de Razvan Iorga | feb. 16, 2012 | Federatia Rusa, România, Turcia, Uncategorized @ro
Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu l-a primit, joi, pe E.S. Oleg Sergheevici Malghinov, ambasador agreat al Federatiei Ruse la Bucuresti, cu ocazia prezentarii copiilor scrisorilor de acreditare. Demnitarul roman l-a felicitat pentru preluarea postului de la Bucuresti si i-a urat succes noului ambasador, asigurandu-l de sprijinul MAE in indeplinirea mandatului sau. A subliniat importanta valorificarii de catre ambele parti, prin actiune comuna, a oportunitatilor de dezvoltare pe baze pragmatice a relatiilor bilaterale si a evidentiat dinamica pozitiva a contactelor la nivel de lucru din ultima perioada, care vor continua si in acest an, exprimand speranta ca aceasta se va traduce in viitor intr-un salt calitativ al dialogului politic. Ambasadorul Oleg Malghinov a evocat importanta pe care Federatia Rusa o acorda dezvoltarii relatiilor bilaterale cu Romania, ca stat membru al UE si NATO, cu rol important si vizibil pe plan regional, cu precadere in zona Marii Negre. Dezvoltarea pozitiva a schimburilor comerciale, care au crescut in 2011 cu peste 20% fata de anul anterior, si a cooperarii economice din ultimii doi ani a fost evocata de ambele parti ca un factor benefic pentru evolutia de ansamblu a relatiilor romano-ruse si a fost recunoscuta utilitatea continuarii demersurilor comune pe aceste coordonate.
de Marcu Viadi | feb. 9, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Alianta Nord-Atlantica mizeaza pe "smart defence"
Secretarul de stat in MAE roman, Bogdan Aurescu a avut ieri, 8 februarie 2012, o întrevedere cu o delegaţie americană condusă de adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Marie Yovanovitch, şi adjunctul asistentului secretarului apărării pentru politica europeană şi NATO, James Townsend, relateaza serviciul de presa al MAE, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În cadrul discuţiilor, secretarul de stat Bogdan Aurescu a abordat stadiul proiectelor bilaterale de cooperare în cadrul dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic româno-american. Astfel, Aurescu a salutat intrarea în vigoare a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice în România şi a discutat stadiul pregătirii aranjamentelor de implementare a acestuia. De asemenea, cele două părţi au mai trecut în revistă perspectivele declarării capabilităţii interimare a NATO cu prilejul Summit-ului NATO de la Chicago (20-21 mai 2012), respectiv ale iniţiativei Smart Defense, o temă care figurează de asemenea pe agenda Summit-ului. Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pe care România îl acordă iniţiativei Smart Defense, ca alternativă viabilă în contextul dificultăţilor financiare globale.
Eforturi comune
Bogdan Aurescu a avut cu această ocazie şi o întrevedere separată cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, concentrată pe aspecte legate de eforturile comune de consolidare a Parteneriatului Strategic România – SUA. Oficialul român a prezentat demersurile făcute deja pentru operaţionalizarea prevederilor Declaraţiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI, adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011, şi a mulţumit demnitarului SUA pentru efortul depus ca negociator-şef al Declaraţiei pentru partea americană. Discuţiile au oferit, de asemenea, oportunitatea abordării şi altor aspecte de interes de pe agenda bilaterală, precum cooperarea economică, inclusiv în contextul recentei creări a American-Romanian Business Council.
Totodata, cei doi oficiali au abordat pe larg şi perspectivele României de accedere în Programul Visa Waiver (VWP), oficialul român subliniind interesul major pe care ţara noastră îl acordă îndeplinirii acestui obiectiv, care ar contribui la consolidarea cooperării bilaterale într-o arie vastă de domenii.
Băsescu: Ne vom implica în toate proiectele de tipul „smart defense”
„(…) Vom continua să se implicăm în toate proiectele de tipul smart defense”, a declarat, la sfarsitul lunii ianuarie 2012, preşedintele roman Traian Băsescu, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. „Am menţionat că, până la intrarea în NATO, România a fost o ţară care nu a avut o securitate garantată. Abia după intrarea României în NATO avem cu toţii sentimentul că securitatea României este bine garantată şi asigurată. Cu certitudine, ştim că securitatea nu se face cadou. Şi că atunci când eşti într-un club care are ca obiectiv securitatea colectivă trebuie să ai propriile contribuţii”, a spus preşedintele, conform Mediafax.
