de Anatol Terzi | mai 12, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
F 221 Fregata Regele Ferdinand (foto navy.ro)
Pana in prezent, Fregata „Regele Ferdinand”, care si-a inceput pe 30 aprilie actiunile in cadrul operatiei de impunere a embargoului asupra Libiei in Marea Mediterana, a executat, aproximativ 70 de misiuni specifice. Fregata are ca misiuni principale patrularea si monitorizarea navelor din zona de responsabilitate, interogarea si controlul navelor suspecte de transport de arme si mercenari catre Libia. Gruparea navala sub comanda NATO, din care face parte fregata romaneasca, are in compunere 20 de nave, iar in statul major al acesteia sunt si doi ofiteri din Fortele Navale Romane. In perioada 17-19 mai, dupa incheierea primei etape de misiune in raionul maritim, fregata isi va reface capacitatea operationala intr-un port din sudul Europei stabilit de conducerea gruparii, informeaza MApN. Fregata “Regele Ferdinand”, comandata de comandorul Mihai Panait si avand la bord un echipaj alcatuit din 205 marinari, a parasit Portul Constanta la 22 aprilie pentru a participa, timp de trei luni, la operatia “Unified Protector”. Operatia “Unified Protector” a fost instituita de NATO la data de 23 martie, pentru impunerea embargoului asupra armelor impotriva Libiei, in conformitate cu Rezolutia nr. 1973 a Consiliului de Securitate al ONU. La data de 22 martie, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a hotarat participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor impotriva Libiei, constand in fregata „Regele Ferdinand” si doi ofiteri de stat major. Executivul a adoptat, la 23 martie, Hotararea de Guvern nr. 270 privind suplimentarea bugetului M.Ap.N. pe anul 2011 cu suma de 19.164.000 lei, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, pentru participarea la operatia „Unified Protector”. Nava militara romaneasca a mai participat, in anii 2005, 2007, 2008 si 2010, la operatia NATO „Active Endeavour” in Marea Mediterana, unde a executat misiuni specifice de prevenire si combatere a terorismului si a traficului ilegal, alaturi de alte nave si forte aflate sub comanda NATO. Starea de sanatate si moralul membrilor echipajului romanesc sunt foarte bune. La inceputul lunii mai, seful Statului Major General, generalul-maior Stefan Danila, a participat la Reuniunea Comitetului Militar al NATO in formatul sefilor statelor majore ale apararii, ce s-a desfasurat la Bruxelles. Pentru prima data de la preluarea de catre NATO a controlului asupra operatiei Unified Protector, sefii statelor majore ale apararii au evaluat progresul actiunilor din Libia impreuna cu cei doi comandanti ai comandamentelor strategice ale NATO, amiralul James Stavridis (SACEUR) si generalul Stéphane Abrial (SACT), si cu comandantul Comandamentului Intrunit de la Napoli, amiralul Samuel J. Locklear III. Sefii statelor majore ale apararii din tarile membre NATO au avut o intalnire cu Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, si au purtat discutii, in diferite formate, cu omologii din Georgia, Rusia si Ucraina, precum si cu sefii statelor majore ale apararii din tarile contributoare la operatiile din Libia si Afganistan. De asemenea, in cadrul reuniunilor prezidate de amiralul Giampaolo Di Paola, presedintele Comitetului Militar al NATO, au fost abordate subiecte referitoare la tranzitia operatiei ISAF si la perspectivele pe termen lung ale Afganistanului. Aliatii au convenit recent organizarea unei misiuni navale, care initial va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. In cadrul unei sedinte CSAT de la Palatul Cotroceni, s-a discutat pozitia Romaniei privind aportul la misiunea NATO din Libia. In acest context, s-a hotarat participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Embargo) impotriva Libiei, constand in fregata „Regele Ferdinand” cu 205 militari si doi ofiteri de stat major specializati in forte navale. Fregata “Regele Ferdinand” este comandata de capitan-comandorul Mihai Panait si are la bord un echipaj alcatuit din 205 marinari. Misiunea a reprezentat a sasea participare a Fortelor Navale Romane la Operatia “Active Endeavour”, operatie prin care tara noastra contribuie activ la sporirea securitatii in Europa. “Active Endeavour” este o operatie initiata si condusa de Alianta Nord Atlantica in scopul descurajarii actiunilor teroriste. Conceptia militara a NATO cu privire la apararea impotriva terorismului prevede, printre altele, desfasurarea de catre forta operationala “Active Endeavour” a unor actiuni de supraveghere si control pe marile culoare de navigatie din Marea Mediterana.
