Grupul financiar-industrial Ascom, care aparţine miliardarului moldovean Anatol Stati, a depus la 8 septembrie 2010 la Curtea de Arbitraj de la Stockholm cererea de chemare în judecată a guvernului din Kazahstan pentru exproprierea ilegală a proprietăţilor, ce vine în contradicţie directă cu Tratatul internaţional privind Carta Energiei, relateaza publicatia „Economist” de la Chisinau. Artur Lungu, vicepreşedinte al Tristan Oil Ltd, companie ce figurează în calitate de operator al afacerilor lui Anatol Stati în Kazahstan, a confirmat faptul că cererea a fost depusă la Curtea de la Stockholm şi că o notificare în acest sens a fost trimisă şi guvernului kazah. Ascom arată în cerere că din 2008 a fost supus unei campanii de hărţuire din partea statului kazah, care a culminat cu anularea bruscă a contractelor de exploatare a subsolului deţinute de companiile locale ale Ascom, Kazpolmunnay (KPM) şi Tolkynneftegaz (TNG), precum şi confiscarea ilegală a activelor sale din Kazahstan, în iulie 2010. Aceste active se află în prezent în gestiunea companiei de stat KazMunaiGaz.
Potrivit notei informative, Ascom începând din 1999, când a achiziţionat dreptul de a exploata zăcămintele Borankol şi Tolkyn de la companii private din Kazahstan, a investit aproximativ 990 milioane dolari (până la data de 31 martie 2010) în explorare şi dezvoltare. Aceste investiţii au fost parţial finanţate prin oferte de obligaţiuni internaţionale în 2006, 2007 şi 2009, atunci când Tristan Oil Ltd. („Tristan Oil”) a vândut obligaţiuni în valoare de 531 mil. USD către investitorii instituţionali internaţionali. Înainte ca Ascom să iniţieze programul de explorare şi a investiţiilor, Borankol şi Tolkyn au fost considerate de mulţi ca zăcăminte lipsite de perspectivă. Graţie programului său de investiţii, până în 2008 Ascom a avut aproximativ 100 de puţuri în exploatare la cele două domenii, din care aproximativ 80 produc pe zi în medie 56 000 barili de gaze şi petrol. Pentru a sprijini aceste operaţiuni, Ascom a construit, de asemenea, infrastructură din domeniul petrolier – investind 245 mil. USD într-o uzină de producere de gaz petrolier lichefiat, care la punerea în funcţiune ar fi avut o capacitate de prelucrare de 7 milioane metri cubi de gaz pe zi. Deopotrivă cu creşterea constantă de producţie la aceste domenii, Ascom a făcut prospecţiuni la zăcământul Tabyl în iulie 2008 şi a declarat descoperirea geologică a zăcămintelor de petrol şi gaz la Munaibay şi structurile Bahyt de la Tabyl în martie 2009.
Oferte de hartuire
Ascom anunţă că în septembrie 2008 a primit şapte oferte fără caracter obligatoriu de a cumpăra zăcămintele sale, inclusiv una de la KazMunaiGaz. După trecerea în revistă a ofertelor preliminare cu caracter neobligatoriu, Ascom a decis să se implice în continuare în cadrul negocierilor cu cei mai competitivi ofertanţi într-un efort de a dobândi oferta obligatorie şi să finalizeze procesul de vânzare comercială.
În nota informativă Ascom aminteşte şi de scrisoarea adresată la 6 octombrie 2008 de Vladimir Voronin, fostul preşedinte comunist din Moldova, preşedintelui kazah Nursultan Nazarbayev, care conţine „o serie de acuzaţii false şi defăimătoare împotriva lui Anatol Stati, fondator şi proprietar al Ascom”. Campania Guvernului kazah de hărţuire şi tratamentul ilegal al investiţiile de Ascom din Kazahstan, a inclus între altele: impunerea de amenzi penale neîntemeiate şi evaluări fiscale de circa 220 mil. USD; condamnarea lui Serghei Cornegruţa, manager general; arestarea activelor fizice şi conturilor bancare ale societăţii; blocarea explorărilor şi dezvoltării de mai departe, precum şi stoparea operaţiunile de zi cu zi; stoparea finalizării uzinei LPG; afirmaţiile false de încălcare a legislaţiei subsolului; revocarea abuzivă a contractelor de exploatare; sechestrarea controlului operaţional al investiţiilor Ascom şi transmiterea acestora în gestiunea companiei de stat KazMunaiGaz din Kazahstan.
Ascom consideră că acţiunile guvernului kazah constituie o încălcare clară şi directă a Tratatului Cartei Energiei şi a depus o cerere în temeiul Tratatului la Institutul de Arbitraj al Camerei de Comerţ de la Stockholm. Artur Lungu a declarat că „Ascom şi companiile asociate au lucrat în mod deschis şi transparent cu Guvernul din Kazahstan timp de peste zece ani, investind aproape un miliard de USD în afacerile noastre. În acest timp nu am furnizat doar investiţii şi asigurat ocuparea forţei de muncă, ci şi am plătit mai mult de 500 mil. USD sub formă de taxe şi impozite către statul kazah. Această campanie ilegală de hărţuire a urmat după ce fluxul de producţie în domeniile noastre a devenit rentabil şi după ce am găsit rezerve semnificative de hidrocarburi”. „Suntem hotărâţi în a obţine o compensaţie adecvată pentru aceste acţiuni ilegale”, afirmă vicepreşedintele Ascom.
Totodată, Artur Lungu susţine că şi mari companii internaţionale de petrol, cum ar fi ExxonMobil, Royal Dutch Shell, BP, Chevron Corporation, ConocoPhillips şi Total SA, care au făcut investiţii semnificative în Kazahstan, sunt conştiente „de tratamentul ilegal şi exproprierea” la care a fost supusă compania Ascom. Ascom Group a fot creat în 1994 de omul de afaceri Anatol Stati. În prezent grupul condus de acesta are afaceri cu hidrocarburi în Kazahstan, Rusia, România, Sudan, Irak, Emiratele Arabe Unite etc. În Republica Moldova, Anatol Stati are companii în domeniul agriculturii, textilelor, în sectorul imobiliar, etc.
De notat că la 30 iulie MPG din Kazahstan a anunţat că companiile controlate de Anatol Stati au refuzat să coopereze cu statul prin intermediul ministerului şi companiei de stat KazMunayGas, „blocând accesul la registrele financiare şi informaţiile referitoare la activităţile executate anterior la zăcămintele exploatate conform acordurilor contractuale”. Artur Lungu, vicepreşedinte executiv şi director financiar al Tristan Oil Ltd, a declarat pentru ECONOMIST că toate acţiunile companiilor respective sunt conforme legislaţiei în vigoare din Kazahstan.
Republica Moldova la Stockolm
Menţionăm că anul trecut a fost un caz judecat la Curtea de Arbitraj Internaţional din Stockolm, cu implicarea Moldovei, iar în 2008 – două cazuri. Totodată la ora actuală la această Curte se află pe lista de aşteptare a examinării un caz al unei companii cu origini moldoveneşti contra Ucrainei. E vorba de compania Remington Worldwide Limited (Marea Britanie), acţionar la Moldindconbank, despre care se spune că ar aparţine deputatului Veaceslav Platon. Potrivit ministerului ucrainean al Justiţiei, Remington Worldwide Limited a depus la 25 septembrie 2008, la Curtea de Arbitraj Internaţional din Stockolm, o cerere de arbitraj împotriva statului Ucraina, iar valoarea pretenţiilor sunt de peste 33 mil. USD.
Un alt litigiu, de astă dată inclus în lista de soluţionare pre-proces, este cel al SRL Pinar-Com din Căuşeni contra companiei de distribuţie a energiei electrice Odessaoblenergo, societăţii pe acţiuni Energoatom etc, din Ucraina. Valoarea pretenţiilor SRL Pinar-Com nu este anunţată de Ministerul Justiţiei din Ucraina, dar şi aici ar fi vorba iarăşi de câteva zeci de milioane de USD. Şi această companie, aflată de câţiva ani în proces de insolvabilitate, se zice că ar fi controlată de deputatul Veaceslav Platon.
