de Anatol Terzi | ian. 11, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Guvernul a infiintat miercuri Comisia Naţională pentru Funcţionarea Limbilor, care a fost abilitată cu verificarea respectării legislaţiei lingvistice în toate domeniile publice.
Gheorghe Duca, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a menţionat, în şedinţă, că această comisie va avea obligaţia de a monitoriza realizarea legislaţiei lingvistice, de a examina calitatea limbajului public şi a limbajului utilizat în instituţiile de învăţământ, precum şi de a informa guvernul şi alte autorităţi despre cazurile în care este încălcată legislaţia lingvistică.
În nota informativă ataşată la hotărâre, conducerea AŞM argumentează necesitatea creării comisiei prin faptul că, în prezent, se constată un evident regres în politica lingvistică, iar pentru a redresa situaţia în Republica Moldova se impun luarea unor măsuri de urgenţă.
Printre aceste măsuri se numără elaborarea unui program de stat în problema aplicării noii legislaţii lingvistice, examinarea problemei ce ţine de atestarea deputaţilor, a funcţionarilor publici, a managerilor de instituţii şi de întreprinderi în privinţa cunoaşterii limbii române, dar şi reînfiinţarea Departamentului pentru Funcţionarea Limbilor ce va avea misiunea de a monitoriza modul de funcţionare a limbii române şi a limbilor etniilor minoritare din ţară.
Comisia nou-formată va avea 22 de membri, printre care filologi, istorici, jurişti etc. şi va fi condusă de viceprim-ministrul Mihai Moldovanu.
În luna decembrie 2011, s-a luat decizia de înfiinţare a cinci centre de învăţământ şi predare a limbii române pentru minorităţile etnice. Aceste centre vor funcţiona în Cahul, Edineţ, Bălţi, Chişinău şi în UTA Găgăuzia. De asemenea, în zece licee, unde studiază elevi aparţinând minorităţilor, sunt predate câteva discipline în limba română.
Elena Beleacova, director general al Biroului Relaţii Interetnice, sublinia atunci că o instruire bună a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în vederea cunoaşterii limbii de stat, contribuie la o comunicare adecvată între etnii pe întreg teritoriul Republicii Moldova, precum şi la integrarea lingvistică a minorităţilor în societate.
Potrivit Luciei Cucu, director al Asociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Moldova, în perioada 2010-2011, peste 700 de cetăţeni moldoveni aparţinând etniilor minoritare au beneficiat de un vast program de predare şi învăţare a limbii române, desfăşurat cu sprijinul financiar al Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE.
de Anatol Terzi | dec. 15, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Cinci centre de învăţământ şi predare a limbii române pentru minorităţile etnice vor fi înfiinţate în Republica Moldova. Aceste centre vor funcţiona în Cahul, Edineţ, Bălţi, Chişinău şi în UTA Găgăuzia. De asemenea, în zece licee, unde studiază elevi aparţinând minorităţilor, sunt predate câteva discipline în limba română.
Tatiana Potîng, viceministru al Educaţiei, a menţionat joi, în timpul unei conferinţe de presă, organizată de Biroul Relaţii Interetnice, că centrele vor oferi servicii de învăţare a limbii române, dar şi cursuri de formare pentru cadrele didactice, astfel ca absolvenţii acestora să se poată integra mai uşor în mediul lingvistic şi social. Centrele urmează să fie dotate cu utilaj de calcul şi video performant, materiale didactice, astfel ca să trezească interesul întregii populaţii pentru studierea limbii române, a specificat Potîng.
Elena Beleacova, director general al BRI, a subliniat că o instruire bună a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în vederea cunoaşterii limbii de stat, contribuie la o comunicare adecvată între etnii pe întreg teritoriul Republicii Moldova, precum şi la integrarea lingvistică a minorităţilor în societate. Potrivit Luciei Cucu, director al Asociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Moldova, în perioada 2010-2011, peste 700 de cetăţeni moldoveni aparţinând etniilor minoritare au beneficiat de un vast program de predare şi învăţare a limbii române, desfăşurat cu sprijinul financiar al Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. Cinci absolvenţi al acestui program au primit joi certificate de cunoaştere a limbii de stat.
