de Anatol Terzi | apr. 19, 2011 | Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Fregata „Regele Ferdinand” va pleca in operatia NATO „Unified Protector”, ocazie cu care, vineri, la Constanta, va avea loc o ceremonie militara. Fregata comandata de comandorul Mihai Panait va avea la bord pentru aceasta misiune un echipaj alcatuit din 205 marinari si va executa misiuni de impunere a embargoului asupra Libiei, in Marea Mediterana. La bordul navei se vor afla si doi ofiteri din Fortele Navale care vor face parte din statul major al gruparii navale NATO din Marea Mediterana. La ceremonie vor participa, alaturi de familiile marinarilor care pleaca in misiune, reprezentanti ai conducerii M.Ap.N., ai autoritatilor publice locale, precum si cadre militare in rezerva si in retragere, veterani de razboi. In luna martie, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat participarea Romaniei la impunerea embargoului impotriva Libiei cu 205 militari de la bordul fregatei Regele Ferdinand si doi ofiteri de stat major din fortele navale. Aliatii au convenit recent organizarea unei misiuni navale, care initial va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. In cadrul sedintei CSAT de la Palatul Cotroceni, s-a discutat pozitia Romaniei privind aportul la misiunea NATO din Libia. In acest context, s-a hotarat participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Embargo) impotriva Libiei, constand in fregata „Regele Ferdinand” cu 205 militari si doi ofiteri de stat major specializati in forte navale. De asemenea, CSAT a aprobat participarea Romaniei cu 66 de jandarmi la misiunea NATO de instruire a fortelor afgane de politie, pana la incheierea acesteia si au fost analizate situatia contingentului roman de jandarmi din Kosovo si executiile bugetare ale structurilor cu atributii in domeniul securitatii nationale. Fregata “Regele Ferdinand” este comandata de capitan-comandorul Mihai Panait si are la bord un echipaj alcatuit din 205 marinari. Misiunea a reprezentat a sasea participare a Fortelor Navale Romane la Operatia “Active Endeavour”, operatie prin care tara noastra contribuie activ la sporirea securitatii in Europa. “Active Endeavour” este o operatie initiata si condusa de Alianta Nord Atlantica in scopul descurajarii actiunilor teroriste. Conceptia militara a NATO cu privire la apararea impotriva terorismului prevede, printre altele, desfasurarea de catre forta operationala “Active Endeavour” a unor actiuni de supraveghere si control pe marile culoare de navigatie din Marea Mediterana.
Caracteristici tehnice
Deplasament (To): 4900 (incarcare maxima)
Dimensiuni (metri: lungime x latime x pescaj): 148,2 x 14,75 x 4,6
Propulsie: 4 turbine Rolls-Royce
Viteza (Noduri): 30
Numar punti: 7
Autonomie: 4500 Mm
Armament:
• tun super-rapid 76 mm Oto Melara
• instalatii lansare torpile
• sistem de comanda asistat de calculator
• instalatii de bruiaj pasiv TERMA
• sisteme de lupta electronica
• 9 sisteme radar
Fregata este incadrata cu 205 militari profesionisti:
• 18 ofiteri
• 76 maistri militari
• 1 subofiter
• 110 soldati si gradati voluntari
