoritățile de la Chișinău trebuie să fie atente la nuanțe. „În ce condiții? Să facă show înainte de alegeri?”, se întreabă Dodon.
”Este bine când cei din afara țării vor să ne ajute, salut orice ajutor, dar sunt câteva nuanțe. Primul, în ce condiții și am auzit că vor fi condiționalități politice, adică nu știu, majorarea vârstei de pensionare sau lichidarea raioanelor. Noi salutăm, dar ce condiții. A doua întrebare, da de ce acum, în plină campanie electorală? Românii dau motorină să fie repartizată prin raioane cu toate că Iohanis a promis în decembrie anul trecut. De ce nu ați dat în februarie? Ați așteptat să se finalizeze lucrările de primăvară și acum vreți să umblați cu căldarea pe la oameni? Mulțumesc, bodaprosti! Deci, care sunt condițiile? Să facă show politic înainte de alegeri? Este credit rambursabil sau nerambursabil?”, a declarat Dodon, la o emisiune de la NTV, post controlat de PSRM.
Republica Moldova, derapaje antidemocratice
Continuarea reformelor
Directorul general-adjunct pentru Politica de vecinătate și negocierile de extindere, Katarína Mathernová, și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, au explicat vineri într-o conferință de presă în ce condiții vor ajunge cele 600 de milioane de euro promise recent de Comisia Europeană pentru redresarea economică a Republicii Moldova.
Oficialul european a spus că alocarea banilor de la Bruxelles depinde de continuarea reformelor, în special în domeniul justiției, combaterea corupției și progresul în investigarea furtului miliardului de dolari operat în 2014 și neelucidat nici până astăzi.
Cei doi oficiali au explicat și domeniile în care vor fi investiți acești bani. Astfel, cea mai mare sumă va fi folosită pentru dezvoltarea infrastructurii, interconectarea energetică cu spațiul european via România și în proiecte de mediu ce vizează conservarea Nistrului. Acestea vor totaliza 230 de milioane de euro.
Apoi, alte 220 de milioane de euro ar urma să fie investite în gestionarea finanțelor publice, iar 100 de milioane de euro vor fi destinați dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și a comunităților locale. Nu în cele din urmă, câte 25 de milioane de euro sunt prevăzute pentru domeniul educației și reforma justiției.
Anterior, Bruxellesul anunța că Planul economic pentru Republica Moldova se bazează pe cinci piloni: managementul finanțelor publice și guvernanță economică; economie competitivă, comerț și IMM-uri; infrastructură; educație și angajabilitate; reforma statului de drept și a justiției.
Comisia Europeană a anunțat că Republica Moldova va primi 600 de milioane de euro cu titlul de asistență financiară, în următorii trei ani, în cadrul unui plan menit a promova investiții care să stea la baza redresării durabile a Moldovei după criza provocată de pandemia COVID. Banii vor fi alocați sunt formă de împrumut și granturi și sunt esențiali pentru economia Republicii Moldova grav afectată de pandemia de coronavirus.
Liderul comunist Vladimir Voronin, relansat în politica moldovenească
Contraofertă rusă
Vicepreședintele Comitetului pentru afaceri CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții din Duma de Stat rusă, Kazbek Taisaev, a declarat că Rusia este pregătită să acorde Moldovei un împrumut, dar numai dacă se realizează stabilitatea politică internă în țară.
Declarațiile lui Taisaev vin în contextul unei întrevederi cu conducerea organizațiilor publice care reprezintă interesele cetățenilor moldoveni în Rusia.
Parlamentarul rus a reamintit la întâlnirea cu societatea civilă moldovenească din Federația Rusă că fostul președinte, Igor Dodon, a fost inițiatorul semnării unui acord privind acordarea unui împrumut rus către Moldova în valoare de 200 de milioane de euro. „Din păcate, politicienii moldoveni pro-occidentali au reușit anularea acordului semnat prin intermediul Curții Constituționale”, a continuat Taisaev, citat de agenția TASS.
Stabilitate rusă
„În același timp, partea rusă este pregătită să acorde un împrumut cu condiția realizării stabilității politice interne în Moldova”, a asigurat el. Vicepreședintele comisiei a menționat că parlamentarii urmăresc îndeaproape situația din Moldova, deoarece Federația Rusă este unul dintre partenerii săi de comerț exterior.
Taisaev a reamintit că „până în 2021, o serie de articole cheie ale mărfurilor exporturilor moldovenești către Rusia, care sunt legume, mere, pere etc., erau supuse unei rate zero a taxelor vamale de import”. Acest lucru a permis producătorilor agricoli din Moldova să câștige suplimentar aproape 140 de milioane de dolari și să ofere locuri de muncă pentru 32.000 de cetățeni moldoveni, a spus deputatul.
În fapt, Curtea Constituțională a respins în mai 2020 orice acord de împrumut cu Rusia din cauza clauzelor extrem de dezavantajoase pentru Republica Moldova negociate de Igor Dodon și reprezentanții guvernului Ion Chicu.
Conform negocierilor duse de Dodon și echipa sa, Federația Rusă ar fi obținut libertatea să transforme orice datorie privată în datorie de stat – acesta a fost argumentul esențial al contestatarilor acestui împrumut care au sesizat Curtea.