Caracteristici tehnice
Deplasament (To): 4900 (incarcare maxima)
Dimensiuni (metri: lungime x latime x pescaj): 148,2 x 14,75 x 4,6
Propulsie: 4 turbine Rolls-Royce
Viteza (Noduri): 30
Numar punti: 7
Autonomie: 4500 Mm
Armament:
• tun super-rapid 76 mm Oto Melara
• instalatii lansare torpile
• sistem de comanda asistat de calculator
• instalatii de bruiaj pasiv TERMA
• sisteme de lupta electronica
• 9 sisteme radar
Fregata este incadrata cu 205 militari profesionisti:
• 18 ofiteri
• 76 maistri militari
• 1 subofiter
• 110 soldati si gradati voluntari
de Anatol Terzi | mai 12, 2011 | Alte regiuni, Știri, UE, Uncategorized @ro
Politicile externa, de securitate si aparare ale UE au nevoie de o noua foaie de parcurs, sustine Parlamentul European in trei rezolutii nelegislative. O pozitie UE unita si mai puternica in ceea ce priveste miscarile arabe a fost solicitarea cheie a deputatilor apartinand grupurilor politice PPE si S&D, in cadrul dezbaterii de miercuri cu seful UE pentru politica externa, Catherine Ashton. Grupurile politice ALDE, ECR si Verzii au criticat pozitia UE fata de Siria, considerand-o neechilibrata si au solicitat ca presedintele Bassar Al-Assad sa fie inclus pe lista oficialilor sirieni sanctionati de UE. Situatia din Siria este „un mare dezastru” si devine un „Tiananmen arab”, a declarat liderul grupului ALDE Guy Verhoftsadt (BE) in cadrul dezbaterii. Acest grup impreuna cu ECR si Verzii au solicitat ca presedintele Bassar Al-Assad sa fie inclus „cat mai rapid” pe lista oficialilor sirieni sanctionati de UE. Consiliul a decis vineri 6 mai impunerea unor restrictii de calatorie si inghetarea activelor in cazul a 13 inalti oficiali sirieni, dar nu si impotriva presedintelui Bashar Al-Assad. Impunerea de catre statele membre UE a unui embargo privind armele, impotriva Siriei, Bahrain-ului si Yemen-ului si solicitarea unui moratoriu impotriva executiilor a patru protestatari din Bahrain au fost principalele solicitari ale primelor doua rezolutii elaborate de Gabriele Albertini (PPE, IT) si Roberto Gualtieri (S&D, IT). Parlamentul a solicitat in mod expres ca Uniunea Europeana sa suspende negocierile pentru Acordul de Asociere cu Siria.
Problema libiana
In timpul dezbaterii, Parlamentul a aplaudat anuntul facut de Cathrine Ashton privind deschiderea unui birou UE in Benghazi pentru „a acorda asistenta poporului si Consiliului National Interim de Tranzitie”. Mandatul rezolutiei ONU de protejare a populatiei libiene nu trebuie depasit in sensul folosirii disproportionate a fortei, au avertizat deputatii europeni in cadrul acestor rezolutii, care i-au solicitat IR Ashton sa colaboreze indeaproape cu fortele de opozitie libiene – Consiliul National Interimar de Tranzitie, si „sa joace un rol puternic in promovarea initiativelor politice” care sa asigure incetarea rapida a focului in interiorul tarii si sa opreasca varsarea de sange. Obiectivul urmarit trebuie sa fie demiterea lui Gaddafi si acordarea imediata de ajutor umanitar in Misrata si in alte regiuni din Libia.