Anatol Stati sparge tăcerea
„Nu vreau despăgubiri financiare, dar vinovaţii trebuie să fie traşi la răspundere!”, a afirmat anterior preşedintele ASCOM Group, citat de mass-media de la Chisinau. La început lunii iulie 2010, numele businessmanului Anatol Stati a revenit în ştirile de top. Motivul – presupusa intenţie a unuia dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Moldova de a candida la preşedinţia republicii, în alegerile din toamna lui 2010. Drept argument portalurile de ştiri au invocat faptul că actualul Partid Liberal, condus de Mihai Ghimpu, a fost creat, în 1994, de Anatol Stati, numindu-se pe atunci Partidul Reformei; dar şi că preşedintele interimar Ghimpu, „cunoscut de mulţi ani drept un apropiat al lui Stati”, ar fi anunţat recent că nu mai susţine candidatura lui Marian Lupu la şefia statului, şi nici pe cea a lui Vlad Filat. „Adevărata bombă ar fi să aflăm că îl susţine pe amicul Stati”, scria la 1 iulie portalul www.inpolitics.ro.
La rândul său, Anatol Stati respinge orice ipoteză de acest fel şi afirmă că este o informaţie greşită: „Nu înţeleg care e scopul unor astfel de zvonuri. Nu am visat şi nici nu visez să ajung preşedintele RM”. Totodată, omul de afaceri menţionează că, deocamdată, relaţia sa cu lumea politică de la Chişinău se rezumă la… aşteptare. Căci Anatol Stati mai aşteaptă să se facă dreptate în unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de preluare forţată, prin tehnologii de „raider”, a averii unui cetăţean al RM. Întâmplător sau nu, cetăţeanul cu pricina este chiar Anatol Stati, averea e de milioane şi se află în Kazahstan, iar „raiderii” sunt nimeni alţii decât… „Voronin & Co”, se mai arata in cotidianul Timpul.
Scrisori strategice
„Nu există niciun dubiu – scrisoarea defăimătoare privind persoana mea şi activitatea companiei pe care o conduc a urmărit scopul discreditării noastre şi eliminării de pe piaţa kazahă. Este o acţiune săvârşită cu exces de putere şi în niciun caz nu reprezintă un act de drept juridic”, este convins Anatol Stati. Tocmai de aceea, la 17 martie 2010, preşedintele ASCOM Group a adresat deja noului procuror general al RM, Valeriu Zubco, un demers prin care cere tragerea la răspundere a celor care au încercat să-i preia afacerea din Kazahstan, dar, mai ales, se fac vinovaţi de faptul că, şi în 2010, „sabia lui Damocles” care atârnă permanent şi ameninţător deasupra capului RM se numeşte ca şi acum 15 ani – „dependenţa totală de gazele naturale ruseşti”. „Acum nu am niciun dubiu că scrisoarea din 6 octombrie 2008 a avut drept scop (i) influenţarea preşedintelui kazah de a-mi distruge activitatea legală în Kazahstan, (ii) propunerea anihilării mele ca persoană (sintagma informaţiile pe care vi le-am adus la cunoştinţă vor contribui la dezvoltarea unor relaţii libere de afacerişti dubioşi” anume despre aceasta vorbeşte) şi (iii) de a-mi crea în faţa terţilor o imagine şi o reputaţie proaste. Prin această scrisoare, Vladimir Voronin şi-a realizat şi un alt scop, de interes public, de această dată – curmarea tuturor eforturilor de aprovizionare a RM cu gaze naturale din surse alternative”, îşi argumentează Stati cererea la Procuratură. Iar dovezile sunt la suprafaţă, şi anume, controalele celor două SRL-uri din Kazahstan, dispuse „la rugămintea părţii moldoveneşti” de către liderul kazah. „Preşedintele Nazarbaiev a ordonat, iar organele din subordine au inventat şi transpus în practică un scenariu bine chibzuit privind nimicirea activităţii noastre legale în Kazahstan. Controalele, precum putem constata acum, au avut drept scop găsirea sau fabricarea diverselor motive pentru intentarea unor anumite dosare penale, de contravenţii administrative, de răspundere fiscală şi vamală etc. pentru a determina KPM şi TNG, dar şi participanţii săi, să cedeze rezultatele activităţii lor. În caz contrar, aceste rezultate şi investiţii urmau să fie preluate cu forţa”, susţine Anatol Stati.
Act privat şi abuziv
Rezultatele controalelor şi, în special, consecinţele acestora au afectat serios activitatea ASCOM în Kazahstan. Doar câteva exemple, drept dovadă:
– conductele de infrastructură ale KPM şi TNG au fost recalificate de Poliţia financiară în mod arbitrar în „conducte magistrale” şi pe acest motiv pe parcursul anilor 2008-2009 au fost intentate un şir de dosare penale şi de contravenţii administrative contra KPM, TNG şi conducătorilor acestora, incriminându-le activitate de antreprenoriat ilegală, fără licenţă;
– cheltuielile (investiţiile) KPM şi TNG în cadrul perioadei de explorare (anterioare perioadei de exploatare industrială) au fost recapitulate şi regrupate de organele fiscale contrar legislaţiei kazahe şi contractelor cu Ministerul Energetic, astfel încât KPM şi TNG să fie impuse cu sarcini fiscale suplimentare şi penalităţi/amenzi adiţionale; KPM şi TNG au fost impuse ilegal şi contrar prevederilor contractului cu Ministerul Energetic de către organele vamale ale Kazahstanului cu Taxa la Export Ţiţei;
– autorităţile kazahe nu au aprobat lui TNG în termenul legal începerea exploatării industriale a zăcământului – pe un contract (Tolkân), şi nu au prelungit perioada de explorare pentru evaluarea importanţei comerciale a descoperirii geologice de hidrocarburi – pe alt contract (Tabâl).
„Urmare a acestor acţiuni/inacţiuni, în prezent s-a ajuns la o fază finală a deposedării companiilor menţionate, iar conducătorii KPM şi TNG (cetăţeni ai RM) sunt privaţi de libertate. Cauza penală împotriva lui Sergiu Cornegruţa, director general al KPM în perioada 2007-2009, a finalizat prin condamnarea lui la patru ani privaţiune de libertate şi confiscarea averii, dispunându-se concomitent încasarea de la KPM, în favoarea statului kazah, a circa 146 mln. USD, în timp ce KPM nici n-a fost antrenată la examinarea dosarului penal în judecată în orice calitate procesuală. Celelalte trei dosare penale (câte unul privind fiecare director general anterior al KPM şi TNG), deşi suspendate, rămân pe rol şi nu avem dubii că şi acestea vor urmări condamnarea persoanelor nevinovate cu atragerea răspunderii financiare a KPM şi TNG. În cazul în care KPM şi TNG nu vor dispune de mijloace băneşti pentru stingerea a circa un miliard USD – sumă declarată de Poliţia financiară kazahă ca venit ilegal în urma activităţii ilegale de antreprenoriat, fără licenţă, de exploatare a „conductelor magistrale” – încasarea acesteia se va efectua pe cale silită prin comercializarea de către organele de executare judiciare a tuturor bunurilor şi drepturilor de care dispun KPM, TNG şi participanţii săi”, ne-au comunicat juriştii din cadrul ASCOM Group.
O singură origine – Vladimir Voronin
„Toate acestea au o singură origine – fostul preşedinte al RM, Vladimir Voronin, şi actul său privat din 6 octombrie 2008, săvârşit cu exces de putere de la nivelul funcţiei pe care a deţinut-o”, menţionează Anatol Stati în finalul demersului său din 17 martie către procurorul general Valeriu Zubco. Prin respectivul demers Stati solicită, totodată, Procuraturii Generale „să se autosesizeze pe marginea faptelor scoase în evidenţă şi să pornească urmărire penală pe fapta săvârşită de Vladimir Voronin, cu atragerea la răspunderea stabilită, inclusiv conform normelor Codului Penal…”. Iar în susţinerea sa Anatol Stati invocă nu una, ci chiar două Constituţii: „Ca şi în alte ţări, în Republica Moldova şi Republica Kazahstan, prin Constituţie, sunt recunoscute şi în mod egal protejate proprietatea publică şi cea privată. Mai mult decât atât, conform articolului 18 din Constituţia RM „Cetăţenii RM beneficiază de protecţia statului atât în ţară, cât şi în străinătate”.