Liantul Taisaev
Surse politice socialiste de la Chișinău l-au nominalizat pe deputatul Taisaev drept unul dintre principalii responsabili politici ruși pentru gestionarea relațiilor moldo-ruse. Alături de deputații ruși Artiom Turov și Viktor Seliverstov, Kazbek Taisaev a jucat un rol important în formarea recentei alianțe dintre Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin, cât și Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | dec. 21, 2020 | R. Moldova, Știri, UE
Parlamentul Republicii Moldova, contestat de noul președinte Maia Sandu
Parlamentul Republicii Moldova se va întruni miercuri în ședință specială pentru a examina moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. O decizie finală va fi luată astăzi de către Biroului Permanent al Legislativului de la Chișinău.
Anunțul, făcut de președintele în exercițiu, Igor Dodon, liderul de facto al Partidului Socialiștilor, s-a vrut o nouă dovadă a sprijinului puternic de care se bucură actualul guvern de la Chișinău din partea coaliției formate din deputații socialiști și cei ai Platformei Pentru Moldova, finanțată și coordonată de Ilan Șor. Această coaliție informală dispune de peste jumătate din madatele Legislativului din fosta republică sovietică.
Demers constituțional
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu a fost depusă de către deputații PAS, Platforma DA și PDM. Demersul opoziției vine în urma adoptării unui număr de legi controversate de coaliția majoritară. Acestea au fost atacate de opoziție în justiție.
Actualul guvern de la Chișinău se bucură de sprijinul a aproximativ 53-55 de deputați, liderii socialiști considerând discuțiile de miercuri doar un exercițiu de imagine din partea opoziției.
Strategii politice
Analiști de la Chișinău au speculat că actuala coaliție va permite demiterea Guvernului Chicu pentru a arunca republica în haos politic în pragul debutului mandatului noului președinte, Maia Sandu. Liderii socialiști au refuzat să comenteze speculațiile apărute în mass-media.
2021 se anunță un an electoral pentru Republica Moldova, noul președinte și opoziția cerând organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Recentele proteste nu au dus la declanșarea procedurilor constituționale necesare.
Trăinicia coaliției actuale de la Chișinău a fost demonstrată cu ocazia aprobării pe bandă rulantă a unor legi controversate. Pare puțin probabil că opoziția va reuși să identifice voturile necesare pentru demiterea actualului Guvern. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 6, 2020 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Republica Moldova la răscruce
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale în Republica Moldova, atunci actualul președinte de la Chișinău, Igor Dodon, și Maia Sandu s-ar întâlni în turul doi din data de 15 noiembrie.
Potrivit datelor unui sondaj realizat de Compania Date Inteligente SRL (iData) Igor Dodon ar lua 38,2%, iar Maia Sandu 29,7%. Pe locul 3 ar fi situat Renato Usatîi cu 12,8%. Pe locul patru se află Violeta Ivanov cu 8,4%, urmată de Andrei Năstase cu 4,7%.
Dodon, încă favorit în sondaje
În eventualitatea organizării unui al doilea tur în data de 15 noiembrie la care ar participa Igor Dodon și Maia Sandu, actualul președinte ar lua 54,2% din voturi. Lidera PAS ar primi 45,8% din opțiunile de vot. Maia Sandu ar fi votată și de majoritatea celor care au optat inițial pentru Andrei Năstase și Octavian Țîcu.
Concomitent, Igor Dodon ar fi votat și de electorii care au preferat în primul tur pe Violeta Ivanov și Renato Usatîi.
Compania Date Inteligente a efectuat un sondaj în teren în rândul a 1 218 respondenți privind situația politică internă. Perioada de colectare a datelor este de 21.09.2020-03.10.2020. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 25, 2020 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Republica Moldova la răscruce
Într-un recent interviu acordat Balkan Insight, prelua de mass-media de la București, ex-premierul Maia Sandu, principalul contracandidat al actualului președinte Igor Dodon la alegerile din noiembrie 2020, a declarat că Igor Dodon este un exponent al corupției. Maia Sandu susține că, dacă alegerile ar urma să fie fraudate prin amendarea Codului Electoral, lipsa de observatori independenți și aducerea alegătorilor din Transnistria contra plată, va scoate oamenii în stradă.
Totodată, Maia Sandu a dezvăluit și care vor fi primele sale acțiuni în materie de politică externă în cazul în care va deveni președinte al R. Moldova.
R: V-ați poziționat ca un om politic care luptă împotriva corupției și a corupților. Veți marșa, ca temă principală, și în această campanie prezidențială pe aceste aspecte?
Din păcate, corupţia, și în special, corupția politică este în continuare motivul principal al marilor probleme ale societății noastre – sărăcia, economia subdezvoltată, justiţia precară, migrația.
Din cauza corupţiei statul este slab, iar instituţiile se află la cheremul unor grupuri de interese. Corupţia sufocă economia, seacă bugetul public şi lipseşte oamenii de perspectiva unui trai bun acasă, din care cauză pleacă masiv din ţară. Corupția e impedimentul principal în calea bunăstării oamenilor.
În același timp, oponentul meu în această campanie se asociază perfect cu această meteahnă a societăţii.