Loc permanent pentru UE la ONU
Alte mesaje, sustinute de deputati in cadrul dezbaterilor, au subliniat necesitatea anchetarii uciderii disidentilor iranieni din Ashraf in Irak si realizarea de progrese in rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu. In timp ce cea mai mare parte a grupurilor au solicitat ca impozitele palestiniene sa fie returnate de Israel teritoriilor palestiniene, grupurile ECR si ALE au fost impotriva mentinerii relatiilor UE cu Hamas, in ciuda recentei reconcilieri cu Fatah. „Pozitia noastra referitoare la Hamas nu s-a schimbat”, a declarat C. Ashton, „desi nu consider ca flotila este raspunsul corect la situatia umanitara din Gaza”. Acesta a fost raspunsul la initiativa grupului GUE de a include doi deputati europeni in cadrul flotilei programate pentru 13 iunie. Printre solicitarile adresate de deputatii europeni in aceste rezolutii se mai numara si intensificarea presiunilor pentru eliberarea prizonierilor politici din Belarus si investigarea presupusului trafic de organe din Kosovo. Intr-un sens mai larg, Parlamentul a subliniat faptul ca Uniunea Europeana ar trebui sa invete din experientele trecute si anume respectarea drepturilor omului trebuie sa ocupe un loc prioritar in cadrul relatiilor cu tari terte si in acordurile internationale, cum sunt cele negociate momentan cu Rusia si India. Pentru a intari importanta UE in cadrul organizatiilor multilaterale importante, o a treia rezolutie intocmita de María Muñiz de Urquiza (S&D, ES) solicita reformarea Natiunilor Unite, pentru a permite Uniunii sa beneficieze de un loc permanent in Consiliul de Securitate. Adunarea Generala a ONU a votat pe 3 mai acordarea Uniunii Europene statutului de observator in cadrul sistemului ONU.
de Anatol Terzi | mai 6, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Franta a ordonat ca 14 fosti diplomati libieni, loiali colonelului Muammar Gaddafi, sa paraseasca teritoriul francez in urmatoarele 48 de ore, a anuntat purtatorul de cuvant al ministerului francez de externe. De asemenea, conducerea rebelilor libieni, Consiliul National de Tranzitie, a anunta ca pregateste “foaia de parcurs” si viitoarele alegeri ce vor fi organizate dupa caderea lui Gaddafi. Un purtator de cuvant a guvernului de la Paris a precizat ca diplomatii, care au lucrat in ambasada libiana inainte ca aceasta sa fie inchisa luna trecuta, au fost declarate “persoane non grata”. Multi dintre acestia s-au folosit de statutul de diplomat ca o acoperire. Franta le reproseaza diplomatilor libieni „comportamente si activitati incompatibile cu rezolutiile ONU si contrare protectiei de care beneficiaza populatia civila”, precizeaza ministerul francez de externe. Cei 14 diplomati libieni au fost investiti in functie de regimul colonelului Muammar Gaddafi, regim care nu mai este considerat legitim de catre guvernul de la Paris, francezii recunoscand Consiliul National de Tranzitie al opozitiei, transmite RRA. Ambasadorii libieni in Franta si la UNESCO au anuntat, pe 25 februarie, ca vor demisiona pentru a condamna actele de reprimare din Libia. Franta si Marea Britanie fac presiuni pentru o inasprire a bombardamentelor NATO asupra fortelor loiale colonelului Muammar Gaddafi, in vederea protejarii civililor libieni.
Alegeri prezidentiale?