de Anatol Terzi | apr. 18, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Violentele declansate la Misrata la sfarsitul lunii februarie s-au soldat cu cel putin 1.000 de morti si 3.000 de raniti, au indicat luni surse medicale din orasul libian controlat de insurectia impotriva liderului Muammar Gaddafi, informeaza agentiile de presa internationale. In jur de 80% sunt civili, le-a declarat ziaristilor administratorul principalului spitalul din localitate, Khaled Abu Falgha. Doar in cursul zilei de duminica si-au pierdut viata 17 persoane, 71 fiind ranite, in marele oras-port, situat la 200 de kilometri est de Tripoli. Ranile cele mai grave au fost provocate de gloante cu fragmentatie, o arma interzisa utilizata recent de forte loiale colonelului Gaddafi, afirma miscarea rebela si organizatia Human Rights Watch. Campania aeriana a NATO vizand apararea vietii civililor libieni, care a fost aprobata de ONU, nu a reusit sa puna capat bombardamentelor loialiste, dar a blocat infrangerea insurectiei anti-Gaddafi, declansata la 15 februarie, estimeaza majoritatea comentatorilor politici si militari. La Paris, ministrul apararii Gerard Longuet a insistat ca misiunea NATO in Libia este ingreunata, deoarece nu dispune de informatii suficiente de pe teren. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a declarat, vineri, increzator ca statele membre vor pune la dispozitia operatiunii din Libia mai multe avioane de lupta. ‘Avem indicatii ca tarile vor veni cu ceea ce este necesar. Sper sa obtinem mijloacele necesare intr-un viitor foarte apropiat’, a afirmat Rasmussen in cadrul unei conferinte de presa, in cea de-a doua si ultima zi a reuniunii ministrilor de externe aliati de la Berlin. ‘Am sperante ca vor fi puse la dispozitia NATO mijloace de atac suplimentare’, a declarat la randul sau ministrul britanic de externe, William Hague. Marea Britanie si Franta au insistat pe langa ceilalti aliati din NATO sa furnizeze un numar suplimentar de avioane capabile sa loveasca fortele terestre loiale liderului libian Muammar Gaddafi, dupa ce SUA si-au limitat participarea la operatiune, iar rebelii libieni s-au pronuntat pentru o actiune mai ferma din partea NATO. Deocamdata insa, SUA si aliatii europeni din NATO au respins apelurile franceze si britanice de a contribui mai activ la misiunile din Libia. Oficiali ai NATO au afirmat ca ar mai fi nevoie de circa 10 aeronave de atac, iar un oficial francez a indicat ca tarile care ar putea face mai mult sunt Italia, Spania, Olanda si Suedia.
Tara pentru Gaddafi
Statele Unite si aliatii lor cauta in secret o tara care sa il accepte pe Muammar Gaddafi, desi liderul libian a avut o atitudine sfidatoare in ultimele zile, subliniind ca nu intentioneaza sa paraseasca tara si intensificand bombardamentele la Misrata. Eforturile Statelor Unite sunt ingreunate de faptul ca Gaddafi risca sa fie inculpat de Curtea Penala Internationala (CPI) pentru doborarea cursei Pan Am la Lockerbie in 1988 si pentru atrocitati comise in Libia. O varianta ar fi gasirea unei tari care sa nu fie semnatara a tratatului CPI. Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite a autorizat posibilitatea efectuarii unor raiduri aeriene pentru protejarea populatiei libiene, dar nu si inlaturarea regimului de la Tripoli. Insa Statele Unite, Franta si Marea Britanie au anuntat ca acesta este obiectivul lor, in afara de protejarea populatiei civile. „Am invatat unele lectii din Irak, iar una este ca libienii trebuie sa fie responsabili de schimbarea regimului, nu noi. Noi doar incercam sa gasim o solutie pasnica pentru a pregati retragerea de la putere, daca exista oportunitatea”, afirma un oficial american de rang inalt.