La 23 aprilie 2010, procurorul cu misiuni speciale din cadrul Procuraturii Generale a remis în adresa lui Anatol Stati o scrisoare prin care îl informează că sesizarea lui a fost „examinată şi admisă” şi că „pe faptul săvârşirii de către foştii factori de decizie şi de conducere ai RM a acţiunilor care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege a fost pornită o cauză penală. Efectuarea urmăririi penale a fost dispusă Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC)”.
Ce a constatat Procuratura?
Printre constatările ce au servit drept motiv pentru începerea urmăririi penale figurează şi scrisoarea „fără suport probatoriu, prin care autorităţile kazahe au fost eronat atenţionate despre eventualele pericole pe care, ipotetic, le poate crea statului kazah omul de afaceri Anatol Stati”. Se mai menţionează că prin sistarea Memorandumului şi a Protocolului de intenţii din 2006 „a fost împiedicată intenţia şi posibilitatea reală de asigurare a RM cu gaze naturale la preţul de 50 USD (76 USD inclusiv TVA şi alte taxe) pentru 1000 m3”. În consecinţă, „cetăţeanului Anatol Stati şi firmelor acestuia din Kazahstan i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 752 mln. USD”. Şi dacă, la o primă vedere, s-ar părea că cele enumerate mai sus îi vizează exclusiv sau preponderent pe Anatol Stati şi compania lui, concluzia de mai jos ne vizează, la modul cel mai direct, pe noi toţi: „Prin zădărnicirea intenţiilor comune ale ASCOM Group SA şi Guvernului RM de aprovizionare a ţării cu gaze naturale din surse alternative (Kazahstan) a fost subminată securitatea naţională în domeniul economic şi energetic, urmare a cărui fapt RM e obligată să contracteze furnizarea de gaze naturale de la Concernul rus „Gazprom” la preţuri exagerate. Prin urmare, intereselor economice ale statului RM şi cetăţenilor ei le-au fost cauzate daune considerabile şi prejudiciu material în proporţii deosebit de mari, estimat la 1.657 mlrd. USD”. Motiv din care Procuratura a dispus „începerea urmăririi penale pe faptul depăşirii atribuţiilor de serviciu a foştilor factori de decizie şi de conducere ai RM”. Să însemne oare aceasta că se va face, în sfârşit, dreptate? Nu ne aventurăm cu supoziţii – ceea ce ştim e că, la 30 aprilie 2010, cauza penală 2010038037 a fost transmisă la Procuratura Anticorupţie.
Până la această etapă, în dosarul cu pricina au fost audiaţi, în calitate de martori, Anatol Stati, fostul premier Vasile Tarlev, fostul ambasador al RM la Moscova, Vasile Sturza, şi fostul consilier prezidenţial Oleg Reidman. Potrivit procurorului care instrumentează cazul, printre cei care mai urmează să fie audiaţi se numără Vladimir Antosii, ex-ministru al Industriei şi Infrastructurii, şi Ghennadi Abaşkin, fostul preşedinte al Consiliului de Administraţie al „Moldova-Gaz” SA. Totodată, în prezent se întocmeşte proiectul cererii de asistenţă juridică internaţională în Kazahstan pentru ridicarea documentelor legate de controalele efectuate la KPM şi TNG în baza scrisorii fostului preşedinte al RM. Să însemne oare aceasta că Anatol Stati îşi va recăpăta proprietăţile din Kazahstan? Din păcate, acest lucru pare cam imposibil, dacă e să ne amintim de un alt articol, „Nazarbaiev s-a lăsat convins de Voronin?”, publicat de TIMPUL la 26 mai 2009.
Atac mass-media
„Situaţia ASCOM stă la baza unui articol despre noile metode de expropriere din Kazahstan. Săptămânalul social-politic „Sunkar” din regiunea Atirau scrie că „lipsa unor reguli clare de joc pe piaţa petrolieră kazahă a adus cea mai importantă ramură a economiei ţării la o etapă de continuă re-distribuire a proprietăţilor”. Drept dovadă, autorii vorbesc despre Compania canadiană „PetroKazahstan”, „aruncată de pe piaţă la „comanda” chinezilor”. „Orice companie – naţională sau internaţională – poate deveni victima unor dosare fabricate, diferă doar metodele de expropriere”, menţionează „Sunkar”. În cazul ASCOM, a fost invocat „procentajul forţei kazahe de muncă”. Astfel, în urma verificărilor, Poliţia financiară a constatat prezenţa la cele două companii a mai mulţi angajaţi provenind din RM, Rusia şi Turkmenistan. „Numărul acestora nu se precizează, dar potrivit surselor „Sunkar” el abia depăşeşte 10% din numărul total de angajaţi. Deşi, remarcă săptămânalul, alte companii petroliere din Kazahstan au un număr mult mai mare de forţă de muncă din alte ţări, acestea nu sunt hărţuite de autorităţi. Dovadă că faţă de ASCOM (iarăşi) exista un interes aparte. Mai ales că Anatol Stati, „apărut in Kazahstan în 1997 şi care a primit licenţa pentru explorarea a două sonde considerate neimportante şi deficitare chiar, a depăşit cele mai bune aşteptări în calitatea sa de investitor străin – cantităţile de petrol extras au crescut considerabil şi nici măcar ecologiştii nu au avut vreo obiecţie vizavi de activitatea sondelor ASCOM. (…) Din păcate, indiciile că Nazarbaev s-a lăsat, în cele din urmă, „convins” de Voronin sunt tot mai multe. Că s-a întâmplat printr-o nouă „scrisoare de dor” ori în urma unui telefon venit de la Kremlin – care, cu certitudine, ştie că Anatol Stati se gândea să aducă gaze mai ieftine în RM – nu mai contează. Mecanismul anti-ASCOM a demarat şi în Kazahstan”.
Axa secreta
Serviciul de Informatii si Securitate (SIS) al Republicii Moldova a furnizat autoritatilor din Republica Kazahstan „sute” de documente si rapoarte secrete privind activitatea concernului ASCOM, relateaza surse din cadrul SIS, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, in perioada 2006 – 2009 (n.r.- in timpul celui de-al doilea mandat prezidenţial al lui Vladimir Voronin), mai multe delegatii ale SIS si serviciilor de informatii kazahe au efectuat vizite in Kazahstan, si respectiv Republica Moldova, unde au avut loc consultari bilaterale privind activitatea ASCOM si familia Stati. Oficialii SIS au mai declarat ca partea kazaha a solicitat sprijinul SIS si dupa schimbarea guvernarii de la Chisinau din 2000, dar ca liderii Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) si actuala conducere a SIS au refuzat continuarea colaborarii cu structurile de securitate de la Astana.
Decoratii secrete anti-ASCOM
Saptamana trecuta, mass-media de la Chisinau, a dezvaluit ca fostul presedinte al tarii, Vladimir Voronin, a oferit, in secret, distinctii de stat unor oficiali rusi din conducerea serviciilor secrete de la Moscova. Astfel, potrivit Serviciului de presa al Presedintiei de la Chisinau, in decembrie 2001 si iunie 2003, Vladimir Voronin a conferit Ordinul “Stefan cel Mare” fostului sef al Serviciului Federal de Securitate (FSB), general-maiorului Veaceslav Usakov, generalului de armata Nikolai Patrusev si lui Serghei Lebedev, fost director al Serviciului de Informatii Externe al Federatiei Ruse. Actualmente, Patrusev este secretarul Consiliului rus de securitate, iar Lebedev este presedintele executiv al Comitetului CSI. Potrivit presei ruse, pana a deveni sef al FSB, Veaceslav Usakov a fost responsabil de o directie a serviciilor secrete ruse care veghea de fostele tari ale URSS. Si generalul Nikolai Patrusev apare in presa rusa ca o persoana controversata.