Unul dintre liderii Consiliului National de Tranzitie (CNT) libian a detaliat in fata Grupului de Contact privind Libia, joi, „foaia de parcurs” politica respectata de rebelii libieni, care prevede alegeri prezidentiale la sase luni dupa plecarea colonelului Muammar Gaddafi. Mahmoud Jibril, „premierul” CNT, a explicat in fata presei straine ca „foaia de parcurs” este un raspuns al Consiliului „la intrebarile venite din diferite capitale privind soarta Libiei daca regimul Gaddafi ar cadea maine”. „Este o preocupare legitima: Libia este o tara mare, strategica din punct de vedere geografic, o poarta intre Africa si Europa, o legatura intre est si vest, dar si din punct de vedere economic, din cauza rezervelor sale petroliere importante pentru Occident in general”, a precizat el. Jibril a subliniat ca „exista un risc mare de divizare” a tarii, transmite Mediafax. In acest context, procesul pentru a obtine deblocarea averilor clanului Gaddafi „ar trebui realizat in mod accelerat, pentru ca acesti bani ne-ar ajuta sa punem in practica” foaia de parcurs, a insistat el. „Am mentionat astazi alegerile. Vom contacta in termen scurt ONU, pentru a organiza alegeri in orasele eliberate”, a adaugat el. „Scopul nostru este sa dam mai multa credibilitate orientarilor noastre pentru o democratie autentica”, a precizat acesta. Potrivit lui Jibril, prima etapa va fi infiintarea unui congres national pentru a stabili o noua Constitutie pentru Libia. Aceasta va interveni la numai 45 de zile dupa ce Gaddafi va parasi puterea. Apoi va fi organizat un referendum pentru a aproba Constitutia, apoi alegeri parlamentare vor fi organizate, in termen de patru luni. Doua luni mai tarziu, vor fi alegeri prezidentiale, potrivit lui Jibril. Intrebat despre forma pe care ar putea sa o ia viitorul regim, Jibril a observat ca „asta nu trebuie sa decida” el. „Daca poporul libian vrea sa restaureze monarhia, aceasta va fi alegerea”, a raspuns el, intrebat daca este luata in considerare revenirea la monarhie, inlaturata de Gaddafi in 1969. Guvernul care va supraveghea intregul proces democratic va fi format din membri ai Consiliului National de Tranzitie, dar si din tehnocrati ai regimului Gaddafi, militari de rang inalt, ofiteri ai serviciilor de informatii si un judecator.
CPI va cere mandate internationale de arestare
Procurorul Curtii Penale Internationale Luis Moreno-Ocampo a anuntat, miercuri, in fata Consiliului de Securitate al ONU, ca va cere trei mandate de arestare pentru crime impotriva umanitatii comise in Libia. Moreno-Ocampo nu a identificat persoanele vizate de mandate de arestare, dar mai multi diplomati au indicat ca liderul libian Muammar Gaddafi va fi probabil pe lista. Procurorul a afirmat ca „dovezile stranse sunt suficiente pentru a crede ca atacuri extinse si sistematice impotriva populatiei civile au fost si continua sa fie comise in Libia, inclusiv omoruri si persecutii, care sunt crime impotriva umanitatii”. El a adaugat in fata celor 15 state membre ale Consiliului de Securitate ca numarul mortilor de la inceputul conflictului este de ordinul miilor. „Eforturile pentru disimularea crimelor au facut dificila numararea victimelor”, a adaugat Moreno-Ocampo. „Mortii au fost luati de pe strazi si din spitale”, a precizat el. Procurorul a adaugat ca ancheteaza de asemenea moartea a zeci de africani in capitala rebelilor libieni, Benghazi, ucisi de o „multime furioasa” care credea ca este vorba despre mercenari platiti de liderul libian Muammar Gaddafi. Procurorul a explicat ca Guvernul libian a inceput sa se pregateasca sa contracareze manifestatiile cu mai multe saptamani inaintea inceputului lor, pe fondul revoltelor din Egipt si Tunisia. „Inca din ianuarie, mercenari au fost recrutati si condusi in Libia”, a precizat el. Moreno-Ocampo a adaugat ca va cere mandatele de arestare in saptamanile urmatoare si a afirmat ca detine declaratiile unor martori, inregistrari video si fotografii, ca dovezi pentru a sustine acuzatiile.