Traian Băsescu a adăugat că, în acest context, a discutat cu secretarul general problema scutului antirachetă „care va avea elemente poziţionate pe teritoriul României, în relaţia bilaterală cu SUA”. „Am exprimat speranţa că la summit-ul de la Chicago acestea vor fi menţionate ca fiind parte a sistemului interimar antirachetă al NATO, ieşind din statutul de sistem bilateral în relaţia România-SUA”, a explicat preşedintele roman. Basescu a mai adaugat ca la nivelul NATO exista 168 de programe de “smart defense” din care 31 cu participare romaneasca, seful statului anuntand ca Bucurestiul se va implica in astfel de proiecte in continuare.
Subiecte strategice
Anterior intalnirii cu Rasmussen, presedintele roman Basescu a declarat ca unul din principalele subiecte ce vor fi discutate cu inaltul oficial NATO va fi conceptul de “”smart defense””, liderul roman adăugând că în ceea ce priveşte apărarea aeriană a statelor NATO, România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave. “În conceptul de “smart defense” putem construi şi altfel, adică mai multe state din zonă să asigure capacităţile aeriene necesare în mod deosebit pentru patrularea aeriană pe timp de pace, dar şi pentru intervenţii în afara teritoriului. Acest lucru ar degreva statele de o parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume, mai ales acum, în perioadă de criză. Spre exemplu, pentru regiune s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat. Să spunem, în loc de 48 de avioane, poate că în acest stadiu sau în perspectiva epuizării resurselor avioanelor MIG-21 Lancer, să gândim la un număr mult mai mic de avioane, dacă şi alte state din regiune ar intra împreună cu noi într-un astfel de pachet care să garanteze securitatea aeriană a regiunii în primă instanţă”, a mai explicat Băsescu, citat de mass-media de la Bucuresti.
El a punctat că România ar putea fi un contributor important la conceptul smart defence, şi anume la securitatea cibernetică, precizând că ţara noastră are “atâţia hackeri talentaţi”, care ar putea fi folosiţi în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor NATO, fie că este vorba de sisteme civile sau militare.
Smart Defense pe scurt
Iniţiativa Smart Defense, lansată de Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la reuniunea miniştrilor apărării NATO din luna martie 2011, vizează utilizarea în mod cooperativ a resurselor limitate din domeniul apărării, în scopul acoperirii deficitelor de capacităţi ale NATO, în contextul situaţiei financiare dificile din majoritatea statelor membre şi al reducerii, pe acest fond, a bugetelor de apărare din statele membre. Smart Defense îşi propune să abordeze problematica gestionării acestor reduceri în mod deschis, fiind în egală măsură un instrument de eficientizare a cheltuielilor de apărare şi de evitare a duplicării eforturilor. Problematica Smart Defense se va afla pe agenda reuniunii ministeriale comune a miniştrilor de apărare şi externe NATO din luna aprilie a acestui an, precum şi pe agenda Summit-ului NATO de la Chicago.
România a manifestat un sprijin constant faţă de iniţiativa cooperării multinaţionale şi a arătat interes pentru unele dintre proiectele propuse sub egida acestei iniţiative, se arata intr-un comunicat al MAE roman. Declaraţia Comună de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI a fost adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011, în cadrul vizitei Preşedintelui României, delegaţia americană de negociere fiind condusă de Marie Yovanovitch, iar cea română de Bogdan Aurescu.
de Anatol Terzi | feb. 9, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Fara vize in Statele Unite ale Americii, visul imposibil al al diplomatiei de la Bucuresti
Secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit, ieri, cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, relateaza serviciul de presa al MAE roman, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Cei doi oficiali au discutat despre recalcularea ratei de refuz pentru obtinerea de către cetătenii români a vizelor necesare pentru a călători în SUA, secretarul de stat roman primind asigurari ca noul proiect legislativ pe această temă, dezbatut de Legislativul american, este favorabil ţării noastre, propunând o rată de refuz a vizelor de 10%.
Astfel, Marie Yovanovitch a reconfirmat sprijinul administraţiei americane pentru includerea Romaniei în acest program şi a oferit o serie de detalii privind noul proiect legislativ introdus pe agenda Congresului SUA, la 31 ianuarie 2012, prin care se redefinesc condiţiile de participare la VWP. La randul sau, Bogdan Aurescu a remarcat caracterul favorabil pentru România al unora dintre prevederile noului proiect, cum ar fi calcularea noii rate de refuz propuse, de 10% (faţă de 3% în prezent), prin raportare la numărul de aplicanţi de viză, iar nu la cel de aplicaţii (ca în prezent), propunere pe care partea română a avansat-o încă din 2009.