Reamintim ca ordinul “Stefan cel Mare” este cea mai inalta distinctie militara din Republica Moldova. Este din argint si poleit cu aur si se confera pentru “acte de eroism si conducere iscusita a operatiunilor militare si pentru alte merite deosebite in apararea libertatii si independentei Republicii Moldova”.
Atacuri pe toate fronturile
Implicarea servicilor secrete din Federatia Rusa, sau cel putin a unui grup de interese din interiorul comunitatii ruse de informatii, a fost speculata de mass-media de la Chisinau. Astfel, Artur Resetnikov, seful Serviciului de Informatii si Securitate – tot el, nepotul fostei prime doamne, Taisia Voronin – a trimis o „cifrograma” catre directorul Serviciului Federal de Securitate din Rusia, generalul de armata N. P. Patrusev, in care il informeaza ca „SIS al RM efectueaza un complex de masuri de control privind Grupul Industrial-Financiar ASCOM, suspectat de operatiuni valutare ilicite care pot fi calificate ca „spalare de bani”. „Conform datelor de care dispunem, ASCOM are pe teritoriul FR o reprezentanta in or. Celeabinsk, prin intermediul careia desfasoara activitati economice. Afara de aceasta, potrivit informatiilor ce ne-au parvenit, intre ASCOM si Compania „Gazprom” au fost incheiate o serie de acorduri privind transportarea gazelor naturale din Republica Kazahstan catre tarile europene prin sistemul de conducte apartinand „Gazprom”. (…) „Avand in vedere cele expuse mai sus, rog sa dispuneti verificarea si trimiterea catre SIS al RM a informatiilor privind activitatea ASCOM si a reprezentantei sale din or. Celeabinsk de pe teritoriul FR, situatia financiara a acestuia, suma impozitelor platite, eventualele abuzuri comise; relatiile economice cu intreprinderile de petrol si gaze din FR, acordurile incheiate si volumele contractate cu „Gazprom”.
Conform surselor SIS, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, cifrograme de acest fel au fost trimise si serviciilor secrete din Azerbaidjan, Turkmenistan, Uzbekistan, Ucraina si Belarus, foste republici sovietice din cadrul Comunitatii Statelor Independente (CSI) unde ASCOM si familia Stati dispun de diferite proprietati si afaceri, majoritatea in domeniul energiei, gazelor si petrolului.
Scrisoare de razboi
O dovada clara a politicii lui Vladimir Voronin de anihilare economica si politica a adversarilor sai directi este scrisoarea pe care, in data de 6 octombrie 2008, presedintele Vladimir Nikolaevici Voronin a adresat-o omologului sau kazah, Nursultan Abisevici Nazarbaev. „Stimate Nursultan Abisevici, RM saluta dezvoltarea relatiilor economice intre tarile noastre, care contribuie la intarirea prieteniei si colaborarii dintre Moldova si Kazahstan, dintre popoarele noastre. Noi urmarim cu atentie aceste procese si incurajam dezvoltarea lor. Cu regret, au loc cazuri de folosire in scopuri meschine a relatiilor dintre tarile noastre. Drept un astfel de exemplu negativ poate servi asa-numitul om de afaceri „moldovean” Anatol Stati, care se ocupa cu extragerea petrolului si gazelor pe pamantul Kazahstanului. In realitate, in acest business nu exista nimic moldovenesc, decat locul de nastere al businessmanului… Dupa ce si-a ascuns veniturile de pe urma activitatilor anterioare din Romania si Turkmenia in zone internationale off-shore, el se prezinta acum in Kazahstan ca un investitor strain. Un fapt care merita cea mai serioasa atentie este folosirea de catre el a veniturilor obtinute din subsolul Kazahstanului pentru investitii in teritoriile supuse sanctiunilor comunitatii internationale, inclusiv ale ONU – de exemplu, in Sudanul de Sud. Acest „business pe sange” aduce prejudicii serioase imaginii si reputatiei internationale atat ale tarii care ii ofera posibilitatea sa castige bani, cat si ale tarii din care provine businessmanul. In ultimul timp, pentru a asigura businessului sau o acoperire politica, A. Stati a inceput sa se amestece in formarea politicii de cadre si politicii externe a Moldovei, creand un lobby corupt din adepti ai incheierii acordurilor comerciale interstatale cu subiecti supusi sanctiunilor ONU. El pune la cale si finanteaza actiuni propagandistice, finanteaza intr-o forma netransparenta formatiuni politice aflate in opozitie fata de puterea actuala” se arata in scrisoarea lui Voronin. „Stimate Nursultan Abisevici! Avand in vedere relatiile de prietenie dintre tarile noastre si dintre mine si Dvs. personal, vreau sa cred ca informatiile pe care vi le-am adus la cunostinta vor contribui la intarirea in continuare a increderii intre noi si popoarele noastre, la dezvoltarea unor relatii libere de afaceristi dubiosi (…)”, incheie liderul comunist, fost presedinte al Republicii Moldova in perioada 2001-2009.”
Un reprezentant al companiei, citat de mass-media locala, a declarat, sub protectia anonimatului, ca „exista un lucru pe care nu-l stie sau se preface ca nu-l stie dl Voronin, dar cu siguranta ar trebui sa-l cunoasca Oleg Reidman, consilierul sau economic (care, se pare, nu e strain de aceasta scrisoare). Companiile publice, precum sunt si cele din Grupul ASCOM, nu pot sa-si tainuiasca veniturile, ele fiind supuse, trimestrial, unui audit obligatoriu, de catre auditori internationali. Astfel, activitatea lor financiara este absolut transparenta”. Astfel, considera mass-media de la Chisinau, scrisoarea presedintelui RM are o tinta concreta: Grupul Industrial-Financiar ASCOM SA, al carui presedinte este Anatol Stati – si o misiune la fel de clara: distrugerea la comanda politica a unei forte financiare care, in imaginatia lui Vladimir Voronin, ar putea finanta opozitia moldoveneasca.
Serviciul de Informatii si Securitate (SIS) al Republicii Moldova a furnizat autoritatilor din Republica Kazahstan „sute” de documente si rapoarte secrete privind activitatea concernului ASCOM, relateaza surse din cadrul SIS, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, in perioada 2006 – 2009 (n.r.- in timpul celui de-al doilea mandat prezidenţial al lui Vladimir Voronin), mai multe delegatii ale SIS si serviciilor de informatii kazahe au efectuat vizite in Kazahstan, si respectiv Republica Moldova, unde au avut loc consultari bilaterale privind activitatea ASCOM si familia Stati. Oficialii SIS au mai declarat ca partea kazaha a solicitat sprijinul SIS si dupa schimbarea guvernarii de la Chisinau din 2000, dar ca liderii Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) si actuala conducere a SIS au refuzat continuarea colaborarii cu structurile de securitate de la Astana.
Decoratii secrete anti-ASCOM
Saptamana trecuta, mass-media de la Chisinau, a dezvaluit ca fostul presedinte al tarii, Vladimir Voronin, a oferit, in secret, distinctii de stat unor oficiali rusi din conducerea serviciilor secrete de la Moscova. Astfel, potrivit Serviciului de presa al Presedintiei de la Chisinau, in decembrie 2001 si iunie 2003, Vladimir Voronin a conferit Ordinul „Stefan cel Mare” fostului sef al Serviciului Federal de Securitate (FSB), general-maiorului Veaceslav Usakov, generalului de armata Nikolai Patrusev si lui Serghei Lebedev, fost director al Serviciului de Informatii Externe al Federatiei Ruse. Actualmente, Patrusev este secretarul Consiliului rus de securitate, iar Lebedev este presedintele executiv al Comitetului CSI. Potrivit presei ruse, pana a deveni sef al FSB, Veaceslav Usakov a fost responsabil de o directie a serviciilor secrete ruse care veghea de fostele tari ale URSS. Si generalul Nikolai Patrusev apare in presa rusa ca o persoana controversata.