Dodon este produsul corupției sistemice. Este un simptom al unei boli grave pe care o are ţara noastră – boala corupţiei, oportunismului şi imposturii. Iar lupta împotriva corupţiei, reforma justiţiei şi buna guvernare sunt singurele metode de asanare a societății noastre.
Reforme oprite
R: Cât de grave sunt problemele din justiție pentru R. Moldova și care sunt consecințele acestora în raport cu partenerii occidentali ai R. Moldova?
Din momentul în care am plecat de la guvernare, reformele în justiție au fost stopate. Noi am avut un plan ambițios și, dacă nu era demis guvernul, am fi fost deja în plin proces de resetare a sistemului.
Acesta prevedea excluderea din sistem a judecătorilor și procurorilor corupți, care s-au îmbogățit prin luare de mită, trafic de influenţă sau au emis decizii ilegale.
Din păcate, guvernarea actuală promovează în funcții de conducere cei mai odioși judecători de pe vremea lui Plahotniuc (de exemplu, Vlad Clima, judecătorul care a menținut decizia ilegală de anulare a alegerilor în Chișinău, acum este promovat la funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău).
De facto, avem de-a face cu același sistem toxic construit de Plahotniuc, doar că acum aceeași oameni îl slujesc pe Dodon.
Și în procuratură lucrurile stagnează – nu vedem progrese reale pe cele mai importante dosare de corupție. În același timp, procuratura închide ochii când vine vorba de tentativele de mituire a preşedintelui Dodon de către Plahotniuc, care a fost filmat dându-i o sacoşă plină cu bani.
Comunitatea internațională insistă pe reformele în justiție, dar toți înțeleg că guvernul actual nu are voință politică pentru a face aceste lucruri, iar, din acest motiv, oamenii pierd de două ori: nu li se face dreptate și nu pot beneficia pe deplin de ajutoare din afara țării.
Liderul PAS Maia Sandu, considerată principala contracandidată a președintelui Dodon la următoarele prezidențiale
R: Am văzut recent o solidarizare a mai multor ambasade de la Chișinău pe problema dosarului Șor, ce trenează de ani de zile, indiferent de cine este la putere, Plahotniuc sau Dodon. Credeți că suspecții principali din dosarul „furtul miliardului” vor mai avea vreodată parte de proces real?
Noi nu doar credem, dar şi facem tot posibilul ca acest lucru să se întâmple. Partidul Acțiune și Solidaritate, pe care îl reprezint, a fost creat deoarece în Republica Moldova exista o pronunţată cerere socială pentru justiţie şi dreptate, pe fundalul protestelor legate de „furtul miliardului”.
Şi dacă acum suntem un partid de top în toate sondajele, este tocmai datorită faptului că am inspirat încredere concetăţenilor noştri că suntem capabili să facem ordine în acest domeniu.
Vă amintesc că tocmai reforma justiţiei şi insistența noastră de a alege un procuror independent a fost motivul principal din care forţele oligarhice au demis guvernul nostru.
Sperăm că la toamnă, după alegerile prezidenţiale, să putem relua în forţă acest proces, care trenează din cauza lui Dodon şi a celor care nu-şi doresc ca Republica Moldova să devină un stat de drept veritabil, cu o justiţie independentă şi funcţională, iar suspecţii principali să fie aduşi pe banca acuzaţilor cu garantarea unui proces echitabil.
Corupție pe bandă rulantă
R: Care este punctul dvs de vedere legat de explozia de la Beirut? A jucat și înregistrarea navei și purtarea de pavilion moldovenesc vreun rol în această tragedie?
Cercetările întreprinse de colegii mei de la PAS au arătat că sub pavilionul Republicii Moldova navighează sute de vase (astăzi sunt în jur de 300, dar au fost și 700). Teoretic, avem una dintre cele mai mari “flote comerciale” din lume şi doar o mică ieşire la mare printr-o fâşie de 400 de metri la Dunăre.
Aceste lucruri au fost posibile graţie unei legislaţii imperfecte, ce înlesneşte schemele de corupţie, de care s-au folosit diverse grupuri oligarhice, protejate şi astăzi de oameni din anturajul lui Dodon.
Unul din aceste vase a intrat în Beirut, aducând mii de tone de explozibil, iar presa internaţională a înfierat Republica Moldova pentru aceste practici nocive.
Este un caz tragic, în lanţul cauzal al căruia se afla şi corupţia din Republica Moldova, din păcate. Corupţia şi iresponsabilitatea organelor de stat au dus la detonarea unei bombe, a dus la o catastrofă adevărată.
Asemenea lucruri se pot întâmpla și la noi. De aceea e nevoie să curățăm sistemul de conducere a țării de corupți și să numim în funcţii de răspundere oameni onești și buni profesioniști.
R: Ce se întâmplă în cazul posibilei modificări a Codului Electoral și a mișcărilor recente de tatonare pe care Dodon le întreprinde în Transnistria? Care este planul său, sunteți de părere că se pregătește scenariul fraudării acestor alegeri prezidențiale prin mai multe pârghii? Care este miza voturilor din Transnistria?
Modificarea Codului electoral este necesară în contextul în care avem mai multe probleme de soluționat, care au fost semnalate și de Curtea Constituțională după alegerile din 2016. Altceva este că în proiectul de modificare a Codului electoral, pe lângă aceste aspecte necesare, au fost strecurate și alte prevederi, care nu au nimic în comun cu adresele Curţii, dar sunt în măsură să avantajeze un anumit concurent electoral.
