de Isac Mihai | aug. 11, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, România, Știri
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea o relație pragmatică cu Federația Rusă
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că în cadrul întrevederii cu Dmitri Kozak, reprezentantul special al președintelui rus, Vladimir Putin, a discutat despre problema exporturilor produselor agricole moldovenești pe piața rusă, despre noul contract de livrare a gazelor naturale pentru țara noastră, inclusiv despre subiectul reglementării conflictului transnistrean.
„Am reiterat poziția noastră în vederea relansării unui dialog pragmatic și constructiv, care să fie în interesul cetățenilor R. Moldova. Am discutat mai multe subiecte importante de pe agenda bilaterală, inclusiv problema exporturilor produselor agricole moldovenești pe piața rusă și noul contract de livrare a gazelor naturale pentru țara noastră. Am abordat și subiectul reglementării conflictului transnistrean. Am reconfirmat poziția R. Moldova în ceea ce ține de relansarea procesului de reglementare exclusiv pe cale pașnică, folosind instrumente politice și diplomatice și cadrul de negocieri existent, cu respectarea suveranității și a integrității teritoriale a țării noastre în cadrul hotarelor ei internațional recunoscute.
Interes comun
Șefa statului menționează că are o agendă plină cu Federația Rusă și multe subiecte de interes comun pentru „statele și pentru cetățenii noștri”.
„Am discutat despre ele astăzi și suntem pregătiți să le abordăm pe larg, inclusiv prin intensificarea contactelor bilaterale. Am apreciat deschiderea părții ruse în acest sens, fapt care poate contribui la consolidarea dialogului dintre țările noastre”, a spus Sandu într-o postare pe Facebook.
Dmitrii Kozak, reprezentantul special al lui Putin, a avut o întrevedere cu președinta Republica Moldova, Maia Sandu, la Președinție, în cadrul căreia au participat: ministrul de Externe, Nicu Popescu, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Vlad Kulminski, viceprim-ministrul Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ana Revenco, ministrul Afacerilor Interne, precum și Cristina Gherasimov, consilieră a președintei în domeniul politicii externe.
Declarații politice
Dmitrii Kozak, reprezentantul special al lui Putin, a făcut declarații de presă, după întrevederea cu președinta R. Moldova, Maia Sandu.
„După ce a fost învestit Guvernul și a fost instituită o stabilitate, ne-am înțeles (n.r. Cu autoritățile de la Chișinău) să discutam subiectele de ordin și interes bilateral care există. Discuția a fost foarte constructiva, ne-am înțeles sa conlucrăm și sa inițiem un dialog pe mai multe subiecte chiar începând cu ziua de mâine, subiecte care interesează și la care visează cetățenii R. Moldova și cei din Federația Rusă. Am fost rugați să intervenim în soluționarea conflictului transnistrean. Am discutat despre exportul reciproc de mărfuri. Și am discutat și problema aprovizionării R. Moldova cu gaz, aici există o problemă și este absolut necesar să avem dialog ca să fie luată o decizie benefică pentru ambele părți. Dacă ajungem la un consens pe toate subiectele discutate, atunci cu siguranță va avea loc o întrevedere între Putin si Sandu. Rusia este gata să ajute R. Moldova, dar cu condiția ca să aibă și țara noastră de câștigat”, a spus Kozak.
Planul Kozak
Numele lui Dmitri Kozak este legat de planul de reglementare al conflictului transnistrean, din 2003, cunoscut drept „Memorandumul Kozak” sau „Planul Kozak”. Planul viza constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric și staționarea trupelor rusești pe teritoriul R. Moldova pentru încă 20 de ani (până în 2023). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai R. Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 7, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Populația și partenerii externi au mari așteptări de la noul Guvern de la Chișinău
Guvernul condus de Natalia Gavriliță, nominalizată de președinta Maia Sandu, a primit votul de încredere al Parlamentului Republicii Moldova. Noul Executiv a primit 61 dintre cele 101 de voturi ale legislativului de la Chișinău, toate voturile „pentru” fiind din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Natalia Gavriliță este cunoscută ca o apropiată a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu.