de Anatol Terzi | apr. 13, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Uncategorized @ro
Andres Fogh Rasmussen (NATO.int)
Aviatia NATO a distrus 16 tancuri, un tun antiaerian si un camion in operatiunile derulate marti in Libia, a anuntat miercuri Alianta Nord-Atlantica citata de presa internationala. Potrivit comunicatului NATO, 12 tancuri au fost distruse in apropierea orasului Misrata, iar celelalte arme la sud-est de orasul Syrta. In total, avioanele NATO au efectuat marti 159 de zboruri in Libia, dintre care 60 au fost misiuni de atac. De la preluarea operatiunilor din Libia, la 31 martie, NATO a efectuat 2038 de zboruri, dintre care 832 au fost misiuni de atac, acestea din urma fiind definite ca avand scopul de a identifica tintele, fara a implica neaparat utilizarea de fiecare data a munitiei. Miercuri, responsabilul pentru relatiile externe ale Consiliului National de Tranzitie, Ali al-Issaui, a facut apel la NATO sa isi intensifice atacurile aeriene impotriva fortelor colonelului Muammar Gaddafi. Ministrii afacerilor externe din tarile Aliantei Nord-Atlantice se vor intruni joi si vineri la Berlin pentru a analiza cursul operatiunii NATO din Libia, dupa criticile Frantei si Marii Britanii, care considera ca Alianta nu face suficient pentru a proteja populatia tarii. Cu toate acestea, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a reafirmat miercuri ca nu exista o solutie militara la conflictul din Libia, declaratie facuta cu putin timp inainte de deschiderea unei reuniuni la Doha a Grupului de contact privind Libia. Aproximativ 20 de state si organizatii, inclusiv ONU si NATO, participa la reuniunea Grupului de contact privind Libia, insarcinat cu aspectul politic al interventiei multinationale, autorizata pe 17 martie de catre Natiunile Unite. “Ne exprimam speranta ca aceasta reuniune poate facilita o solutie politica la problema din Libia. Nu exista evident o solutie militara. Prin urmare, trebuie sa lansam un proces politic”, a declarat presei Rasmussen. Secretatul general al NATO a mai afirmat deja, in presa germana ca nu exista o solutie militara la conflictul din Libia.
Germania si Rusia isi mentin pozitia
Si ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a afirmat ca tara sa “nu vede o solutie militara” in Libia, in timp ce Italia considera drept o optiune inarmarea rebelilor libieni. Ministrul de externe german Guido Westerwelle a afirmat miercuri, la Doha, ca tara sa nu preconizeaza o „solutie militara” in Libia, reamintind ca NATO impartaseste aceeasi abodare. „Nu intrezarim o solutie militara in Libia”, a declarat seful diplomatiei germane, insistand ca „Germania este dispusa sa sustina o actiune umanitara in favoarea poporului libian”. Pe de alta parte, liderul libian Muammar Gaddafi, care conduce tara de 42 de ani, „trebuie sa plece”, deoarece „nu are niciun viitor in Libia”, a insistat Guido Westerwelle, inaintea inceperii primei reuniuni a Grupului de contact pentru Libia. La randul sau, presedintele rus, Dmitri Medvedev, a sustinut marti ca situatia din Libia a scapat de sub control si ca nimeni – nici macar NATO – nu stapaneste problema. Liderul de la Kremlin a facut aceste declaratii pentru presa chineza, in ajunul calatoriei sale in tara asiatica, si ele au fost preluate de agentiile de presa ruse. In declaratiile sale, Medvedev a facut referire si la Alianta Atlantica, care, a spus el, „din motive obiective nu are mandat pentru a pune in miscare o operatiune de mare amploare”. „Decizia de stabilire a zonei de excludere aeriana a dus la o configuratie foarte speciala a conflictului, ceea ce a dus apoi la folosirea fortei”, a mai afirmat presedintele rus, adaugand ca – indiferent de ceea ce s-a facut pana acum – „nu s-au inregistrat rezultate”. Nici dictatorul libian Muammar Gaddafi nu mai controleaza situatia, iar „in tara a fost declarat razboi civil, fiind comise multe fapte care ar putea fi considerate crime”, a subliniat Medvedev. Presedintele Federatiei Ruse a facut un apel la actuala clasa politica libiana sa abandoneze puterea, pentru ca tara nord-africana sa-si poata relua calea spre dezvoltare. Liderul rus a apreciat ca nici rebelii nu au sanse de castig, deoarece, a argumentat el, acestia „nu dispun nici de forta necesara, nici de mijloacele militare si nici de potentialul de lupta”.