De aceea, am spus că noi trebuie să votăm de urgență doar acele amendamente la Codul electoral, care sunt în măsură că creeze cadrul necesar pentru desfășurarea alegerilor libere și corecte.
Referitor la voturile locuitorilor din Transnistria, am expus poziția noastră de mai multe ori: cetăţenii noştri care locuiesc acolo și care se interesează de ceea ce se întâmplă în dreapta Nistrului, care își leagă viitorul de Republica Moldova, fără îndoială, trebuie să poată vota.
Și pentru aceasta trebuie create condiţiile necesare. Însă noi suntem categoric împotriva repetării situației din 2019, când zeci de mii de oameni au fost aduși organizat în dreapta Nistrului și plătiți să voteze un anumit concurent electoral. Aceasta este fraudă electorală.
De aceea, transportarea organizată și contra bani trebuie interzisă prin lege, or acest lucru periclitează libertatea și corectitudinea scrutinului.
Știm că Dodon mizează pe cumpărarea voturilor din Transnistria, or, cum am mai spus, fără a frauda nu are nicio șansă în acest scrutin.
Cu această ocazie, îl avertizăm public pe Dodon că nu-i vom permite să fure votul cetățenilor. Îl avertizăm că dacă va continua aceste acțiuni de fraudare, ne vom apăra votul inclusiv în stradă. Evenimentele de ultimă oră din Belarus arată cât de periculos este jocul de-a fraudarea şi că societăţile moderne nu mai sunt dispuse să le mai tolereze.
Avertisment pentru partea rusă
R: Cum vedeți implicarea tot mai activă a Moscovei în viața politică de la Chișinău și în jocurile politice interne? Chiar și la dvs. a venit domnul ambasador al Rusiei, diplomat care nu este tocmai toată ziua la ușa PAS. Cum explicați acest interes în creștere al Moscovei?
Nu am mai avut o întâlnire cu ambasadorul Rusiei de pe timpul când eram la guvernare. De curând, acesta a venit cu o solicitare pentru întâlnire și am acceptat-o, așa cum fac în raport cu ambasadorii altor state.
Este clar pentru toată lumea că Rusia are un mare interes în regiune, iar noi fiind principalii oponenți ai socialiștilor și ai lui Dodon, e firesc ca ambasadorul să vrea să discute cu noi.
Am vorbit despre situația politică din țară și despre alegeri. Am spus ceea ce spun de mai multă vreme – că Igor Dodon este o persoană coruptă, legată de sistemul mafiot și că el a compromis efortul început în vara anului trecut de curățare a justiției.
Am vorbit despre pericolul fraudării alegerilor, iar ambasadorul a vrut să știe dacă vom scoate oameni în stradă în cazul în care Dodon va câștiga alegerile. I-am comunicat că vom scoate oamenii în stradă dacă Dodon va continua acțiunile de fraudare.
După această întâlnire au apărut tot felul de speculații și acuzații din partea unora că aș face jocul Moscovei.
Pe cealaltă parte, după vizita pe care am întreprins-o la București acum câteva săptămâni, am fost acuzată că sunt controlată de România.
Nu fac jocuri și sunt ghidată doar de interesul cetățenilor. Am demonstrat, și atunci când am fost la putere, și în opoziție, că promovez valorile europene ale democraţiei şi libertăţilor omului şi că militez pentru integrarea Republicii Moldova în UE. Pentru aceasta am venit în politică şi pentru aceasta avem sprijinul cetăţenilor.
R: Cât de mult își dorește clasa politică de la Chișinău o Românie mai activă la Chișinău? Ar fi mai bine ca Bucureștiul să rămână în marja de acțiune a UE, atunci când vine vorba de R. Moldova, sau ar trebui să fie un jucător mai activ?
România ne-a fost mereu alături, şi la bine, şi la greu, şi rămâne cel mai sincer avocat al aspiraţiilor noastre europene.
Apreciem mult ajutorul pe care guvernul Orban l-a acordat Republicii Moldova în combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 şi susţinerea europarlamentarilor români în alocarea unor ajutoare pentru ţara noastră.
Recent, a fost finalizată construcția gazoductului Iași-Chișinău, un proiect foarte important pentru noi.
Din păcate, comportamentul iresponsabil și arogant al autorităților de la Chișinău este un impediment serios pentru realizarea altor proiecte importante, dar, până reușim să schimbăm președintele și guvernul, se poate continua colaborarea la nivel de comunități.
Odată cu schimbarea situației politice la Chișinău, vom putea reveni la o agendă mult mai ambițioasă de cooperare.
R: Dacă ar fi să caracterizați Guvernul și Președinția în privința gestionării pandemiei de COVID-19, ce etichete le-ați pune și de ce?
Ca să punem punctele pe i: iresponsabili, incompetenţi, incoerenţi.
București și Kiev, primele vizite oficiale
R: Care ar fi primele trei măsuri pe care le-ați lua ca președinte, în scenariul unei victorii, în marja prerogativelor pe care le are un președinte în R. Moldova?
Am promis public că unul din primele lucruri pe care le voi face ajunsă în funcţia de Preşedinte, va fi să reduc cheltuielile exorbitante pentru întreţinerea Preşedinţiei.