Promisiuni prezidentiale
Reamintim ca la sfârşitul lunii mai 2011, preşedintele american Barack Obama a anunţat, la Varşovia, că doreşte o modificare în ceea ce priveşte criteriile de intrare în Visa Waiver, prin care nu va mai fi luată în considerare rata de refuz a vizelor, ci proporţia de persoane care depăşesc şederea legală în Statele Unite. Ulterior, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Mark Gitenstein, a arătat, într-o conferinţă de presă, că în cazul în care această lege va trece în Congres în forma susţinută de preşedintele Obama, „ar putea avea o implicaţie pozitivă” asupra participării României la programul Visa Waiver. În prezent, pentru ca o ţară să fie inclusă în programul Visa Waiver – prin care este eliminată obligativitatea obţinerii în prealabil a unei vize de intrare în SUA – ia în calcul, ca principal criteriu, rata respingerii solicitărilor de viză formulate de cetăţenii respectivei ţări. Rata de respingere a vizelor nu trebuie să depăşească 3%.
de Anatol Terzi | feb. 8, 2012 | Balcani, Intelligence, România, Știri, Uncategorized @ro
Diplomatul american Marie Yovanovitch, acuzata de apartenenta la CIA, in vizita la Bucuresti
Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu se întâlneşte miercuri cu James J. Townsend, adjunctul asistentului secretarului apărării al SUA pentru politica europeană şi a NATO şi cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, relateaza agentiile de presa de la Bucuresti. Bogdan Aurescu s-a întâlnit şi în vara anului trecut, la Washington, cu adjunctul asistentului secretarului apărării, James Townsend, discuţiile concentrându-se asupra stadiului în care se află proiectul de participare a României la sistemul de apărare antirachetă al SUA.
James Townsend a mulţumit atunci pentru modul în care s-a desfăşurat procesul de negocieri privind Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în România. Cei doi intelocutori au abordat şi evoluţiile privind crearea sistemului NATO antirachetă, iar întâlnirea de miercuri, de la Bucureşti, va aborda, fără îndoială, problemele şi din perspectiva summitului NATO de la Chicago.
Relatii vechi
Tot miercuri, Bogdan Aurescu se va întâlni cu una dintre adjunctele lui Hillary Clinton, şefa diplomaţiei americane. Este vorba despre Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, care se va afla în România. Marie Yovanovitch a coordonat echipa americană de negociatori pentru Declaraţia comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea între România şi SUA, adoptată la 13 septembrie 2011.
Reamintim ca in noiembrie 2011, secretarul de stat pentru afaceri globale, Doru Costea, s-a întâlnit cu Marie Yovanovitch, cei doi oficiali discutând despre eforturile comune care trebuie întreprinse pentru punerea în aplicare a prevederilor Declaraţiei comune privind Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA. În cadrul întrevederii a fost discutat, de asemenea, rolul României în sprijinirea proceselor de construcţie democratică în statele din Balcani, Caucaz şi Asia Centrală, precum şi din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, Marie Yovanovitch arătând că eforturile de până în prezent ale României s-au bucurat de o apreciere deosebită din partea Administraţiei de la Washington.
CIA vs. FSB
Marie Yovanovitch ocupă funcţia de adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi euroasiatice din cadrul Departamentului de Stat din iunie 2011, capacitate în care gestionează relaţiile Statelor Unite cu ţările nordice, baltice şi central-europene. Anterior aceasta a ocupat functia de ambasador al SUA in Armenia (2008-2011) si Kîrgîzstan (2005-2008), foste state sovietice unde a fost frecvent tinta unor acuzatii privind implicarea sa in finantarea si organizarea opozitiei politice, prin prisma presupusei sale apartenente la Agentia Centrala de Informatii (CIA) a SUA.