de Anatol Terzi | apr. 13, 2011 | Alte regiuni, Balcani, Info Militar, Uncategorized @ro
Fregata Drazki
Presedintele bulgar Gheorghi Parvanov a amintit recent, intr-un comunicat adresat presei de la sud de Dunare, ca, in cazul unor intentii de o asemenea importanta, cum ar fi trimiterea fregatei “Drazki” pentru a participa la operatiunile militare din Libia, seful statului nu trebuie sa fie informat prin intermediul presei. Presedintele Bulgariei, Gheorghi Parvanov, nu a fost informat de catre ministrul apararii, Aniu Anghelov, in legatura cu trimiterea fregatei in misiune in Mediterana in cadrul misiunii NATO, transmite Info Mondo Militar. In replica, ministrul apararii a declarat ca, potrivit regulamentului, nu are obligatia de a informa presedintele tarii. Gheorghi Parvanov a mentionat ca articolul 15 din Legea privind apararea indica presedintele drept comandant suprem al armatei. La randul sau, Aniu Anghelov a mentionat: “Respect institutiile statului si pentru ca sunt sigur ca presedintele a stiut ca se pregatea o astfel de decizie, daca as fi fost convocat, m-as fi prezentat si l-as fi informat despre intentia de a trimite fregata Drazki in Libia”. “O astfel de situatie indica lipsa dorintei de dialog si subaprecierea coordonarii intre institutii”, a replicat seful statului bulgar in comunicatul adresat mass-media. Fregata “Drazki” urmeaza sa plece in misiune in Libia dupa data de 15 aprilie. Bulgaria a anuntat la sfarsitul lunii martie 2011 ca va participa cu o fregata la operatiunile NATO de impunere a unui embargo asupra armelor impotriva Libiei. Fregata Drazki, cu 160 de oameni la bord, a fost mandatata sa se alature fortelor NATO din largul coastelor Libiei, la 15 aprilie, pentru o perioada de pana la trei luni, a anuntat serviciul de presa al guvernului de la Sofia. Misiunile sale vor fi sa “pazeasca, escorteze, controleze, respinga sau sa retina nave, conform Rezolutiilor 1.970 si 1.973 ale Consiliului de Securitate al ONU”, care prevad un embargo asupra armelor, potrivit executivului bulgar. In pofida faptului ca mandatul acesteia este de trei luni, fregata nu ar trebui sa ramana in Mediterana mai mult de o luna, dupa care va fi inlocuita de o alta nava NATO, a declarat, marti, ministrul Apararii, Aniu Anghelov, la prezentarea hotararii. Bulgaria, membra a NATO din 2004, nu s-a alaturat operatiunilor de impunere a unei zone de interdictie in spatiul aerian libian, din cauza aviatiei sale depasite. Bulgaria a achizitionat trei nave de la guvernul belgian in 2009, Gordi, Verni si Drazki. Ultima dintre ele este cea mai performanta. Dintre statele membre NATO si-au mai anuntat atunci disponibilitatea de a participa Statele Unite, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Turcia si Germania. Astfel, Sofia trebuia sa puna la dispozitia NATO fregata militara „Drazki”, nava amiral a Flotei Militare Bulgare, care a mai participat si la misiunea ONU in largul coastelor libaneze, UNIFIL. Nava Drazki apartine clasei de fregate Wielingen, fiind construita special pentru fortele navale belgiene, in perioada 1970-1980, cu asistenta olandeza, britanica si americana, in santierele navale din Antwerp si Temse. In 2004 a fost vanduta marinei bulgare, urmand ca alte trei nave de acelasi tip sa intre in dotarea flotei statului balcanic. Cu 2200 de tone si un echpaj de 160 de marinari, „Drazki” dispune de un sistem de lansare a rachetelor Sea-Sparow, precum si al temutelor rachete anti-navale Exocet, devenite celebre in urma conflictului din insulele Falkland dintre Argentina si Marea Britanie. Pentru comparatie, fregata „Regele Ferdinand” a fost lansata la apa in Marea Britanie in 1986, sub numele de „HMS Coventry”. Costul total de productie a navei a fost de 147 de milioane de lire sterline, aproximativ 700 de milioane de lei. „Regele Ferdinand” are un deplasament de 4.900 de tone, lungimea de 148,2 metri, latimea de 14,75 metri si poate atinge o viteza maxima de 30 de noduri. In comparatie, fregata „Drazki”, pe care Bulgaria o va trimite in misiune in Libia, este mai veche. Lansata la apa in Belgia in 1977, nava bulgara are un deplasament de 2.200 de tone, lungimea de 106,4 metri si latimea de 12,3 metri, iar viteza maxima pe care „Drakzi” o poate atinge este de 28 de noduri.