Limba română în licee
Începând cu anul de studii 2011-2012, în zece licee din Republica Moldova, unde studiază elevi aparţinând minorităţilor naţionale, sunt predate câteva discipline în limba română. Cele zece licee au fost desemnate de Ministerul Educaţiei, la solicitarea administraţiilor acestora şi a părinţilor, în cadrul proiectului „Integrarea socială şi lingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline şcolare studiate în limba română”.
Cele zece instituţii implicate în proiect sunt: Liceul „V. Suhomlinski” din Edineţ, liceul „T. Şevcenko” de la Briceni, liceul „C. Popovici”, Rîşcani, liceul „A. Puşkin”, Bălţi, şi liceul cu aceeaşi denumire din Ungheni, Liceul „M. Lomonosov”, Călăraşi, Liceul „I. Neciui-Leviţki”, Chişinău, liceul „G. Gaidarji”, Comrat, liceul „N. Guboglo”, Ceadîr-Lunga, şi liceul numărul doi din Taraclia.
Tatiana Potîng, viceministru al Educaţiei, a ţinut să precizeze că şcolile implicate în proiectul-pilot au avut posibilitatea de a selecta clasele, dar şi disciplinele care sunt predate în limba română, transmite Moldpres. Acest proiect are menirea de a favoriza crearea unui mediu de comunicare în limba română pentru minorităţile naţionale, care întâmpină dificultăţi în acest sens.
După implementare, rezultatele acestui proiect-pilot vor constitui bazele unei Strategii naţionale de integrare socială şi lingvistică a elevilor aparţinând minorităţilor naţionale. De asemenea, extinderea acestui proiect pe întreg eşantionul de elevi va condiţiona elaborarea, pentru Republica Moldova, a unei noi Concepţii de predare, învăţare şi evaluare a limbii române în şcolile alolingve şi va determina revizuirea Planului-cadru şi reconceptualizarea politicii curriculare în domeniu.
Iniţiativa a fost preluată din experienţa unor state europene, dar şi din mai multe foste ţări sovietice, precum Georgia sau Letonia. Potrivit lui Leonid Bujor, consilier al prim-ministrului R. Moldova, în 2010, Guvernul a alocat 90 de mii de lei pentru editarea unor manuale şi cărţi utilizate în şcolile şi grădiniţele pentru minorităţile naţionale.
de Anatol Terzi | dec. 11, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Scrutinul prezidential din regiunea separatista transnistreana s-a desfasurat fara incidente. Un eveniment notabil este insa faptul ca Anatalo Kaminski, candidatul agreat de Kremlin a lansat, dupa vot, si mesaje in limba romana.
Pana la ora 15.00, prezenta la vot este de 44,53% din numarul total de alegatori, scrie prea de la Chisinau. in regiunea transnistreana, la alegerile prezidentiale de astazi sunt asteptati circa 401 mii de persoane cu drept de vot, desi unii experti sustin ca acest numar este departe de realitate, pentru ca populatia Transnistriei este in permanenta scadere. De dimineata, de la ora 7:00 si au inceput activitatea 259 de sectii de votare care vor fi dechise pana la ora 20:00.
Igor Smirnov, actualul lider de la Tiraspol, si-a exprimat optiunea de vot la Palatul Republicii din Tiraspol si a fost intampinat cu orchestra. Igor Smirnov este sigur ca va obtine al cincilea mandat de presedinte al regiunii separatiste si s-a aratat deranjat de campania electorala care i-ar fi prejudiciat imaginea. „Minciuna nu se comenteaza, dar se actioneaza conform legii. Deja am dat in judecata. Astfel de campanie negativa nu a avut loc niciodata in campania electorala”, a spus Smirnov.