Misiune importantă
„Guvernul actual are o misiune extrem de importantă – să demonstreze oamenilor că Republica Moldova poate fi guvernată de oameni cinstiți, oameni bine intenționați. Aceasta e misiunea cea mai importantă a acestui Guvern – să arătăm că un guvern de oameni integri e bun pentru țară, că banii opriți din scheme și corupție pot ajuta oamenii acestei țări, iar Moldova poate reveni în echipa statelor civilizate, decente, unde în capul mesei este legea. Acest Guvern nu va fura, nu va crea legi care să permită furtul, nu va împărți bani publici cu procent, nu va crea companii abonate la achiziții, nu va privatiza pentru feciori și fini proprietățile statului și nu va proteja escrocii, bandiții și monopolurile care jecmănesc oamenii acestei țări.
Mai mult, vom curăța instituțiile statului de oameni corupți, vom face tot posibilul ca justiția să se curețe de grupurile de interese care vând decizii și protejează hoții, vom face tot posibilul să recuperăm banii din miliard și din alte scheme care se ascund în alte țări sau chiar în Moldova. Vom ținti confiscarea averilor celor corupți și din acei bani vom repara școli, aziluri, case de cultură și drumuri”, a declarat Natalia Gavriliță în plenul Parlamentului.
Alegeri anticipate
Natalia Gavriliță, fost ministru al finanțelor în guvernul condus de Maia Sandu, a mai fost propusă de două ori în luna februarie pentru funcția de premier de către președintele Republicii Moldova, însă a fost respinsă de către majoritatea parlamentară condusă de socialiștii lui Igor Dodon, în legislativul trecut. Mișcarea a făcut parte din strategia Maiei Sandu pentru a declanșa alegerile parlamentare anticipate.
Alături de premierul Natalia Gavriliţa, ceilalţi membri ai guvernului propuşi sunt: Vladislav Kulminski, viceprim-ministru pentru reintegrare, Sergiu Litvinenco, ministrul justiţiei, Ala Nemerenco, ministrul sănătăţii, Anatolie Nosatîi, ministrul apărării, Ana Revenco, ministrul afacerilor interne, Andrei Spînu, ministrul infrastructurii, Anatolie Topală, ministrul educaţiei, Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Sergiu Gaibu, ministrul economiei, Dumitru Budianschi, ministrul finanţelor, Sergiu Prodan – ministrul culturii, Iuliana Cantaragiu, ministrul mediului, Iurie Ţurcanu, digitalizare, Viorel Gherciu, ministrul agriculturii, şi Marcel Spătaru – ministrul muncii şi protecţiei sociale.
La alegerile parlamentare din 11 iulie PAS a obţinut o majoritate de 63 din cele 101 de mandate în legislativ, în timp ce blocul socialiştilor şi comuniştilor are 32 de mandate, cele 6 mandate rămase revenind partidul Şor. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 3, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
Republica Moldova va avea un nou guvern
Candidata desemnată la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița a prezentat lista miniștrilor propuși pentru viitorul Guvern. Conform mass-media de la Chișinău, Executivul de peste Prut va avea 13 ministere.