de Anatol Terzi | apr. 21, 2011 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Gheorghi Parvanov si James Warlick
O greseala de traducere l-a determinat pe presedintele bulgar Gheorghi Parvanov sa il critice pe Facebook pe ambasadorul american la Sofia, James Warlick. Parvanov a reactionat rapid si vehement fata de o declaratie facuta de ambasadorul american la Sofia, James Warlick, care a luat cuvantul la conferinta „Europa ca actor Global” ce a avut loc miercuri la Sofia, scrie presa bulgara, preluata de cea regionala. In declaratia sa, Warlick a mentionat disputa dintre ministrul apararii, Aniu Anghelov, si presedintele bulgar Gheorghi Parvanov, care este si comandantul suprem al fortelor armate, privind rolul si sarcinile armatei bulgare. Parvanov il acuza pe Anghelov ca pune la punct o „armata de export”, adica una care se concentreaza prea mult pe misiunile in strainatate si neglijeaza apararea integritatii teritoriale a Bulgariei. Anghelov sustine o crestere a capacitatii militare a tarii, pentru a putea onora angajamentele asumate in parteneriatele internationale. Potrivit traducerii initiale, Warlick a spus ca disputa dintre cei doi inalti oficiali este o „discutie-farsa”. Parvanov a reactionat pe Facebook: „Discutia dintre presedintele Gheorghi Parvanov si ministrul apararii Aniu Anghelov in legatura cu politica apararii tarii pare oarecum o farsa. Asta a aspus ambasadorul american astazi. Voi spune ca, din perioada generalului Kaulbars, trimisul special al imparatului rus, niciun trimis extern nu s-a mai purtat asa, ca un guvernator general. Daca ceva este o farsa, este comportamentul lui Warlick”.
Fregata Drazki, marul discordiei
La scurt timp dupa comentariul publicat de Parvanov pe Facebook, ambasada SUA la Sofia a clarificat declaratiile lui Warlick de miercuri. Astfel, ambasadorul nu a spus ca discutia dintre presedinte si ministrul apararii este o farsa. El ar fi declarat, de fapt: „Este oarecum o discutie falsa si asupra acestui lucru as vrea sa reflectez putin acum”. Clarificarea ambasadei americane are sens in contextul declaratiei facute de ambasador, pentru ca Warlick a continuat sa descrie discutia dintre cei doi oficiali bulgari drept „interesanta” si a subliniat ca Bulgaria a luat deja parte intr-o serie de misiuni de mentinere a pacii in lume. Presedintele bulgar Gheorghi Parvanov a amintit recent, intr-un comunicat adresat presei de la sud de Dunare, ca, in cazul unor intentii de o asemenea importanta, cum ar fi trimiterea fregatei “Drazki” pentru a participa la operatiunile militare din Libia, seful statului nu trebuie sa fie informat prin intermediul presei. Presedintele Bulgariei, Gheorghi Parvanov, nu a fost informat de catre ministrul apararii, Aniu Anghelov, in legatura cu trimiterea fregatei in misiune in Mediterana in cadrul misiunii NATO. In replica, ministrul apararii a declarat ca, potrivit regulamentului, nu are obligatia de a informa presedintele tarii. Gheorghi Parvanov a mentionat ca articolul 15 din Legea privind apararea indica presedintele drept comandant suprem al armatei. La randul sau, Aniu Anghelov a mentionat: “Respect institutiile statului si pentru ca sunt sigur ca presedintele a stiut ca se pregatea o