Favoritul Moscovei, Anatoli Kaminski. a votat tot la ora 10, la Palatul Culturii Atat actualul lider de la Tiraspol cat si contracandidatul sau nu vad viitorul regiunii in componenta Republicii Moldova. „As vrea sa spun vreo doua vorbe si in moldoveneste. Asa dori ca noi toti sa fim impreuna sa fim noi toti sanatosi si zdraveni (…) Cu Moldova trebuie sa fim buni vecini, asa este hotararea poporului nostru care traieste aici”, a declarat Anatol Kaminski, candidatul preferat al Kremlinului.
Rusia il sustine in mod deschis pe liderul Legislativului de la Tiraspol, Anatoli Kaminski, in incercarea de a-l inlocui pe Smirnov, dupa ce Kremlinul a recunoscut ca l-a scapat de sub control pe actualul lider, transmite Mediafax. Totodata, un post rus de televiziune care emite si in zona transnistreana a difuzat un documentar in care Igor Smirnov este acuzat de incurajarea unor crime si delapidarea unor sume de bani. Documentarul se bazeaza pe informatii despre originea veniturilor familiei Smirnov. Acesta prezinta imagini cu locuinta familiei Smirnov de la periferia capitalei ruse, a carei valoare este estimata la zece milioane de dolari.
Potrivit documentarului, in timpul campaniei electorale din 2006, in Transnistria au avut loc asasinate la comanda, mod in care Smirnov si-ar fi eliminat rivalii. „Smirnov nu poate renunta la putere, deoarece intreaga sa familie ar ajunge dupa gratii”, a declarat Mihail Bergman, un fost comandant militar, citat in documentar.
de Anatol Terzi | nov. 15, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Elevii de la profilul umanist vor susţine în mod obligatoriu, la disciplina Istoria, examen la absolvirea gimnaziului, precum şi a liceului. De asemenea, absolvenţii şcolilor aparţinând minorităţilor vor susţine limba şi literatura română, în calitate de primă disciplină în sesiunea de examene, şi nu ultima, ca în anii trecuţi, a anunţat Ministerul Educaţiei de la Chişinău. Mihail Şleahtiţchi, ministru al Educaţiei, a declarat luni, în timpul unei conferinţe de presă, că, astfel, se urmăreşte reabilitarea statutului disciplinei şcolare Istoria, care a fost exclusă din grila examenelor de absolvire a studiilor gimnaziale şi liceale, cu începere din anul şcolar 2004-2005, de către guvernarea comunistă. „Atunci cînd nu îţi cunoşti trecutul, nu poţi răspunde la întrebări elementare de identitate, iar cînd ştii cine eşti şi de unde vii, devii mai puternic. Fără soluţionarea problemei identitare niciodată nu vom avea progres cultural, spiritual şi economic”, a accentuat ministrul Educaţiei, citat de Moldpres. Pentru o mai bună pregătire a absolvenţilor, Ministerul Educaţiei va elabora o culegere unică de documente istorice, precum şi va oferi o listă de subiecte unice, care va conţine esenţa cursului de Istorie pentru clasa IX, la treapta gimnazială, şi pentru clasele X, XI şi XII, la treapta liceală. Examenul va fi susţinut în formă scrisă.
Limba şi literatura română, primul examen
Totodată, Ministerul Educaţiei a mai anunţat că, din anul curent de studii, disciplina Limba şi literatura română va fi examenul numărul unu în grila de examene pentru elevii aparţinând minorităţilor, la absolvirea treptei primare, gimnaziale şi liceale. Potrivit lui Adrian Ghicov, directorul Agenţiei de Evaluare şi Examinare din cadrul ministerului de resort, pînă în prezent, această disciplină se regăsea în calitate de ultim examen, ceea ce nu stimula evaluarea competenţelor reale de vorbire a absolvenţilor aparţinând minorităţilor. Solicitat de agenţie, ministrul Educaţiei a precizat că acest fapt nu presupune un examen mai complex pentru elevii minoritari la această disciplină, dar că toţi trebuie să fie egali în studierea limbii de stat.