Reamintim ca ordinul „Stefan cel Mare” este cea mai inalta distinctie militara din Republica Moldova. Este din argint si poleit cu aur si se confera pentru „acte de eroism si conducere iscusita a operatiunilor militare si pentru alte merite deosebite in apararea libertatii si independentei Republicii Moldova”.
Atacuri pe toate fronturile
Implicarea servicilor secrete din Federatia Rusa, sau cel putin a unui grup de interese din interiorul comunitatii ruse de informatii, a fost speculata de mass-media de la Chisinau. Astfel, Artur Resetnikov, seful Serviciului de Informatii si Securitate – tot el, nepotul fostei prime doamne, Taisia Voronin – a trimis o „cifrograma” catre directorul Serviciului Federal de Securitate din Rusia, generalul de armata N. P. Patrusev, in care il informeaza ca „SIS al RM efectueaza un complex de masuri de control privind Grupul Industrial-Financiar ASCOM, suspectat de operatiuni valutare ilicite care pot fi calificate ca „spalare de bani”. „Conform datelor de care dispunem, ASCOM are pe teritoriul FR o reprezentanta in or. Celeabinsk, prin intermediul careia desfasoara activitati economice. Afara de aceasta, potrivit informatiilor ce ne-au parvenit, intre ASCOM si Compania „Gazprom” au fost incheiate o serie de acorduri privind transportarea gazelor naturale din Republica Kazahstan catre tarile europene prin sistemul de conducte apartinand „Gazprom”. (…) „Avand in vedere cele expuse mai sus, rog sa dispuneti verificarea si trimiterea catre SIS al RM a informatiilor privind activitatea ASCOM si a reprezentantei sale din or. Celeabinsk de pe teritoriul FR, situatia financiara a acestuia, suma impozitelor platite, eventualele abuzuri comise; relatiile economice cu intreprinderile de petrol si gaze din FR, acordurile incheiate si volumele contractate cu „Gazprom”.
Conform surselor SIS, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, cifrograme de acest fel au fost trimise si serviciilor secrete din Azerbaidjan, Turkmenistan, Uzbekistan, Ucraina si Belarus, foste republici sovietice din cadrul Comunitatii Statelor Independente (CSI) unde ASCOM si familia Stati dispun de diferite proprietati si afaceri, majoritatea in domeniul energiei, gazelor si petrolului.
Scrisoare de razboi
O dovada clara a politicii lui Vladimir Voronin de anihilare economica si politica a adversarilor sai directi este scrisoarea pe care, in data de 6 octombrie 2008, presedintele Vladimir Nikolaevici Voronin a adresat-o omologului sau kazah, Nursultan Abisevici Nazarbaev. „Stimate Nursultan Abisevici, RM saluta dezvoltarea relatiilor economice intre tarile noastre, care contribuie la intarirea prieteniei si colaborarii dintre Moldova si Kazahstan, dintre popoarele noastre. Noi urmarim cu atentie aceste procese si incurajam dezvoltarea lor. Cu regret, au loc cazuri de folosire in scopuri meschine a relatiilor dintre tarile noastre. Drept un astfel de exemplu negativ poate servi asa-numitul om de afaceri „moldovean” Anatol Stati, care se ocupa cu extragerea petrolului si gazelor pe pamantul Kazahstanului. In realitate, in acest business nu exista nimic moldovenesc, decat locul de nastere al businessmanului… Dupa ce si-a ascuns veniturile de pe urma activitatilor anterioare din Romania si Turkmenia in zone internationale off-shore, el se prezinta acum in Kazahstan ca un investitor strain. Un fapt care merita cea mai serioasa atentie este folosirea de catre el a veniturilor obtinute din subsolul Kazahstanului pentru investitii in teritoriile supuse sanctiunilor comunitatii internationale, inclusiv ale ONU – de exemplu, in Sudanul de Sud. Acest „business pe sange” aduce prejudicii serioase imaginii si reputatiei internationale atat ale tarii care ii ofera posibilitatea sa castige bani, cat si ale tarii din care provine businessmanul. In ultimul timp, pentru a asigura businessului sau o acoperire politica, A. Stati a inceput sa se amestece in formarea politicii de cadre si politicii externe a Moldovei, creand un lobby corupt din adepti ai incheierii acordurilor comerciale interstatale cu subiecti supusi sanctiunilor ONU. El pune la cale si finanteaza actiuni propagandistice, finanteaza intr-o forma netransparenta formatiuni politice aflate in opozitie fata de puterea actuala” se arata in scrisoarea lui Voronin. „Stimate Nursultan Abisevici! Avand in vedere relatiile de prietenie dintre tarile noastre si dintre mine si Dvs. personal, vreau sa cred ca informatiile pe care vi le-am adus la cunostinta vor contribui la intarirea in continuare a increderii intre noi si popoarele noastre, la dezvoltarea unor relatii libere de afaceristi dubiosi (…)”, incheie liderul comunist, fost presedinte al Republicii Moldova in perioada 2001-2009.
Un reprezentant al companiei, citat de mass-media locala, a declarat, sub protectia anonimatului, ca „exista un lucru pe care nu-l stie sau se preface ca nu-l stie dl Voronin, dar cu siguranta ar trebui sa-l cunoasca Oleg Reidman, consilierul sau economic (care, se pare, nu e strain de aceasta scrisoare). Companiile publice, precum sunt si cele din Grupul ASCOM, nu pot sa-si tainuiasca veniturile, ele fiind supuse, trimestrial, unui audit obligatoriu, de catre auditori internationali. Astfel, activitatea lor financiara este absolut transparenta”. Astfel, considera mass-media de la Chisinau, scrisoarea presedintelui RM are o tinta concreta: Grupul Industrial-Financiar ASCOM SA, al carui presedinte este Anatol Stati – si o misiune la fel de clara: distrugerea la comanda politica a unei forte financiare care, in imaginatia lui Vladimir Voronin, ar putea finanta opozitia moldoveneasca.
Cine este ASCOM?
Grupul Industrial-Financiar ASCOM SA este o societate cu capital privat din RM, creata in 1994. Din 1995, ASCOM s-a orientat preponderent spre industria petrolului si a gazelor, in speta explorarea si exploatarea campurilor petroliere, extinzandu-se treptat in mai multe regiuni ale lumii. La ora actuala, ASCOM detine in Kazahstan – prin companiile sale afiliate, conform unor contracte de impartire a productiei cu guvernul kazah – patru blocuri din zona Marii Caspice. Doua dintre ele se afla deja in perioada de exploatare, asigurand o productie de 55.000 barili echivalent titei pe zi. Pe aceste doua blocuri s-au efectuat deja toate lucrarile de infrastructura, realizandu-se un sistem integrat de productie, de la extractia si tratarea hidrocarburilor pana la pomparea lor in conductele magistrale. Pe celelalte doua blocuri, acum in faza de explorare, au fost descoperite rezerve comerciale de hidrocarburi care, de facto, tripleaza rezervele de pana acum ale ASCOM din Kazahstan. De asemenea, ASCOM finalizeaza constructia uneia dintre cele mai mari uzine LPG din Kazahstan, cu o capacitate de prelucrare de pana la zece milioane metri cubi de gaze naturale pe zi. In acelasi timp, un grup de companii cu participarea ASCOM efectueaza lucrari de explorare pe un bloc din Sudan, tot in baza unui contract de impartire a productiei, indeplinind prima etapa a programului seismic si realizand pana in prezent forajul a trei sonde de cercetare. La fel, in Irak, ASCOM a facut de curand evaluarea unui camp petrolier, cu drept de a semna cu guvernul acestei tari un contract de impartire a productiei pe blocul respectiv. Recent a inceput si constructia unei rafinarii in nordul Irakului, capabila sa produca carburanti de tip Standard Euro, care va fi finalizata in scurt timp.
