de Anatol Terzi | sept. 25, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Limba română a fost recunoscută drept limbă regională în localitatea Biserica Albă, raionul Rahău (Rahiv) din Transcarpatia, urmând ca ea să fie folosită în documentele administrative.
Potrivit site-ului oficial al deputatului ucrainean Ghennadi Moskal, Consiliul local din Biserica Albă a luat o astfel de decizie încă din data de 14 august, în conformitate cu legea intrată în vigoare la 10 august, care stipulează că o limbă poate primi statutul de limbă regională dacă numărul de persoane care o consideră maternă depăşeşte 10% din populaţia regiunii. Biserica Albă este unul dintre cele cinci sate din raionul Rahău unde majoritatea populaţiei este de origine română. Potrivit unui recensământ din 2001, etnicii români reprezentau 11,6% din populaţia raionului Rahău, respectiv 10.500 de persoane. Aceasta este cea de a doua localitate care adoptă o asemenea măsură, prima fiind Tărăsăuţi (Tarasovţî), raionul Noua Suliţă (Novoselişchi), din regiunea Cernăuţi.
Legea privind funcţionarea limbilor regionale a fost promulgată la 8 august de către preşedintele Viktor Ianukovici, după ce a fost votată în două lecturi de către Rada Supremă într-o atmosferă de violenţă extremă între parlamentarii puterii şi majoritatea deputaţilor de opoziţie. Legea se aplică pentru 18 limbi, între care rusă, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătara, româna, germana, poloneza etc. Odesa a fost primul oraş în care rusa a fost declarată ca limba regională, exemplul său fiind urmat Harkov, Herson, Dnepropetrovsk, Doneţk, Zaporojie, LuganskA, Nikolaev, Sevastopol.
Comunitatea românească din Ucraina reprezină a treia etnie a ţării după numărul de locuitori. În jur de 410.000 de români trăiesc în Ucraina, în principal în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa. Legislaţia ucraineană garantează învăţământul în limba maternă, dar se constată o preocupare a autorităţilor de promovare a limbii de stat în sistemul educativ. Sunt mai multe localităţi cu populaţie majoritar românească unde nu există şcoli în limba maternă. Românii din Ucraina beneficiază de publicaţii şi emisiuni în limba română, dar calitatea, distribuţia sau ora de difuzare sunt de cele mai multe ori neadecvate. Cu excepţia bisericii din satul Camuşovca (regiunea Odesa), care se află sub jurisdicţia Patriarhiei României, restul parohiilor comunităţilor româneşti sunt subordonate Patriarhiei Moscovei, care permite folosirea limbii materne în oficierea serviciului religios. În Ucraina, românii nu beneficiază de reprezentare parlamentară.
de Anatol Terzi | sept. 6, 2012 | România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Patriarhul Daniel si Teofil Bauer (Ziarul Lumina)
Românii ortodocşi din regiunea Odesei trebuie să se bucure de oficierea slujbelor liturgice în limba română, a declarat miercuri Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.
În context, Întâistătătorul BOR a evidenţiat că, din lipsă de slujbe liturgice în limba română, aceştia se confruntă cu un prozelitism agresiv din partea cultelor neoprotestante, care le permit să se roage în limba română dacă devin adepţii acestora. Afirmaţia a fost făcută cu prilejul primirii, în aceeaşi zi, la Reşedinţa patriarhală, în vizită de prezentare, a noului ambasador al Ucrainei în România, Teofil Bauer, la începutul misiunii sale diplomatice în ţara noastră, prilej cu care Patriarhul Daniel a subliniat relaţiile de cooperare dintre BOR şi Biserica Ortodoxă din Ucraina.
În ziua de 5 septembrie 2012, la Reşedinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit în vizită de prezentare pe Excelenţa Sa Teofil Bauer, noul Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în România, la începutul misiunii sale diplomatice. Teofil Bauer a mulţumit pentru primire şi a subliniat rolul important al Bisericilor în păstrarea identităţii etnice în contextul procesului de globalizare al lumii de astăzi. În acest sens, ambasadorul a menţionat faptul că în Ucraina autorităţile de stat asigură libertatea religioasă pentru Cultele religioase istorice, inclusiv pentru minorităţile naţionale cărora le este garantat dreptul de oficiere a sfintelor slujbe în limba maternă.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a urat succes ambasadorului Ucrainei la Bucureşti la începutul misiunii sale diplomatice în România şi a subliniat relaţiile de cooperare dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă din Ucraina. În acest context, Patriarhul României a evidenţiat Protocolul de cooperare la nivel universitar dintre Facultatea de Teologie Ortodoxă Patriarhul Justinian din Bucureşti şi Institutul Teologic Ortodox din Kiev, precum şi pelerinajele organizate lunar de Centrul de pelerinaje al Patriarhiei Române la biserici şi mănăstiri din Ucraina, care contribuie la o mai bună cunoaştere reciprocă între cele două popoare. În acelaşi timp, Preafericirea Sa a subliniat relaţiile de frăţietate dintre clerul şi credincioşii ortodocşi români şi ucrainieni din Maramureş şi Banat.