astfel de decizie, daca as fi fost convocat, m-as fi prezentat si l-as fi informat despre intentia de a trimite fregata Drazki in Libia”. “O astfel de situatie indica lipsa dorintei de dialog si subaprecierea coordonarii intre institutii”, a replicat seful statului bulgar in comunicatul adresat mass-media. Fregata “Drazki” urmeaza sa plece in misiune in Libia dupa data de 15 aprilie. Bulgaria a anuntat la sfarsitul lunii martie 2011 ca va participa cu o fregata la operatiunile NATO de impunere a unui embargo asupra armelor impotriva Libiei. Fregata Drazki, cu 160 de oameni la bord, a fost mandatata sa se alature fortelor NATO din largul coastelor Libiei, la 15 aprilie, pentru o perioada de pana la trei luni, a anuntat serviciul de presa al guvernului de la Sofia. Misiunile sale vor fi sa “pazeasca, escorteze, controleze, respinga sau sa retina nave, conform Rezolutiilor 1.970 si 1.973 ale Consiliului de Securitate al ONU”, care prevad un embargo asupra armelor, potrivit executivului bulgar. In pofida faptului ca mandatul acesteia este de trei luni, fregata nu ar trebui sa ramana in Mediterana mai mult de o luna, dupa care va fi inlocuita de o alta nava NATO, a declarat, marti, ministrul Apararii, Aniu Anghelov, la prezentarea hotararii. Bulgaria, membra a NATO din 2004, nu s-a alaturat operatiunilor de impunere a unei zone de interdictie in spatiul aerian libian, din cauza aviatiei sale depasite. Bulgaria a achizitionat trei nave de la guvernul belgian in 2009, Gordi, Verni si Drazki. Ultima dintre ele este cea mai performanta. Dintre statele membre NATO si-au mai anuntat atunci disponibilitatea de a participa Statele Unite, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Turcia si Germania. Astfel, Sofia trebuia sa puna la dispozitia NATO fregata militara „Drazki”, nava amiral a Flotei Militare Bulgare, care a mai participat si la misiunea ONU in largul coastelor libaneze, UNIFIL. Nava Drazki apartine clasei de fregate Wielingen, fiind construita special pentru fortele navale belgiene, in perioada 1970-1980, cu asistenta olandeza, britanica si americana, in santierele navale din Antwerp si Temse. In 2004 a fost vanduta marinei bulgare, urmand ca alte trei nave de acelasi tip sa intre in dotarea flotei statului balcanic. Cu 2200 de tone si un echpaj de 160 de marinari, „Drazki” dispune de un sistem de lansare a rachetelor Sea-Sparow, precum si al temutelor rachete anti-navale Exocet, devenite celebre in urma conflictului din insulele Falkland dintre Argentina si Marea Britanie. Pentru comparatie, fregata „Regele Ferdinand” a fost lansata la apa in Marea Britanie in 1986, sub numele de „HMS Coventry”. Costul total de productie a navei a fost de 147 de milioane de lire sterline, aproximativ 700 de milioane de lei. „Regele Ferdinand” are un deplasament de 4.900 de tone, lungimea de 148,2 metri, latimea de 14,75 metri si poate atinge o viteza maxima de 30 de noduri. In comparatie, fregata „Drazki”, pe care Bulgaria o va trimite in misiune in Libia, este mai veche. Lansata la apa in Belgia in 1977, nava bulgara are un deplasament de 2.200 de tone, lungimea de 106,4 metri si latimea de 12,3 metri, iar viteza maxima pe care „Drakzi” o poate atinge este de 28 de noduri.