Vorbind despre rolul ASCOM in viata economica a RM, trebuie sa constatam ca, din pacate, dorinta sincera a companiei de a se implica in realizarea unor proiecte legate, inainte de toate, de dezvoltarea sectorului energetic al tarii a ramas doar la nivelul bunelor intentii, din cauza refuzului arogant al autoritatilor comuniste de a conlucra cu ASCOM. Iar aceste bune intentii insemnau: participarea la construirea infrastructurii necesare pentru aprovizionarea pe termen lung a RM cu gaze naturale, livrarea unor volume importante de gaze, la preturi extrem de avantajoase, de pe zacamintele exploatate de ASCOM in Asia Centrala, construirea unei centrale electrice de 450 MW la Balti, care sa functioneze tot pe baza gazelor aduse de ASCOM, construirea unei rafinarii pe conducta Odesa-Brodi. Dar, dupa o prima faza de „incurajare” din partea guvernului, ASCOM nu a facut decat sa piarda milioane de dolari pentru lucrarile de proiectare a obiectivelor sus-mentionate, pentru procurarea terenurilor etc.
Solutia ASCOM
La inceputul anului 2006, cand s-a declansat primul „razboi al preturilor” la gaze intre Rusia si Ucraina si care nu a ocolit nici RM, guvernantii de la Chisinau se pare ca au inteles, in sfarsit, ce inseamna dependenta de o singura sursa de aprovizionare cu gaze naturale. In aceste conditii, premierul de atunci, Vasile Tarlev, a invitat conducerea ASCOM la o discutie privind posibilitatile de asigurare a RM cu gaze naturale de pe zacamintele ASCOM din Kazahstan. Astfel iau nastere, in martie 2006, un Memorandum cu Ministerul Energeticii al RM si un Protocol de Intentii intre guvern si ASCOM, avand drept scop „identificarea si diversificarea surselor si pietelor de gaze naturale, precum si de energie electrica, pentru aprovizionarea RM” si „minimalizarea si excluderea treptata a riscurilor politice si economice pentru securitatea nationala in domeniul energetic, ce decurg din aprovizionarea RM cu gaze naturale dintr-o singura sursa”.
Protocolul prevedea livrarea a 2,5-3.0 mlrd. m3 de gaze naturale anual, pana in 2016-2018, pentru satisfacerea necesitatilor energetice ale RM, la un pret de 76 USD pentru 1000 m3 (50 USD la gura sondei plus 26 USD transportul din Kazahstan pana in RM). Volumele de gaze stipulate in Protocol urmau sa fie folosite nu doar pentru asigurarea propriu-zisa a consumatorilor, ci si pentru producerea energiei electrice la o centrala care urma sa fie construita de ASCOM langa Balti, cu o capacitate de 450 MW, pentru modernizarea CET-1 si CET-2 din Chisinau si marirea capacitatilor acestora cu 200 MW si, respectiv, 450 MW. In plus, in Protocol se preconiza construirea unui depozit subteran de gaze la Margineni, langa Piatra-Neamt, cu conducte de revers racordate la sistemul de distribuire a gazelor naturale in RM, pentru inmagazinarea unor volume de gaze ca rezerva strategica a statului in caz de calamitati naturale sau alte evenimente neprevazute care ar putea provoca o criza energetica in RM. In memorandum se stipula, de asemenea, ca ASCOM transmite dreptul de proprietate asupra gazelor extrase de pe zacamintele din Kazahstan catre Compania de stat „Moldova Resurse” care, in baza Acordului special din 1995 dintre statele CSI privind libera tranzitare a gazelor pe teritoriile lor, avea dreptul de a aduce gaze in tara, doar informand „Gazprom”-ul ca preda gazele in magistralele SA? (Asia Mijlocie – Centru) in punctul cutare si le preia in RM in punctul cutare, achitand tranzitul. De exemplu, Ucraina, conform acestui Acord, si-a realizat dreptul de a tranzita 38 mlrd. m3 de gaze naturale, livrate din Turkmenistan anual, chiar neavand aceleasi facilitati de proprietate ca „Moldova Resurse”. Sa ne amintim si de Lukasenko – cu cata tenacitate a luptat la finele anului 2007, aproape pana in ajunul Revelionului, pentru a obtine un pret la gaze mai favorabil consumatorilor din tara sa. Voronin insa, dupa cum s-a vazut mai tarziu, a luptat cu orice pret ca sa nu se realizeze propunerile ASCOM, fiindca pe el nu l-a interesat niciodata tara, ci altceva…
Totusi, in 2006, prin canale guvernamentale, s-a stabilit o intalnire la „Gazprom” intre conducerea concernului si delegatia moldoveana, formata din reprezentantii ASCOM si cei ai guvernului, in frunte cu premierul V. Tarlev, pentru discutarea problemelor legate de tranzitarea gazelor din Kazahstan pana in RM. Acum ne dam bine seama ca n-a fost decat un gest fariseic, caci, in mod inexplicabil, in ultimul moment Vasile Tarlev da inapoi si il trimite la intalnire, din partea guvernului RM, doar pe ambasadorul nostru la Moscova, Vasile Sturza. Care, daca e sa tinem cont de nedorinta lui Voronin de a colabora cu ASCOM, nu putea sa aiba prea multe de spus… Astfel, ASCOM a fost, de fapt, lasat de unul singur in fata „Gazprom”-ului. Negocierile, care urmau sa continue, nu au avut o finalitate, iar „conducerea de varf” a tacut chitic, fara sa mai para interesata de proiectele initiate cu ASCOM.
Cei doi „crai”… mai de la Asfintit
„Din surse foarte demne de incredere am aflat ca, in toamna lui 2008, cativa reprezentanti ai presedintelui Voronin – printre care Oleg Reidman, consilierul sau pe probleme economice, si omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, erou al mai multor articole de presa in care se dovedeste relatia sa cu Oleg Voronin, dar si talentul sau de a pune mana pe cele mai prospere afaceri din tara – si-au dat intalnire in Kazahstan. Locul unde isi desfasoara activitatea ASCOM… Potrivit acelorasi surse, cei doi „crai” urmau sa indeplineasca indicatiile directe ale lui Vladimir Voronin – de a destabiliza activitatea ASCOM si, intr-un final, de a prelua afacerea cladita de-a lungul anilor de Anatol Stati. Pentru aceasta, Reidman si Plahotniuc s-ar fi intalnit cu un anume Dosmuhambetov, in spatele caruia stau persoane influente in Kazahstan si impreuna cu care au si pus la cale planul ulterior de actiuni. Iar acesta trebuia sa aiba la baza ceva deosebit de „convingator”. Si atunci a fost lansata binecunoscuta „scrisoare-denunt” a lui Vladimir Nikolaevici” se arata in articolul din cotidianul Timpul. „Momentul, s-ar parea, a fost ales cum nu se poate mai bine. Pe 25-26 noiembrie 2008, urma sa aiba loc o vizita oficiala a presedintelui moldovean la Astana si „solii” lui Voronin s-au gandit ca, pana atunci, autoritatile kazahe vor avea timp destul sa verifice activitatea ASCOM si, cu ajutorul „prietenilor” companiei, sa gaseasca dovezi ale „ilegalitatilor” comise de aceasta in Kazahstan. Si, intr-adevar, dupa scrisoarea lui Voronin, la indicatia conducerii kazahe – una fireasca, daca e sa tinem cont de gravitatea acuzatiilor aduse de Voronin – la intreprinderile afiliate ASCOM din Kazahstan au inceput controale extrem de severe, fiind verificata intreaga activitate a companiei in aceasta tara, din 1999 incoace.