Este inadmisibil ca o țară unde tot mai mulți oameni se confruntă cu sărăcie să plătească sume fabuloase pentru luxul unui demnitar de stat.
Apoi voi întreprinde vizite oficiale la Bucureşti şi Kiev, ca să refac ceea ce a stricat Igor Dodon – relaţiile cu vecinii.
Şi, foarte important, voi cere dizolvarea Parlamentului. Acest Parlament este nefuncţional, fiind produsul înţelegerii dintre Plahotniuc şi Dodon. Dacă ne dorim o ţară liberă şi prosperă, trebuie să curăţăm clasa politică.
R: Cu un președintele pro-european și o majoritate în Parlament la fel gata să facă reforme, relația cu Bruxelles-ul va avansa mai rapid? Câtă nevoie are R. Moldova, în acest moment, de o infuzie financiară dinspre Vest, fie sub formă de împrumuturi sau grant-uri?
Şi până la criza pandemică, dar mai ales după, pentru tot mai multă lume devine tot mai clar că fără suportul Occidentului Republica Moldova nu va putea evita colapsul.
E mare nevoie să sprijinim agenții economici, în special businessul mic și mijlociu, să supraviețuiască crizei pandemice, e mare nevoie să susținem fermierii să supraviețuiască crizei legate de secetă, e nevoie să ajutăm oamenii care ajung sub pragul sărăciei.
Pentru aceasta avem nevoie și de sprijin extern. Sondajele arată o tot mai pronunțată creştere a numărului cetăţenilor care salută apropierea Moldovei de UE şi România.
Chiar dacă societatea noastră rămâne încă extrem de polarizată, aceste tendinţe sunt îmbucurătoare. Oamenii încep să înţeleagă că avem nevoie de Europa, în primul rând ca model de dezvoltare a unei societăţi prospere. Tot mai mulţi moldoveni înţeleg avantajele acestui model şi sperăm că la toamnă acest lucru se va materializa într-o alegere corectă.
A consemnat Mădălin Necșuțu, corespondent Balkan Insight la Chișinău. Titlul și intertitlurile aparțin redacției.
de Isac Mihai | apr. 29, 2020 | REPUBLICA MOLDOVA
Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc la irmătoarele alegeri prezidențiale
Ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, va întreprinde joi, 30 aprilie 2020, o vizită de lucru în Republica Moldova, se arată în comunicatul MAEIE de la Chișinău, remis agenției de presă KARADENIZ PRESS. În cadrul întrevederilor de la Guvernul RM și MAEIE vor fi examinate perspectivele dezvoltării relațiilor moldo-române în baza parteneriatului strategic dintre cele două state, precum și colaborarea în gestionarea crizei cauzate de pandemia Covid-19.
Agenda vizitei Şefului diplomaţiei române la Chişinău prevede şi ceremonia publică de prezentare a echipei de medici din România, care vor efectua misiunea de sprijin a cadrelor medicale din Republica Moldova în combaterea epidemiei de COVID-19.
Dodon evitat
Potrivit comunicatului MAEIE moldovenesc, programul vizitei va include întrevederi cu premierul Ion Chicu și Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Oleg Țulea. Ministrul de Externe Aurescu nu are programată nicio întâlnire cu președintele Igor Dodon, liderul de facto al celui mai important partid politic din fosta republică sovietică, Partidul Socialiștilor. Respectarea drastică a cutumelor diplomatice obișnuite și evitarea unei întâniri directe Dodon-Aurescu arată încă o dată starea de război rece între București și Chișinău, pe fondul derapajelor anti-democratice ale autorităților actuale ale Republicii Moldova. Surse politice de la Chișinău au făcut referire la posibila întâlnire dintre oficialul român și Maia Sandu, șefa PAS și una dintre principalii contracandidați ai președintelui Dodon la alegerile prezidențiale următoare, alături de alți lideri ai opoziției pro-europene.
Situația actuală a relațiilor bilaterale fost reliefată și în comunicatul MAE român emis recent cu ocazia aniversării a 10 ani de la instituirea Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Marcarea a 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic nu reprezintă doar un prilej de satisfacție, ci ar fi trebuit să reprezinte și o oportunitate de a privi cu responsabilitate și pragmatism spre viitor, astfel încât, prin eforturi reînnoite, să menținem și să consolidăm parcursul european al Republicii Moldova.
Din păcate, situația politică actuală de la Chișinău nu încurajează o asemenea abordare. Evoluțiile recente de la Chișinău nu atestă continuarea sau realizarea unor reforme durabile în direcția avansării agendei europene și nu conferă garanția unui parcurs european pentru Republica Moldova. În aceste condiții, dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral nu se poate realiza la adevăratul său potențial, pe măsura voinței și capacității României.
Pe acest fundal, sprijinul României, inclusiv financiar, va fi pe mai departe strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european. În același timp, România va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, așa cum a acționat deja, inclusiv în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.
Recunoscând caracterul legitim al așteptărilor cetățenilor Republicii Moldova pentru un trai prosper, într-un stat stabil și democratic, cu instituții publice moderne și cu o justiție independentă, România va continua să susțină îndeplinirea obiectivului fundamental reprezentat de integrarea europeană a Republicii Moldova, singura în măsură să asigure dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova în beneficiul direct al cetățenilor.