de Anatol Terzi | apr. 21, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Franta si Italia au declarat miercuri ca se vor alatura Marii Britanii in trimiterea de ofiteri de legatura pentru a sprijini armata rebelilor din Libia, o initiativa despre care analistii militari sustin ca reprezinta un semn ca nu va exista un sfarsit rapid si usor pentru razboiul din aceasta tara, scrie presa de peste ocean. Deplasarea ofiterilor de legatura – probabil a unui numar care nu depaseste 40 de persoane – indica totodata ca, doar o combinatie intre o presiune militara exercitata de fortele aeriene, o presiune eonomica exercitata asupra guvernului si o forta rebela mai coordonata si mai bine organizata, il va convinge in cele din urma pe colonelul Muammar Gaddafi ca singura sa optiune este sa renunte. Trimiterea de consilieri in Libia este cel mai recent semn al problemelor pe care le intampina campania NATO din aceasta tara, care a inceput in forta cu un atac american, dar care a parut sa se diminueze odata ce comanda operationala a fost transferata NATO la 31 martie, transmite Agerpres. Noile tactici folosite de fortele colonelului Gaddafi – amestecarea cu populatia civila, camuflarea armelor si conducerea de camionete in loc de vehicule militare – i-au impiedicat pe pilotii NATO sa gaseasca obiectivele vizate. In acelasi timp, artileria si tancurile lui Gaddafi au atacat orasul Misrata, controlat de rebeli, cu bombe cu dispersie, care au fost interzise de catre o mare parte din lume, ridiculizand misiunea principala a NATO de a proteja civilii. Diviziunile din cadrul NATO par sa afecteze strategia Aliantei in Libia la fel de mult ca noile tactici ale colonelului Gaddafi, este de parere Robin Niblett, directorul Chatham House, Institutul Regal pentru Afaceri Internationale din Londra. Doar sase din cele 28 de tari membre participa in prezent la loviturile aeriene din Libia. Franta si Marea Britanie sunt la originea a jumatate dintre acestea, iar Danemarca, Norvegia, Belgia si Canada sunt responsabile pentru restul. Tari importante precum Italia si Spania au dat inapoi, in timp ce altele au trimis avioane doar pentru a sprijini zona de excludere aeriana sau pentru a ajuta la implementarea embargoului asupra armelor. Obama, care a exclus ideea desfasurarii trupelor americane in Libia, a anuntat miercuri ca va autoriza o suma 25 de milioane dolari pentru fortele de opozitie libiene, destinata echipamentului militar aditional, fara a include armele.
SUA trimit ajutor neletal
Statele Unite vor trimite primul ajutor direct pentru opozantii regimului libian in valoare de 25 de milioane de dolari, asistenta care nu ar putea fi considerata letala. Pe lista ajutoarelor pentru opozanti figureaza echipamente medicale, uniforme, bocanci, corturi, alimente. Statele Unite au decis sa nu trimita materiale care pot fi utilizate ca echipamente militare ofensive. Dupa saptamani intregi de evaluare a intentiilor si capacitatilor rebelilor din Libia, administratia a informat Congresul, la sfarsitul saptamanii trecute, ca presedintele Obama intentioneaza sa-si foloseasca autoritatea pentru a oferi opozitiei asistenta in valoare 25 de milioane de dolari. Initial administratia propunea furnizarea de vehicule si depozite portabile de rezervoare cu combustibil catre rebeli, dar acestea au fost inlaturate de pe lista asistentei dupa ce unele voci au ridicat semne de intrebare in legatura cu potentialul ca ele sa fie convertite in echipamente militare ofensive, transmite RRA. Pe lista ajutoarelor directe pentru opozanti figureaza acum echipamente medicale, uniforme, bocanci, corturi, alimente, majoritatea din stocurile Pentagonului. Ajutoarele vor fi trimise fortelor prin Consiliul National de Tranzitie, cu sediul la Bengazi. In ceea ce priveste decizia aliatilor de a trimite ofiteri militari pentru a-i consilia pe opozantii regimului libian, purtatorul de cuvant al Casei Albe, Jay Carney a spus ca presedintele Obama spera ca noua miscare ii va ajuta pe rebeli, dar ca ea „nu schimba deloc politica presedintelui de a nu trmite trupe terestre americane” in Libia. Conducatorii opozantilor din orasul Misrata, al treilea ca marime din Libia, au cerut insistent ajutor international pentru a combate trupele liderului Muammar Gaddafi, care asediaza orasul de peste sase saptamani.