de Anatol Terzi | iun. 8, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Ministrul de Externe, Andrei Marga, a declarat joi în legătură cu proiectul de lege aflat în primă lectură în dezbaterea Radei de la Kiev că România nu acceptă existenţa unei limbi moldoveneşti distincte de limba română.
„Nu există diferenţe între limba moldovenească şi limba română încât este rezonabil, ca din punct de vedere românesc, să spunem simplu că există o limba română care este vorbită în diferite provincii, sigur, cu accente dialectale, dar aceasta este o altă problemă. România nu acceptă existenţa unei limbi moldoveneşti, distinctă de limba română. Această poziţie a României este în deplin acord cu punctul de vedere exprimat de comunitatea academică din Republica Moldova, care a spus mereu că este vorba de aceeaşi limbă, de limba română”, a spus Marga, la conferinţa de prezentare a priorităţilor mandatului său la MAE.
El a subliniat că distincţia făcută între limba română şi cea moldovenească este în atenţia Înaltului Comisar pentru Minorităţi al OSCE, Knut Vollebaek, şi a Consiliului Europei. „Noi reacţionăm acum la o prima lectură, evident nu este o lege adoptată, dar poziţia noastră este aceasta că există limba română şi aceasta este limba pe care o vorbim şi noi, şi cetăţenii Republicii Moldova”, a subliniat ministrul de Externe.
Pe de altă parte, el a reiterat că România nu a acordat cetăţenie în masă şi nici pe criterii etnice, în legătură cu solicitarea MAE ucrainean ca România să sisteze eliberarea de paşapoarte cetăţenilor ucraineni din mai multe regiuni ale ţării. „Ceea ce s-a făcut ţine de o politică mai largă de recunoaştere a unei cetăţenii care a existat, de redobândire a cetăţeniei. Aceasta este o preocupare care nu e doar a României, ci şi a altor ţări. Pe de altă parte, legislaţia României de redobândire a cetăţeniei nu vizează doar Ucraina, măsura se aplică în orice situaţie care se încadrează în această categorie. Procedura de acordare a cetăţeniei nu este în România diferită de procedura care se practică în alte state”, a spus Marga.
de Natalia Ciobanu | iun. 6, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rada Suprema de la Kiev arunca in aer Ucraina
Rada Supremă de la Kiev a adoptat, marţi, în prima lectură, controversatul proiect de lege care prevede statutul limbilor în Ucraina, elaborat de deputaţii Partidului Regiunilor. Proiectul, contestat din start de opoziţie, a fost adoptat cu voturile a 234 de deputaţi, din 250, înregistraţi în sala de şedinţe a Parlamentului. Noul document prevede că limba de stat în Ucraina este ucraineana, iar conform Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în categoria limbilor regionale sau minoritare intră următoarele 18 limbi: rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătaro-crimeeana, moldoveneasca, germana, greaca, poloneza, rromani (ţigăneasca), româna, slovaca, maghiara, ruteana şi dialectele karaim şi crâmceac.
Documentul prevede că măsurile privind utilizarea limbilor minoritare, la nivel regional, pot fi aplicate în cazul în care reprezentanţii vorbitori ai unei limbi minoritare constituie nu mai puţin de 10% din populaţia teritoriului. Astfel de măsuri pot fi aplicate şi în cazul grupurilor etnice vorbitoare ale unei limbi minoritare, care nu depăşesc 10% din totalul populaţiei unui teritoriu, însă, doar printr-o decizie a consiliului local. Se preconizează că limba regională sau minoritară va putea fi folosită în teritoriu în activitatea autorităţilor publice locale, precum şi în instituţiile de învăţământ şi în alte domenii din viața publică, în limitele stabilite de lege.