Uniunea Europeană vrea implementarea unor reforme reale în Republica Moldova
Sprijin masiv
România subliniază valoarea inestimabilă a patrimoniului cultural comun, parte integrantă a patrimoniului european, care fundamentează relația privilegiată dintre România și Republica Moldova, precum și faptul că locul firesc al Republicii Moldova se află în familia europeană.
România evidențiază rezultatele implementării Parteneriatului Strategic în cei 10 ani parcurși de la semnarea sa, între care: intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și a Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, România fiind primul stat UE care l-a ratificat; liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană pentru cetățenii Republicii Moldova; parcurgerea unor etape importante în modernizarea instituțiilor și profesionalizarea administrației publice în acord cu standardele europene; creșterea schimburilor economice și accesului produselor Republicii Moldova pe piețele statelor Uniunii Europene, în primul rând, în România; multiplicarea oportunităților deschise studenților, oamenilor de cultură și știință, precum și conectarea acestora la spațiul de educație, cultură și știință european; operaționalizarea Acordului bilateral privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova; implementarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă acordată de România Republicii Moldova, în cuantum de 150 de milioane de euro; construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău.
Totodată, trebuie menționată contribuția proiectelor de cooperare bilaterală derulate de România în Republica Moldova la îmbunătățirea condițiilor de viață ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova (finanțarea renovării a peste 1100 de grădinițe; donația a 196 de microbuze școlare pentru instituții de învățământ; burse de studii; programe de pregătire pentru profesori; tabere de vară pentru elevi și profesori; renovarea de edificii culturale; operaționalizarea SMURD pe teritoriul R. Moldova; programe de colaborare, schimburi de experiență și bune practici la nivelul tuturor instituțiilor administrației publice centrale ș.a.).
Având în vedere contextul actual marcat de pandemia de COVID-19, reamintim eforturile depuse de România pentru a permite tranzitul și repatrierea în deplină siguranță a cetățenilor Republicii Moldova, precum și asistența acordată, inclusiv prin a facilita livrarea unor medicamente și echipamente medicale, acțiuni consecvente cu angajamentul ferm al României de a acționa în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova.
Fenta maghiară
Implicate într-un conflict dur cu autoritățile comunitare de la Bruxelles, autoritățile maghiare folosesc orice prilej pentru a își consolida propria poziție în relațiile cu statele din vecinătatea granițelor UE. Parteneriatul strategic Moscova-Budapesta a facilitat aprofundarea relațiilor dintre Ungaria și actualul regim de la Chișinău.
Ieri, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, a adus la Chișinău un lot de 100 de mii de măști și cinci mii de echipamente de protecție, pentru a ajuta R. Moldova în combaterea pandemiei de COVID-19. Ajutorul vine după ce autoritățile de la Chișinău au solicitat ajutor Ungariei „pe două canale” – cel bilateral și prin intermediul NATO, a spus oficialul de la Budapesta, într-o conferință comună, susținută cu omologul său Oleg Țulea.
„Reprezint un guvern creștin-democrat. Vreau să vă spun că avem o apreciere deosebită în privința valorizării intereselor naționale de către guvernul social-democrat din R. Moldova. Apreciem această politică orientată spre țară, națiune”, a spus Péter Szijjártó despre guvernarea prorusă de la Chișinău.
Oficialul ungar a adăugat că autoritățile de la Budapesta au solicitat Uniunii Europene, Comisiei Europene „să nu discrimineze politic R. Moldova” și să „acorde acel ajutor votat deja”.
„Din acel ajutor de 100 de milioane de euro, 70 de milioane nu au fost livrate. Am cerut Comisiei să livreze acești bani”, a spus ministrul ungar, fără să specifice faptul că autoritățile de la Chișinău nu au îndeplinit condițiile necesare pentru a primi acești bani de la Bruxelles, printre care asigurarea independenței instituțiilor publice și reforma justiției.
Lidera PAS Maia Sandu și cel al PPDA, Andrei Năstase, foștii aliați își dispută sprijinul României
Opoziție divizată
Pe fondul actualei crize de la Chișinău, conflictul dintre principalele partide de opoziție pro-europene pare de neoprit. Liderul PAS, Maia Sandu, a venit cu o reacție după ce unii deputați ai Platformei DA au acuzat-o de „manipulare a opiniei publice” și de faptul că își „asumă merite ce nu-i aparțin” în contextul sprijinului acordat de România în lupta cu COVID-19. Potrivit Maiei Sandu, ea nu a făcut altceva decât să transmită mesajul prim-ministrului României, Ludovic Orban.
„Trebuie să le mulțumim cetățenilor României și autorităților de la București. Mesajul meu – eu am mulțumit României așa cum toți trebuie să facă. În momentul când am văzut mesajul domnului președinte Iohannis, i-am scris un mesaj domnului prim-ministru Ludovic Orban. El m-a sunat imediat înapoi și mi-a zis: «Vezi, am promis că o să vă ajutăm, și vă ajutăm». Mi-a mai zis că joi va avea loc ședința Guvernului și se va stabili mai exact ce vor putea da, și pe materiale de protecție, și pe medicamente. Acesta a fost mesajul”, a declarat ea în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la N4.