Grijuliul parinte al natiunii moldovene spera, probabil, ca vor fi depistate nereguli majore, care sa conduca la lichidarea companiei, apoi la preluarea activelor acesteia de catre „baietii sai” si „partenerii” lor din Kazahstan, conform unor scheme bine elaborate si, bineinteles, practicate cu succes anterior. Din pacate pentru ei insa, comisiile de experti trimise in teren pentru controale au constatat ca ASCOM este un investitor corect, care isi onoreaza cu buna-credinta obligatiunile fata de statul kazah, platind constiincios impozitele si respectand legile tarii. Asa stand lucrurile si intelegand ca autoritatile kazahe nu s-au lasat antrenate in jocul contra ASCOM – mai ales ca si presa kazaha scria elogios despre activitatea companiei in aceasta tara – V. Voronin isi anuleaza „pentru mai tarziu” vizita la Astana. Ce sa mai caute acolo? Sa discute despre OSCE? Despre dezvoltarea unor relatii abstracte dintre Kazahstan si RM, din care el si Familia nu au nimic?
Totusi, reprezentantul ASCOM cu care am discutat a tinut sa mentioneze faptul ca, din exces de zel sau, poate, „incurajati” de cineva, unii functionari din organele de stat ale Kazahstanului continua sa inventeze tot felul de probleme artificiale, tinand companiile afiliate ASCOM din teritoriu sub presiuni permanente si impiedicandu-le sa-si desfasoare normal activitatea” se arata in articolul citat.
Ce nu stie sau a uitat sa scrie Voronin
In scrisoarea adresata omologului sau kazah, presedintele Voronin pune accentul pe faptul ca, in Kazahstan, Anatol Stati doar „face bani”, iar prin activitatea sa aduce numai prejudicii tarii. Obsedat de aceasta idee, dl Voronin nu vede si nu vrea, probabil, sa vada si alte lucruri, mult mai evidente, si anume: ASCOM a platit pana acum in bugetul Kazahstanului taxe si impozite de aproape 500 mln. USD – de altfel, neavand inca dividende din activitatea desfasurata acolo; a creat pentru populatia din zona peste 3500 locuri de munca, la care in vara aceasta se vor mai adauga inca 1000 dupa ce ASCOM – nu Voronin, Reidman sau Plahotniuc – va pune in functiune, asa cum spuneam mai sus, una dintre cele mai mari uzine de LPG, cu o capacitate de prelucrare de pana la 10 mln. m3 de gaze pe zi. Daca toate acestea, plus drumurile si scolile construite in regiunea in care activeaza ASCOM, plus institutiile medicale si culturale, organizatiile obstesti ale copiilor si cele ale invalizilor, asezamintele de cult ce beneficiaza de sustinerea financiara a ASCOM in Kazahstan aduc prejudicii acestei tari, atunci ar trebui, probabil, sa-l intrebam pe dl Voronin, ca sef de stat: cati investitori straini ati adus in RM, care sa participe la dezvoltarea economiei RM asa cum participa Anatol Stati in Kazahstan?
In aceeasi scrisoare, dl Voronin afirma ca Anatol Stati face „business pe sange” in teritoriile supuse sanctiunilor comunitatii internationale, inclusiv ale ONU – de exemplu, in Sudanul de Sud”. Aici seful statului si consilierii sai au dat-o rau in bara cu eruditia: dupa incheierea Tratatului de pace dintre Sud si Nord, recunoscut in intreaga lume, in Sudan nu poate fi nicidecum vorba de un teritoriu supus sanctiunilor ONU. Iar ASCOM, in 2005, a semnat Acordul de impartire a productiei cu guvernul Sudanului de Sud dupa incheierea respectivului tratat. Ce nu mai stie Voronin e ca, de atunci, ASCOM a construit acolo patru spitale, o universitate, sute de kilometri de drumuri si canale intr-o zona in care lipsea cu desavarsire infrastructura. In trei ani, medicii platiti de ASCOM au acordat asistenta medicala la peste 90 mii de localnici care pana atunci nu vazusera pastila in ochi… Nu in zadar, Alan Larson, fost subsecretar de stat american pentru economie, afaceri si agricultura, dupa o vizita la santierele ASCOM din Sudanul de Sud, a descris intr-un raport catre Departamentul de Stat al SUA cat de importante sunt investitiile ASCOM in dezvoltarea social-economica a Sudanului de Sud, al carui popor traieste in conditii atat de groaznice… Si atunci, ce va face sa credeti, dle Voronin, ca ASCOM si Anatol Stati sunt cei care stirbesc imaginea tarii? Noi inclinam sa credem ca cei care practica acest lucru sunt altii…
Anatol Stati: „Avem altceva de facut”
Desi, deocamdata, ASCOM nu a iesit cu o declaratie oficiala vizavi de aceste atacuri concertate, la inceputul lui august 2008 compania a difuzat un comunicat de presa prin care a anuntat ca isi retrage partial stafful de baza din RM, din cauza presiunilor la care este supus, fara sa precizeze de ce natura sunt acestea si de unde vin. Potrivit comunicatului, in ultimul timp, grupul „este supus unor presiuni tot mai puternice cu scopul vadit de a destabiliza activitatea sa in RM. Totodata, se recurge la diferite procedee pentru a infatisa intr-o lumina falsa si denigratoare conducerea companiei”. Potrivit expertilor economici, dar si analistilor politici, presiunile exercitate asupra ASCOM sunt in legatura cu alegerile parlamentare din primavara anului 2009. „Autoritatile comuniste sunt ingrijorate de faptul ca ASCOM, pe care nu il controleaza, ar putea finanta campania electorala a unor partide din opozitie. Cu referire la acest fapt, Anatol Stati a afirmat, in acelasi comunicat, ca familia Stati nu doreste sa fie antrenata in jocuri politice de prost gust. „In ceea ce priveste acuzatiile de finantare a partidelor politice – de altfel, un drept constitutional al cetatenilor si companiilor din RM -, doresc sa subliniez ca nu ma intereseaza politica si businessul moldovenesc si in acest context nu finantez formatiuni politice din tara. Avem altceva de facut”, spune Stati.
Din cauza acelorasi presiuni ale lui Voronin si aliatilor sai, ASCOM a fost nevoit sa-si reduca la minim activitatea in R. Moldova, disponibilizand peste 1500 de angajati. Inca nu s-a auzit ca Voronin sa fi creat pentru acesti oameni noi locuri de munca ori sa le fi asigurat conditii mai bune de activitate decat ASCOM.
Procuratura şi calcularea prejudiciilor
Din textele distribuite presei reiese că Procuratura Generală a constatat că „prin zădărnicirea intenţiilor comune ale Ascom Group SA şi Guvernului Republicii Moldova de aprovizionare a ţării cu gaze naturale din surse alternative (Kazahstan) a fost subminată securitatea naţională în domeniul economic şi energetic, urmare a cărui fapt RM e obligată să contracteze furnizarea de gaze naturale de la Concernul rus „Gazprom” la preţuri exagerate. Prin urmare, intereselor economice ale statului RM şi cetăţenilor ei le-au fost cauzate daune considerabile şi prejudiciu material în proporţii deosebit de mari, estimat la 1,657 mld USD”. Din acest motiv Procuratura a dispus „începerea urmăririi penale pe faptul depăşirii atribuţiilor de serviciu a foştilor factori de decizie şi de conducere ai RM”.