de Anatol Terzi | apr. 12, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Fostul sef al diplomatiei libiene Moussa Koussa, refugiat in Marea Britanie, a declarat luni pentru postul BBC ca Libia ar putea sa devina ‘o noua Somalie’ daca conflictul se prelungeste. ‘Le cer tuturor partilor sa evite sa antreneze Libia intr-un razboi civil’, a declarat fostul ministru de externe la postul de radio BBC. Un conflict prelungit ar provoca ‘o varsare de sange de o asemenea amploare, incat Libia ar deveni o noua Somalie’, a adaugat el. ‘Refuzam o diviziune a Libiei’, ‘unitatea Libiei este esentiala pentru orice solutie si orice reglementare’ a conflictului, a adaugat Koussa. Fostul sef al diplomatiei libiene, care a fost si sef al serviciilor de informatii libiene intre 1994 si 2009 si om de incredere al colonelului Muammar Gaddafi, a ajuns la Londra la 30 martie, dupa ce a fugit de la Tripoli, transmite Agerpres. La randul sau, Seif al-Islam, unul din fiii lui Muammar Gaddafi, a avertizat intr-un interviu ca ‘a vorbi despre plecarea’ liderului libian este ‘pur si simplu ridicol’, chiar daca a consimtit ca tara are nevoie de ‘sange nou’. ‘El nu vrea sa controleze tot, are o varsta inaintata. Vrem sa aducem in prim-planul scenei o noua elita, o elita formata din tineri care guverneaza tara, care gestioneaza afacerile locale. Vrem sange nou, iata ceea ce vrem pentru viitorul Libiei. Dar a vorbi despre plecarea ghidului este pur si simplu ridicol’, a declarat Seif al-Islam. De la inceputul insurectiei, ‘totul s-a schimbat’ in tara, a adaugat el. ‘Libia viitorului va fi complet diferita de Libia pe care ati cunoscut-o pana in prezent, cu ghidul, cu Seif, cu poporul, cu estul, cu vestul, cu sudul Libiei, suntem cu totii o familie unita si vom construi o noua Libie’, a mai spus fiul lui Gaddafi. Regimul liderului libian a acceptat ‘foaia de parcurs’ propusa in acest weekend de Uniunea Africana (UA), care prevede incetarea imediata a ostilitatilor, facilitarea transportului ajutorului umanitar si lansarea unui dialog intre partile din Libia in vederea unei tranzitii. Rebelii libieni au respins insa acest armistitiu, afirmand ca se opun oricarei medieri care nu prevede o plecare a lui Muammar Gaddafi. Costul interventiei militare a Statelor Unite ale Americii in Libia a atins 608 milioane de dolari, a anuntat luni un responsabil al Ministerului american al Apararii. Estimarea acopera o perioada care merge de la inceputul loviturilor internationale aeriene din Libia, la 19 martie, pana la 4 aprilie, a declarat responsabilul citat sub acoperirea anonimatului. Responsabili americani au indicat anterior ca interventia militara in Libia a antrenat, pana la 28 martie, un cost suplimentar de 550 de milioane de dolari pentru Pentagon. In ceea ce priveste costurile Fortelor aeriene americane in Libia, acesta este de circa patru milioane de dolari pe zi, a indicat saptamana trecuta responsabilul acestei arme, Michael Donley. El a estimat totusi ca suma va scadea probabil mult dupa retragerea avioanelor de lupta americane angajate pe acest front. Dupa ce a tergiversat multa vreme luarea unei decizii de a interveni in Libia, SUA au preluat conducerea coalitiei internationale, cedand ulterior comanda NATO la 31 martie si limitandu-se la un rol de sustinere pentru operatiunile aeriene.