de Anatol Terzi | aug. 28, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Umilinţa ţaristă şi comunistă, identitatea românească dintre Prut şi Nistru. Acesta este, în doar câteva cuvinte mesajul aderasat de liderul partidului Liberal, Mihai Ghimpu, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. În ajunul sărbătorii de pe 27 august, executivul de la Chişinău a organizat un Concert Festiv, la care au fost invitate elitele politice care au guvernat în ultimii 20 de ani. „Începând cu 1812 şi până la proclamarea R. Moldova ca stat independent, am avut parte de foamete şi deportare organizată, studierea istoriei Rusiei ca istorie naţională, etc.. E una să spui că înveţi istoria românilor şi alta că înveţi istoria. Am fost şi suntem români, limba noastră este română. Adevărul pentru viaţa unui om este ca şi aerul, ca şi pâinea şi tot ce ne-a dat Dumnezeu. 20 de ani în loc să promovăm adevărul, promovăm politica neadevărului. Iată de ce avem cel mai sărac stat din Europa. Vă felicit cu prilejul aniversării a 20 de ani de independenţă şi mulţumesc celor care au luptat pentru viitorul european”, a spus Mihai Ghimpu.
Defilare militara
Aproximativ 1.500 de militari au defilat sâmbătă, 27 august, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, la paradă dedicată aniversării proclamării independenţei Republicii Moldova. Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a dat startul paradei, salutând militarii aliniaţi în 12 coloane. Oficialul a trecut pe lângă fiecare unitate, felicitându-le cu prilejul aniversării. Pe fundal de strigăte de „Ura!”, spre cer au fost lansaţi porumbei, simbol al păcii, şi baloane tricolore, care au alcătuit drapelul tricolor. După discursul de felicitare rostit de preşedintele interimar, Marian Lupu, militarii şi-au început defilarea cu pas cadenţat, transmite Info-Prim Neo. Primii au trecut membrii Gărzii de Onoare, care au purtat drapelul Republicii Moldova şi stindardul domnitorului Ştefan cel Mare, o replică a originalului adus de la Bucureşti cu prilejul sărbătorii. Apoi, rând pe rând, au trecut: Formaţiunea de veterani ai forţelor armate, Participanţii la războiul din primăvara anului 1992, Formaţiunea de ofiţeri ai Ministerului Apărării, Brigada infanterii motorizate „Ştefan cel Mare”, militarii Batalionului 22 de menţinere a păcii „Căştile albastre”, Batalionul cu destinaţie specială „Fulger”, militarii Serviciului Grăniceri, studenţii Academiei de Poliţiei „Ştefan cel Mare”, Formaţiunea de cadeţi „Sfântul Gheorghe” din cadrul Academiei de poliţiei „Ştefan cel Mare”, efectivul Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială „Fulger”, militarii Trupelor de Carabinieri din cadrul MAI şi studenţii Academiei militare a forţelor armate „Alexandru cel Bun”. Militarii au fost urmaţi de 86 de unităţi de tehnică auto şi blindată. Parada a fost încheiată de Fanfara Militară.
Discursul lui Mihai Ghimpu
Prezentăm mai jos textul alocuţiunii liderului PL Mihai Ghimpu, rostită în cadrul şedinţei festive organizate de guvern în ajunul Zilei Independenţei. Conform programului în respectiva şedinţă au luat cuvântul toţi preşedinţii R. Moldova: M. Snegur, P. Lucinschi, V. Voronin precum şi interimarii M. Ghimpu şi M. Lupu, transmite Timpul.md. Mesajul lui M. Ghimpu este: nici o reformă economică, nici un proroc – nimeni şi nimic nu va salva R. Moldova atâta timp cât cetăţenii din stânga Prutului nu ştiu cine sunt, ce limbă vorbesc, ce istorie au şi ce îşi doresc în viitor.