Liderul PAS s-a referit și la sprijinul anterior acordat de autoritățile de la București. „Noi chiar îi suntem recunoscători domnului prim-ministru. Am vorbit în această perioadă și au fost situații când organizațiile neguvernamentale din România și din Republica Moldova au încercat să aducă materiale de protecție din România, dar pentru că există această interdicție firească pentru mai multe țări de a nu exporta, a trebuit să intervin pe lângă domnul prim-ministru. El a scos această interdicție așa, încât aceste donații să poată să ajungă în Republica Moldova” a compeltat aceasta.
Contră politică
„Până la urmă, contează că aceste lucruri se întâmplă, până la urmă contează că aceste echipamente de protecție, aceste medicamente vor ajunge în spitale, dar și faptul că va veni și o echipă de medici. Eu cred că noi avem o mare nevoie de aceste ajutoare și trebuie să mulțumim României pentru aceste ajutoare așa cum trebuie să-i mulțumim tuturor celorlalți care ne-au ajutat și ne ajută în această perioadă”, a precizat Sandu.
Potrivit ei, criticele deputaților PPDA „mai puțin contează”: „Meritul este al României, al autorităților de la București și eu nu am făcut altceva decât să transmit mesajul domnului prim-ministru, Ludovic Orban”. Supărarea PPDA vine și pe fondul relațiilor anterioare foarte bune între liderii PPDA, precum Andrei Năstase, și ai PNL în timpul guvernării PSD de la București, respectiv a regimului Plahotniuc de la Chișinău.
Liderul PAS Maia Sandu, considerată principala contracandidată a președintelui Dodon la următoarele prezidențiale
Sprijin permanent
Într-un interviu pentru calm.md, citat de deschide.md, ambasadorul român Ioniță a vorbit despre proiectele implementate de către România în Republica Moldova în acest deceniu, ajutorul necondiționat pe care îl oferă statul român cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv în această perioadă când la nivel global toate eforturile sunt depuse în lupta cu coronavirusul, dar și despre rolul asociațiilor autorităților locale din România și Republica Moldova în consolidarea relațiilor bilaterale.
Potrivit lui Ioniță nu există niciun domeniu în care relațiile privilegiate dintre România și R. Moldova să nu-și fi lăsat amprenta. „Au crescut schimburile economice și accesul produselor Republicii Moldova pe piețele statelor europene, în primul rând în România. Suntem principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. În momentul de față, mai mult de 70% din comerțul bilateral al Republicii Moldova are loc cu statele din Europa Occidentală”, a spus ambasadorul.
Acesta a readus aminte despre câteva acțiuni prin care România a sprijinit R. Moldova, și anume:
– A fost operaționalizat Acordul Bilateral pentru implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro pe care România l-a acordat Republicii Moldova. Sunt bani pe care România i-a oferit gratis în folosul cetățenilor Republicii Moldova, bani din care au fost renovate grădinițe, realizate proiecte de infrastructură la nivel local, construite apeducte, asigurate microbuzele școlare care circulă în toate raioanele din Republica Moldova.
– România a acordat un împrumut pentru asistența financiară Republicii Moldova în valoare de 150 milioane de euro. Tot în această perioadă am început și suntem pe cale să finalizăm gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, care va asigura securitatea energetică a Republicii Moldova prin conectarea sa la spațiul energetic european.
– România a contribuit și a finanțat renovarea a peste 1100 de grădinițe, am donat 196 microbuze școlare pentru instituții de învățământ, au fost acordate anual până la 5000 de burse de studii pentru elevii și studenții Republicii Moldova, au fost organizate programe de pregătire pentru profesori și celebrele taberele de vară ARC pentru elevi și studenți.
– Au fost renovate edificii culturale. Sala cu Orgă și Muzeul Național de Artă, care reprezintă două frumoase cărți de vizită ale municipiului Chișinău, au fost restaurate cu acești bani, iar teatrul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul a fost, practic, construit de la zero.
– A fost operaționalizat programul SMURD pe teritoriul Republicii Moldova, datorită acestuia fiind salvate vieți nu doar în România, dar și în Republica Moldova. Am trecut recent la faza a doua a acestui program SMURD extinzându-l pe întreg teritoriul Republici Moldova, inclusiv cu finanțare europeană.
– Sunt programe de colaborare, schimburi de experiență și bune practici aproape la nivelul tuturor instituțiilor administrației publice centrale. Au fost dezvoltate programe de twinning, cu sprijinul României, dar și cu participarea experților din alte state-membre ale UE.
„Prin tot ce am făcut în această perioadă, România a încercat să contribuie la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și la consolidarea încrederii cetățenilor în acest parcurs european care, evident, reprezintă și o excelentă oportunitate de promovare a reformelor necesare și, totodată, o excelentă oportunitate de a privi cu responsabilitate către viitor”, susține ambasadorul.