Astfel, lista candidaților propuși pentru funcția de ministru este următoarea: Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene: Nicu Popescu; Ministerul Afacerilor Interne: Ana Revenco; Ministerul Economiei: Sergiu Gaibu; Ministerul Infrastructurii: Andrei Spînu; Ministerul Finanțelor: Dumitru Budeanschi; Ministerul Apărării: Anatolie Nosatîi; Ministerul Educației: Anatolie Topală; Ministerul Culturii: Sergiu Prodan; Ministerul Justiţiei: Sergiu Litvinenco; Ministerul Sănătății: Ala Nemerenco; Ministerul Mediului: Iuliana Cantaragiu; Ministerul Agriculturii: Viorel Gherciu; Ministerul Muncii și Protecției Sociale: Marcel Spătaru. Totodată în funcțiile de viceprim-miniștri au fost numiți Vladislav Kulminski (Reintegrare) și Iurie Țurcan (Digitalizare)
Amintim că la 30 iulie, președinta țării Maia Sandu a semnat decretul privind desemnarea Nataliei Gavrilița, deputată PAS, la funcția de prim-ministru. Din această dată Natalia Gavrilița are la dispoziție două săptămâni pentru a constitui echipa și pentru a elabora programul de guvernare, pe care să-l prezinte Parlamentului. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 2, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina
Republica Moldova, diplomație parlamentară
Președintele Parlamentului de la Chișinău Igor Grosu a avut o discuție telefonică cu Dmytro Razumkov, președintele Radei Supreme a Ucrainei. Potrivit unui comunicat de presă, acesta a discutat cu omologul său ucrainean despre cooperare dintre parlamentele celor două state. ”Avem multe probleme similare ce trebuie soluționate, dar totodată şi mai multe oportunităţi şi capacităţi de cooperare. În curând, atât ţara noastră, cât și Ucraina vor aniversa 30 de ani de la Independență, cu care ocazie am transmis cele mai calde felicitări omologului meu dându-i asigurări că pentru Republica Moldova, Ucraina a fost şi va rămâne un bun vecin şi un partener credibil”, a menționat Grosu.
Conflicte regionale
„Din păcate, ambele țări au parte de probleme comune: sărăcia, corupția și conflicte regionale nestinse. I-am dat asigurări domnului Razumkov că Republica Moldova respectă integritatea teritorială a Ucrainei și pledează pentru pace și liniște în regiunea noastră. La final, am convenit să ne intensificăm eforturile de cooperare și să facem tot posibilul ca cetățenii din ambele țări să aibă parte de siguranţă şi un trai mai bun”, a conchis Igor Grosu.
Cei doi politicieni au convenit să aibă în cel mai scurt timp o întrevedere oficială. Anterior și președinta Maia Sandu a efectuat o vizită la Kiev, fiind primit de omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, în prima deplasare oficială a mandatului său.
Sprijin românesc
Pe data de 1 august, Igor Grosu a discutat cu Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, camera inferioară a Parlamentului României. „România a fost şi rămâne un susținător al proceselor democratice din Republica Moldova și a venit mereu în ajutorul cetățenilor noştri în cele mai dificile momente. În cadrul discuţiei am fost asigurat că România este gata să intensifice semnificativ susținerea Republicii Moldova cu proiecte importante, care vor avea drept finalitate ridicarea nivelul de trai al cetăţenilor din stânga Prutului”, a menționat președintele Legislativului de la Chișinău, Igor Grosu.
Media de la Chișinău menționează că reacțiile oficiale de la București la rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie din R.Moldova, câștigate categoric de PAS, au fost prompte. Astfel, a doua zi după scrutin, pe 12 iulie, Ministerul de Externe al României a salutat victoria obținută de forțele reformiste și pro-europene, iar președintele Klaus Iohannis a felicitat cetățenii R.Moldova pentru spiritul civic și opțiunea clară pentru reforme, stat de drept și integrare europeană. El a felicitat-o de asemenea pe Maia Sandu pentru „curaj, perseverență și viziune”.
PAS, care va asigura noua guvernare în R.Moldova, este membru al aceleiași familii politice europene – Partidul Popular European (PPE) – cu PNL din România, al cărui președinte este Ludovic Orban. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 2, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, vrea o relație pragmatică cu Federația Rusă
„Vrem o relație pragmatică cu Rusia” a declarat președinta Maia Sandu într-un recent interviu cu publicația americană „American Purpose”. Lidera de la Chișinău dorește rezolvarea concretă a unor probleme de pe agenda bilaterală. Redeschiderea pieței rusești pentru exporturile moldovene, clarificarea statutului emigranților moldoveni din Rusia și evacuarea trupelor și munițiilor rusești din regiunea transnistreană se numără printre acestea. Maia Sandu consideră că prezența trupelor și munițiilor rusești reprezintă „nu numai un pericol național, dar un pericol pentru întreagă regiune”.