Onorată audienţă,
Stimaţi prieteni,
106 ani de umilinţă ţaristă, 50 de ani de umilinţă sovieto-comunistă – aceasta este viaţa trăită de mamele, taţii, buneii şi străbuneii noştri începînd cu 1812 şi pînă la proclamarea RM ca Stat Independent, desigur, cu excepţia anilor 1918-1940.
Cu prezenţa armatei pe teritoriul nostru, cu deportări în Siberia şi foametea organizată, cu sute de mii de victime, cu naţionalizarea averii, cu gulaguri, cu limba rusă oficială şi închiderea grădiniţelor şi şcolilor cu predare în limba română, cu studierea istoriei Rusiei ca istorie naţională, dar eliberaţi “de sub jugul turcesc, de cotropitorii români”.
Şi dacă în perioada ocupaţiei ţariste ne considerau români şi limba vorbită o considerau româna, apoi în perioada sovietică – moldoveni de naţionalitate şi limba vorbită, limba moldovenească. De ce nu ascundeau adevărul? Simplu de tot: pentru că nu exista România. Odată cu formarea României de către Moldoveni şi Munteni, şi unii şi alţii români, politica eliberatorilor s-a schimbat. Moldovenii nu mai vorbesc limba română, nu mai sunt români, ei vorbesc limba moldovenească şi sunt moldoveni de naţionalitate. Altfel minciuna nu stă în picioare.
Cine o să te creadă cînd spui că ai eliberat românii din Basarabia de românii din România? Dar cînd spui eliberarea moldovenilor de români, urechea celui ce nu cunoaşte istoria românilor prinde. Bănuiesc că şi astăzi tot din aceste considerente se respinge Istoria românilor.
Aceeaşi politică: e una să spui că înveţi Istoria românilor şi cu totul alta cînd spui că înveţi Istoria.
Stimaţi cetăţeni,
Am fost şi suntem români şi cei din Moldova, şi cei din Muntenia, şi cei din Transilvania şi limba noastră este una – româna. De aceea, în 1918 Sfatul ţării a proclamat Unirea, iar în 1991 Parlamentul a adoptat Declaraţia de Independenţă, ca un prim pas spre unitatea noastră.
De altfel, în aceeaşi situaţie s-a aflat şi poporul rus şi unificarea lui într-un singur stat nu a dus la o identitate moscoviană, novgorodiană şi nici la existenţa unei limbi ca, de exemplu, limba novgorodiană, indiferent de cnezatele în care locuiau. Sunt ruşi de naţionalitate, au un singur stat şi vorbesc o singură limbă – limba rusă.
Adevărul pentru viaţa unui om este ca şi aerul, apa, pâinea şi tot ce a dat Dumnezeu, însă toate acestea trebuie păzite şi păstrate cu sfinţenie, pentru că altfel e sfîrşitul lumii.
Noi însă, mai bine zis o parte din noi am trecut de partea celui care prin ocupaţie ne-a adus minciuna şi 20 de ani, în loc să promovăm adevărul şi valorile democratice, promovăm politica neadevărului. Iată de ce, stimaţi cetăţeni, avem cel mai sărac popor din Europa, dar conducătorii de partide – milionari. Cu minciuna cîştigi milionul, cu adevărul devii Ghimpler. La noi – ca la nimeni.
Stimaţi cetăţeni,
Concluzia poate fi doar una: numai Adevărul despre noi, afirmat şi asumat de sus până jos, de la vlădică la opincă, poate pune capăt crizei din Republica noastră, pentru că, criza politică ce durează de doi ani este de fapt tot o consecinţă a ocupaţiei care prin ideologia sa a reuşit să ştirbească conştiinţa naţională a multora dintre noi.
Aşadar, pentru a ne mişca înainte, pentru a asigura viitorul european al RM e nevoie ca noi, cei din clasa politică, să ne punem de acord asupra adevărului despre noi. Fără acest consens general asupra adevărurilor fundamentale despre noi înşine, nu vom putea să ne mişcăm din acest punct mort în care ne aflăm.