Fără propagandă
Pentru ca acest efort, pe care îl face România pentru a susține R. Moldova, să fie cunoscut de cetățenii moldoveni, Daniel Ioniță susține că trebuie promovat, pentru că este adevăr și nu propagandă, așa cum fac alții. (n.r.- referire subtilă la spectacolul mediatic oferit de autoritățile de la Chișinău și Moscova cu ocazia oricărei donații, oricât de infime, venită din Federația Rusă)
„Trebuie să fim lăsați să vorbim și mesajul nostru să fie transmis de instituțiile mass-media responsabile, astfel încât să ajungă la toți cetățenii. Noi operăm doar cu un singur instrument, el se numește adevărul, operăm cu o singură realitate care este demonstrată de faptele noastre concrete. România nu a favorizat și nu face propagandă în Republica Moldova. România a abordat întotdeauna cu un deosebit respect relațiile sale cu autoritățile și cu cetățenii Republicii Moldova și în continuare vom fi la fel de responsabili. Atunci când am observat că lucrurile, poate, nu se îndreptă spre direcția potrivită am semnalat aceste derapaje. Atunci când am constatat că anumite situații politice nu încurajează o astfel de abordare iar evoluțiile nu atestă o continuare sau o realizare a unor reforme durabile în direcția avansării agendei europene a Republicii Moldova am verbalizat toate aceste chestiuni de-o manieră sinceră și onestă. Într-adevăr, nu am procedat ca alții, ca dintr-o donație să organizăm zeci de evenimente de presă și să vorbim în exclusivitate despre acest subiect pentru că nu am crezut că este normal să procedăm în felul acesta. Am considerat că onestitatea, valoarea faptelor noastre și proiectele frumoase realizate vorbesc de la sine despre ceea ce este și ceea ce face România pentru cetățenii Republicii Moldova”, a menționat Ioniță.
În cadrul aceluiași interviu, Ambasadorul a reiterat că „România a spus că prin tot ce face aici ajută cetățenii și parcursul european al Republicii Moldova și a demonstrat în cei zece ani de Parteneriat Strategic că asta face. Astfel va proceda și în continuare chiar dacă, uneori, unii actori de la Chișinău nu demonstrează că sunt interesați să realizeze reforme durabile în direcția avansării acestei agende europene și nu conferă garanția unui parcurs european pentru Republica Moldova”.
Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru președintele Igor Dodon
UE vs. Kremlin
La rândul său, șeful delegației Parlamentului European la Comitetul de Asociere UE-Moldova, Siegfried Mureșan, este convins că ajutorul Uniunii Europene și ajutorul Federației Ruse pentru R. Moldova merg în direcții diametral opuse. „Este mai clar ca niciodată că ajutorul din partea Uniunii Europene este într-o antiteză cu cel oferit de Federația Rusă. Guvernul R. Moldova ar trebui să susțină parteneriate în beneficiul cetățenilor săi, nu parteneriate bune doar pentru Federația Rusă și pentru prietenii săi de la Chișinău”, precizează oficialul.
Astfel, Siegfried Mureșan a enumerat plusurile asistenței oferite de UE și minusurile celei venite din Federația Rusă. „UE ajută tot mai mult, tot mai rapid și tot mai simplu R. Moldova de la declanșarea epidemiei de COVID-19. În plus față de sprijinul pe care îl oferim permanent cetățenilor R. Moldova, UE a pus la dispoziția R. Moldova fonduri europene nerambursabile în valoare de 87 de milioane de euro pentru nevoile urgente din R. Moldova în această perioadă de criză. De asemenea, Comisia Europeană a propus o asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro în condiții avantajoase, cu scopul de a atenua efectele crizei COVID-19 asupra economiei țării”, spune Mureșan.
În același timp, europarlamentarul afirmă că ajutorul promis de Federația Rusă „este tot mai mic, tot mai neclar, impune condiții tot mai grele și împovărează tot mai mult cetățenii R. Moldova”.
„Împrumutul dinspre Federația Rusă, care inițial însuma 500 de milioane de euro, acum s-a topit și se mai discută doar de 200 de milioane de euro. Acest presupus împrumut impune condiții care arată că obiectivul Federației Ruse nu este să ajute cetățenii R. Moldova, ci să crească dependența Moldovei de Kremlin. Spre exemplu, faptul că acordul prevede că datoriile private ale companiilor moldovenești către băncile rusești pot fi transformate în datorii de stat arată că nu avem o imagine clară cu privire la cât se îndatorează R. Moldova în fața Rusiei prin acest acord și cât trebuie să dea înapoi”, punctează sursa citată.
În același context, condițiile impuse de UE pentru acordarea de asistență macrofinanciară Guvernului R. Moldova prevăd reforme în domeniul justiției, în prevenirea și combaterea spălării banilor și reforme ce vor contribui la consolidarea sectorului financiar al republicii.
„Sunt reforme care garantează că beneficiarii ajutorului macrofinanciar vor fi cetățenii R. Moldova, nu clasa politică. Federația Rusă, pe de altă parte, oferă un credit cu condiții ce nu avantajează cetățenii țării, ci îi afectează și îi împovărează cu noi datorii. Securitatea economică a țării va avea de suferit, iar cetățenii vor fi cei pe umerii cărora se vor achita aceste datorii private”, a conchis acesta.
De menționat că Parlamentul R. Moldova a ratificat săptămâna trecută Acordul de împrumut cu Federația Rusă, însă acesta a fost suspendat de Curtea Constituțională. Înalta Curte urmează să ia o decizie în privința constituționalității acestui document pe 7 mai. (Karadeniz Press)