Planuri diplomatice
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, într-un interviu acordat publicației rusești Kommersant, că, atunci când va exista un nou guvern la Chișinău, se va putea lucra la organizarea unei întâlniri cu liderul Federației Ruse, Vladimir Putin. Cu acesta ar dori să discute despre situația din Transnistria, retragerea trupelor rusești și a muniției din această zonă.
„Suntem interesați de o conversație pragmatică de fond (cu Federația Rusă -n.n). Avem o agendă specifică cu privire la chestiunile pe care trebuie să le abordăm. Când va exista un nou guvern, acesta va începe să lucreze cu guvernul Federației Ruse, inclusiv organizarea unei întâlniri (cu președintele Federației Ruse) și o vizită”, a declarat președintele Republicii Moldova.
Întrebată ce subiecte ar discuta la un summit ruso-moldovean, Maia Sandu a spus că și-ar dori să abordeze subiectul retragerii trupelor și muniției rusești din Transnistria:
„Avem probleme economice și comerciale. Se pune problema deschiderii exportului de produse moldovenești în Rusia în cadrul acordului pe care îl avem în cadrul CSI. Există întrebări ale cetățenilor noștri care lucrează în Rusia. Probleme legate de securitatea și securitatea lor socială. Și, desigur, aceasta este o problemă transnistreană. Aspecte foarte importante în acest sens sunt îndepărtarea muniției de acolo și retragerea trupelor ruse. Acestea sunt chestiuni importante pe care trebuie să le discutăm. În ceea ce privește soluția la conflict, cred că ar trebui elaborată aici, în țară. Și atunci această decizie ar trebui discutată cu cei care participă la formatul 5+2 (la care participă negociatorii din Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia, Ucraina, precum și UE și Statele Unite)”.
Contingentul militar rus din Transnistria, contestat de Maia Sandu
Summit CSI
Liderul de la Chișinău a evitat să răspundă tranșant dacă ia în calcul o participare la summit-ul țărilor CSI care va avea loc la finalul anului, spunând că „Trebuie să decidem care format va fi cel mai bun pentru noi pentru a discuta toate problemele atât cu președintele Rusiei, cât și cu guvernul. Când se va forma noul guvern, vom începe aceste discuții și vom găsi cel mai bun format despre care să vorbim și vom începe să lucrăm la agenda bilaterală”
Maia Sandu a mai vorbit și despre relația bună pe care o are Republica Moldova cu România, precum și despre ajutorul pe care l-a primit din partea României și în timpul pandemiei, dar și înainte de a deveni președinte.
Declarațiile Maiei Sandu vin în contextul în care de la Moscova s-au făcut auzite amenințări cu escaladarea conflictului din Transnistria, după succesul partidului PAS, pro-european, la alegerile de la Chișinău.
Vladimir Putin, sprijin politic pentru fostul președinte de la Chișinău Igor Dodon
Factorul transnistrean
Rusia va „consolida factorul transnistrean” dacă noul guvern al Republicii Moldova va alege să promoveze o linie antirusească, a amenințat a doua zi după alegerile parlamentare din Republica Moldova Leonid Kalaşnikov, preşedintele Comisiei pentru problemele CSI (Comunitatea Statelor Independente), integrarea eurasiatică şi relaţiile cu compatrioţii.
Acesta a comentat rezultatele alegerilor parlamentare anticipate desfăşurate duminică în Republica Moldova, câştigate la un scor categoric de formaţiunea proeuropeană Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).
„Politica rusă faţă de Republica Moldova va depinde de puterea care a fost aleasă: dacă această putere se va îndepărta de Rusia atunci, desigur, vom acţiona în consecinţă. În special, vom consolida factorul transnistrean”, a avertizat Kalaşnikov, deputat din partea Partidului Liberal-Democrat al lui Vladimir Jirinovski (ultranaţionalist). Totuşi, a recunoscut deputatul rus, „va fi din ce în ce mai dificil de făcut aceasta, întrucât Transnistria se află acum blocată între două state în esenţă ostile”. (K.P.)