Numai recunoscînd adevărul istoric şi ştiinţific, vom pune capăt bătăliilor politice şi singura ocupaţie va rămîne economia, prin intermediul căreia vom soluţiona problemele sociale – locuri de muncă, salarii şi pensii bune, burse pentru studenţi, casă şi pâine pe masă.
Numai aşa va avea loc procesul de integrare europeană, bineînţeles, cu extinderea suveranităţii reale a Republicii Moldova şi pe teritoriul din stânga Nistrului, dar pentru aceasta este necesară încetarea stării de ocupaţie de către trupele militare ruseşti, adică retragerea lor.
Aşadar, care sunt pietrele unghiulare pe care putem construi viitorul european al Republicii Moldova?
– Adevărul despre noi, asumat şi promovat în primul rînd de toată clasa politică. Adevărul e ca un izvor: cît nu-l astupi, chiar şi dacă-l betonezi, apa oricum apare la suprafaţă.
– Dobândirea independenţei reale şi a integrităţii teritoriale prin soluţionarea aşa-zisului conflict transnistrean.
– Integrarea Europeană.
Cu speranţa că noi, cetăţenii, vom avea curajul să ne unim în jurul acestor trei idei, ce ne pot asigura progresul din toate punctele de vedere, inclusiv spre Europa, Vă felicit cu prilejul aniversării a 20 de ani de la proclamarea Independenţei şi mulţumesc acelora care au luptat şi au muncit pentru libertatea noastră.
Vă mulţumesc!
Guvernul a infiintat miercuri Comisia Naţională pentru Funcţionarea Limbilor, care a fost abilitată cu verificarea respectării legislaţiei lingvistice în toate domeniile publice.
Cinci centre de învăţământ şi predare a limbii române pentru minorităţile etnice vor fi înfiinţate în Republica Moldova. Aceste centre vor funcţiona în Cahul, Edineţ, Bălţi, Chişinău şi în UTA Găgăuzia. De asemenea, în zece licee, unde studiază elevi aparţinând minorităţilor, sunt predate câteva discipline în limba română.
Scrutinul prezidential din regiunea separatista transnistreana s-a desfasurat fara incidente. Un eveniment notabil este insa faptul ca Anatalo Kaminski, candidatul agreat de Kremlin a lansat, dupa vot, si mesaje in limba romana.
Elevii de la profilul umanist vor susţine în mod obligatoriu, la disciplina Istoria, examen la absolvirea gimnaziului, precum şi a liceului. De asemenea, absolvenţii şcolilor aparţinând minorităţilor vor susţine limba şi literatura română, în calitate de primă disciplină în sesiunea de examene, şi nu ultima, ca în anii trecuţi, a anunţat Ministerul Educaţiei de la Chişinău. Mihail Şleahtiţchi, ministru al Educaţiei, a declarat luni, în timpul unei conferinţe de presă, că, astfel, se urmăreşte reabilitarea statutului disciplinei şcolare Istoria, care a fost exclusă din grila examenelor de absolvire a studiilor gimnaziale şi liceale, cu începere din anul şcolar 2004-2005, de către guvernarea comunistă. „Atunci cînd nu îţi cunoşti trecutul, nu poţi răspunde la întrebări elementare de identitate, iar cînd ştii cine eşti şi de unde vii, devii mai puternic. Fără soluţionarea problemei identitare niciodată nu vom avea progres cultural, spiritual şi economic”, a accentuat ministrul Educaţiei, citat de Moldpres. Pentru o mai bună pregătire a absolvenţilor, Ministerul Educaţiei va elabora o culegere unică de documente istorice, precum şi va oferi o listă de subiecte unice, care va conţine esenţa cursului de Istorie pentru clasa IX, la treapta gimnazială, şi pentru clasele X, XI şi XII, la treapta liceală. Examenul va fi susţinut în formă scrisă.
Umilinţa ţaristă şi comunistă, identitatea românească dintre Prut şi Nistru. Acesta este, în doar câteva cuvinte mesajul aderasat de liderul partidului Liberal, Mihai Ghimpu, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. 
Onorată audienţă,