Totodata, in septembrie 2011, când a fost în vizită oficială în SUA, şi actualul şef al diplomaţiei, Cristian Diaconescu, pe atunci vicepreşedinte al Senatului roman, a avut programate întâlniri cu adjunctul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, Marie Yovanovitch, şi cu adjunctul subsecretarului apărării pentru politici europene şi NATO, James Townsend.
de Razvan Iorga | feb. 1, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Guvernul de la Belgrad si-a dat aprobarea pentru deschiderea unui Consulat General al Romaniei la Zajecar, in nord-estul tarii, solicitare pe care autoritatile romane o adreseaza de cativa ani si al carei raspuns vine pe fondul discutiilor viitoare din UE privind acordarea statutului de candidat pentru Serbia. Secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu a avut o intrevedere, marti, cu ministrul afacerilor externe al Serbiei, Vuk Jeremic pe aceasta tema. Intalnirea dintre Aurescu si Jeremici a fost prilejuita de participarea la o reuniune informala a ministrilor afacerilor externe din statele participante la Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), care s-a desfasurat la Belgrad. Demnitarul roman a reiterat sprijinul Romaniei pentru parcursul european al tarii vecine, exprimandu-si speranta intr-o decizie favorabila a Consiliului Afaceri Generale al UE din februarie 2012 privind acordarea statutului de candidat Serbiei. Aurescu a aratat, de asemenea, ca Romania isi mentine pozitia cunoscuta privind Kosovo, informeaza MAE. Pe de alta parte, o pondere semnificativa in cadrul discutiilor a avut-o problematica minoritatii romane din Serbia. In calitatea sa de copresedinte al Comisiei mixte romano-sarbe privind minoritatile nationale, secretarul de stat Bogdan Aurescu a insistat pe necesitatea eficientizarii activitatii acesteia, prin semnarea si implementarea masurilor cuprinse in Protocolul sesiunii a doua a Comisiei mixte, astfel incat sa devina un veritabil instrument bilateral in domeniul protectiei drepturilor persoanelor apartinand minoritatii romane de pe tot teritoriul Republicii Serbia, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscuti sau de regiunea in care traiesc, respectiv minoritatii sarbe din Romania. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a aprobat, saptamana trecuta, cu larga majoritate, un amendament formulat de senatorii Titus Corlatean, György Frunda si Viorel Badea privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului in care Serbia respecta exigentele din Rezolutia 1632/2008 a APCE privind situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatii etnice romane din Serbia. Senatorul PSD Titus Corlatean, membru al delegatiei romane la APCE, a atras atentia in plenul forumului de la Strasbourg asupra mentinerii diviziunii artificiale intre etnicii romani si asa-zisii vlahi si asupra faptului ca in Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii romani nu au decat un singur asezamant religios si nu beneficiaza nici pana la aceasta data de o scoala unde sa studieze in limba materna. Presedintele Comisiei pentru politica externa a Senatului Romaniei a solicitat totodata, atat in baza dialogului bilateral direct cu autoritatile sarbe, dar avand in vedere si importanta indeplinirii de catre Serbia a criteriilor politice pentru o eventuala aderare la Uniunea Europeana, progrese concrete in materie de respectare a drepturilor apartinand minoritatilor nationale, inclusiv a dreptului la identitate nationala.
Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu l-a primit, joi, pe E.S. Oleg Sergheevici Malghinov, ambasador agreat al Federatiei Ruse la Bucuresti, cu ocazia prezentarii copiilor scrisorilor de acreditare. Demnitarul roman l-a felicitat pentru preluarea postului de la Bucuresti si i-a urat succes noului ambasador, asigurandu-l de sprijinul MAE in indeplinirea mandatului sau. A subliniat importanta valorificarii de catre ambele parti, prin actiune comuna, a oportunitatilor de dezvoltare pe baze pragmatice a relatiilor bilaterale si a evidentiat dinamica pozitiva a contactelor la nivel de lucru din ultima perioada, care vor continua si in acest an, exprimand speranta ca aceasta se va traduce in viitor intr-un salt calitativ al dialogului politic. Ambasadorul Oleg Malghinov a evocat importanta pe care Federatia Rusa o acorda dezvoltarii relatiilor bilaterale cu Romania, ca stat membru al UE si NATO, cu rol important si vizibil pe plan regional, cu precadere in zona Marii Negre. Dezvoltarea pozitiva a schimburilor comerciale, care au crescut in 2011 cu peste 20% fata de anul anterior, si a cooperarii economice din ultimii doi ani a fost evocata de ambele parti ca un factor benefic pentru evolutia de ansamblu a relatiilor romano-ruse si a fost recunoscuta utilitatea continuarii demersurilor comune pe aceste coordonate.