Limba rusa, avantajata
Astfel, potrivit noilor prevederi toate actele organelor supreme ale statului vor fi adoptate în limba ucraineană şi publicate oficial în limba de stat şi limba rusă, precum şi în alte limbi regionale sau minoritare. La înscrierea unei persoane într-o instituţie de învăţământ, necesitatea studierii în limba minoritară sau regională este stabilită în mod obligatoriu în urma unei cereri formulate în acest sens de persoana în cauză sau de părinţii acesteia. Totodată, instituţiile de învăţământ vor putea înfiinţa clase separate, grupe în care materiile vor fi studiate într-o altă limbă decât cea utilizată de majoritatea elevilor, însă doar în cazul existenţei unui număr suficient de cereri în acest sens. De asemenea, subiectele pentru examenele de evaluare naţională a calităţii educaţiei vor fi emise în limba ucraineană, precum şi într-o limbă minoritară sau regională, dacă există cereri în acest sens (cu excepţia examenelor de limba şi literatura ucraineană).
Opoziţia declanşează proteste
Opoziţia ucraineană a votat împotriva acestui proiect, susţinând că acesta este unul antinațional, deoarece prin sporirea drepturilor de utilizare oficială a limbilor minoritare, se doreşte, de fapt, ca limbii ruse să i se acorde statut de a doua limbă de stat.
Vicepreşedintele partidului „Batkivşcina”, Aleksandr Turcinov, a declarat că opoziția va organiza proteste în masă împotriva proiectului. „Protestele se vor desfăşura în toată Ucraina pe o perioadă nedeterminată”, a subliniat Turcinov.
Protestatari dispersați
Imediat după adoptarea controversatului proiect în prima lectură, mai mulți protestatari nemulțumiți de sporirea statutului limbilor regionale, au încercat să pătrundă în incinta Radei Supreme pentru a-și arăta indignarea. Aceștia însă au fost dispersați de reprezentanţii trupelor speciale „Berkut”, care au folosit gaze lacrimogene. Agenţia de presă UNIAN, citată de KARADENIZ PRESS, a relatat că înainte de intervenţia trupelor speciale cu gaze lacrimogene, participanţii la protest au aruncat cu sticle înspre forţele de ordine. Demonstranţii au ameninţat că vor organiza proteste şi în timpul Campionatului European de Fotbal, care urmează să înceapă pe data de 8 iunie 2012.
Pe lângă acţiunea de protest a celor care nu sunt de acord cu adoptarea proiectului de lege privind statutul limbilor minoritare, la Kiev, s-a desfăşurat şi un miting al simpatizanţilor puterii, aceştia pronunţându-se în favoarea acestei legi.
de Anatol Terzi | apr. 6, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Publicitatea va fi difuzată obligatoriu în limba oficială a statului şi, la necesitate, va fi tradusă în alte limbi, a decis joi parlamentul Republicii Moldova.
Potrivit autorilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, publicitatea se difuzează în limba de stat şi, la necesitate, se traduce în alte limbi, însă, din cauză că nu existau sancţiuni, deseori companiile de publicitate încălcau prevederile legii. Conform modificărilor operate joi de Parlament, persoanele fizice care vor încălca legislaţia şi vor difuza publicitate ce nu corespunde normelor lingvistice vor fi sancţionate cu amenzi în valoare de la 400 la 3000 de lei. Sancţiuni de până la 10 mii de lei sunt prevăzute pentru persoanele juridice.
Proiectul de lege adoptat joi de Legislativ are drept scop protejarea patrimoniului naţional lingvistic prin introducerea de sancţiunii pentru nerespectarea legislaţiei lingvistice în procesul de producere, prezentare sau difuzare a materialelor publicitare.
Potrivit autorilor, aceste norme sunt deseori ignorate în lipsa unor sancţiuni legale, iar localităţile din Republica Moldova sunt împânzite de mii de panouri publicitare, anunţuri, avize, afişaj, denumiri de firme, magazine, baruri, cafenele, restaurante, etichete, meniuri etc., scrise doar în limba rusă, astfel încălcându-se în mod grosolan dreptul la informare a majorităţii, vorbitori de limbă română. „Trebuie să constatăm, cu regret, că deşi majoritari, vorbitorii de limbă română sunt deseori supuşi discriminării prin afişajul informaţional necorespunzător, care încalcă, printre altele, şi dreptul la informare a acestor cetăţeni. Or, dominarea limbii ruse în detrimentul limbii de stat creează un dezechilibru lingvistic, acesta fiind determinat inclusiv de lipsa de consecinţe defavorabile prevăzute de legislaţie pentru cei care nu respectă dispoziţiile legale”, se precizează în nota informativă a iniţiativei legislative.