Buturuga Gazprom
„Dincolo de toate acestea era clar că pentru a putea importa gaze naturale direct din Kazahstan era nevoie nu doar de dorinţa Moldovei şi a companiei Ascom, dar şi de acordul Kazahstanului şi a Federaţiei Ruse. Ţinând cont de faptul că din 2005, Gazprom a procedat la majorarea preţurilor la gaze în spaţiul CSI şi la concentrarea în mâinile sale a tuturor căilor de import direct al gazelor din Asia Centrală, obţinerea de către Republica Moldova a unui astfel de drept era de domeniul fantasticului. Una din jertfele acţiunilor întreprinse de Gazprom a fost Ucraina (la care fac trimitere reprezentanţii Ascom), care până în 2005 importa circa 40 miliarde de metri cubi de gaze direct din Turkmenistan la un preţ de circa 50 USD mia de metri cubi, după care a fost nevoită să accepte condiţiile impuse de Gazprom” se arata intr-un articol din cotidianul economic „Eco”, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Totodată, în anii 2007-2008 şi autorităţile din Kazahstan au impus producătorii locali de gaze să vândă cea mai mare parte a gazelor extrase la preţuri interne de 30-40 USD/1000 metri cubi companiei de stat de transport şi distribuţie a gazelor Kaztransgaz. Ulterior o mare parte din acest gaz ultima îl revinde Gazprom-ului la un preţ de 4-5 ori mai mare. De exemplu, în prima jumătate a anului 2008 preţul la hotarul kazaho-rus era de 160 USD pentru o mie de metri cubi. Dacă am fi acceptat să plătim la acel moment un asemenea preţ al gazelor la hotarul kazaho-rus, apoi preţul acestora la intrarea în Moldova, ţinând cont de costurile de tranzit şi transport pe teritoriul Rusiei şi Ucrainei ajungea la 200-210 USD pentru o mie de metri cubi, preţ ce ar fi practic egal cu cel pe care-l plăteam Gazprom-ului” mai arata sursa citata.
„Greceanîi a dat dovadă de „constructivism şi a acceptat ca furnizările de gaze să se facă exclusiv prin intermediul Gazprom”. De notat că la începutul lunii iunie 2008, ex-prim-vicepremierul, ministrul Economiei şi Comerţului Igor Dodon anunţa în Parlament că Republica Moldova are oferte de procurare a gazelor naturale din Kazahstan la preţuri mai joase, însă în prezent nu există posibilitatea tranzitării acestuia pe teritoriile Rusiei şi Ucrainei. În acelaşi timp în cadrul vizitei din 19-20 iunie 2008 la Moscova a premierului de atunci Zinaida Greceanâi s-a discutat şi acest subiect, iar Moscova nu a respins deschis propunerile Moldovei de a obţine posibilitatea de a importa gaze direct din Kazahstan, tranzitând Rusia şi Ucraina şi evitând astfel intermedierea Gazprom-ului. Totodată în cadrul unei întrevederi cu Alexei Miller, preşedintele Gazprom, prim-ministrul Zinaida Greceanîi a dat dovadă de „constructivism şi a acceptat ca furnizările de gaze să se facă exclusiv prin intermediul Gazprom, fără vre-un alt intermediar”, anunţa presa din Moscova. Ca răsplată pentru acest „spirit de înţelegere”, Moscova va permite Moldovei să majoreze exporturile de vin pe piaţa rusă” mai arata sursa citata.
Solicitat de ECONOMIST, Igor Dodon în prezent deputat PCRM susţine că argumentul principal invocat atunci de Gazprom a fost faptul că reţeaua de transport a gazelor era la acel moment „suprasolicitată” şi nu există „loc şi pentru gazul ce ar fi urmat să-l importe Moldova din Kazahstan”.
Tranzacţii în familie
În acelaşi timp este clar că scrisoarea ex-preşedintelui Voronin adresată preşedintelui Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev a fost doar un pretext. De exemplu, una din acuzaţiile aduse de autorităţile kazahe lui Anatol Stati şi companiilor administrate se referă la cesiunea celor 100% de acţiuni ale Tolkynneftegaz către firma Terra Raf din Gibraltar în 2003, autorităţile kazahe nu au fost informate corect, ceea ce ar fi prejudiciat statul. Astfel la 12 mai 2003, firma Gheso a cesionat 100% de acţiuni ale Tolkynneftegaz către Terra Raf în baza unui contract de vânzare-cumpărare în valoare de 617 333 USD, trecut în registrul acţionarilor al Registratorului independent ce deservea Tolkynneftegaz. Precizăm aici că singura firmă Gheso, identificată de noi, este o societate din Orhei, cu aceeaşi denumire a cărui director figura în anii 2003-2005, Nicoleta Stati, fiica lui Anatol Stati. De notat că Tolkynneftegaz este firma ce se ocupa de explorarea zăcământului gazier Tolkyn, cât şi de construcţia unei uzine de prelucrare a gazelor, în care s-au investit până în 2009 peste 200 milioane de dolari.
Juristul Ascom Grup Grigore Pisica a declarat pentru ECONOMIST, că în anul 2003, Tolkynneftegaz era societate pe acţiuni de tip deschis şi informaţia din registrul acţionarilor era publică, adică accesibilă oricui, inclusiv autorităţilor kazahe. „Cu toate acestea, autorităţile kazahe erau informate sistematic despre acţionarii Tolkynneftegaz şi cota lor în capitalul social. Un simplu exemplu, care este şi cel mai elocvent: Tolkynneftegaz prezenta trimestrial, pe parcursul termenului de valabilitate a contractelor de explorare/exploatare hidrocarburi, un Raport cu privire la îndeplinirea prevederilor din licenţa/contract în care pe lângă alte date în mod expres este menţionat şi acţionarul şi cota deţinută de el. Şi, ca să eliminăm orice dubii în aceasta problemă, Vă comunicăm că acest Raport se prezenta nu oricui, ci tocmai organelor structurale ale Ministerului Petrolului şi Gazelor (MPG) – Comitetului Geologie şi Subsol şi Direcţiei Teritoriale Geologie şi Subsol a Comitetului GS a MPG”, a precizat pentru ECONOMIST juristul Ascom.
O investiţie de circa un miliard USD distrusă de Voronin
Grigore Pisica a menţionat şi faptul că Tolkynneftegaz şi-a schimbat în 2005 forma de organizare juridică din SAD în SRL (urmare a modificărilor în legislaţia privind SA) şi datorită implementării din 08.12.2004 în legislaţia cu privire la hidrocarburi a dreptului prioritar al Statului asupra cotelor de participare/de acţiuni în capitalul Contractorilor (în cazul în care aceste cote se înstrăinează de deţinător), pentru monitorizarea directă a componentei acţionarilor/participanţilor în Contractor. La cererea MPG Tolkynneftegaz a informat şi în 2006 despre prezenţa Terra Raf în calitate de participant al Tolkynneftegaz.
Potrivit juristului Ascom, statul kazah ar fi declarat în 2007 că dreptul său prioritar nu are caracter retroactiv asupra contractelor de până la 08.12.2004, altfel spus şi asupra contractului din 12.05.2003. Doar după scrisoarea lui Voronin şi imediat după rezoluţia lui Nazarbayev, autorităţile kazahe îşi schimba diametral opus părerea şi declară că dreptul său prioritar deja are caracter retroactiv asupra contractelor de până la 08.12.2004 şi, prin urmare, obliga Tolkynneftegaz din nou să apeleze pentru obţinerea permisiunii de la Stat de a efectua tranzacţia de cesiune.
Altfel spus seria pretenţiilor formulate de autorităţile kazahe contra companiilor lui Anatol Stati nu a fost deloc întâmplătoare, iar conducerea comunistă din acea perioadă a contribuit pe deplin la distrugerea unei afaceri destul de prospere. În orice caz în prezent afacerile lui Anatol Stati din Kazahstan sunt practic pe linie moartă, iar negocierile de vânzare a acestora bat pasul pe loc. Ţinând cont de faptul că activele deţinute de cele trei companii din Kazahstan ale familiei Stati (Tolkynneftegaz, Kazpolmunay şi Tristanoil) erau estimate la peste un miliard de dolari, iar valoarea investiţiilor realizate depăşea la mijlocul anului trecut cota de 930 mil. USD, e clar că aşa ceva nu se iartă pur şi simplu.
Prejudiciu masiv
„Vladimir Voronin a cauzat un prejudiciu material lui Anatol Stati în valoare de peste 1,5 miliarde de dolari, iar cetătenilor R. Moldova – un prejudiciu de circa 1,6 miliarde dolari americani. În total – este vorba de un prejudiciu de peste 3 miliarde dolari SUA. Vladimir Voronin s-a implicat în activitatea companiilor private moldovenesti din Kazahstan. Totodată, acesta se face vinovat de faptul că R. Moldova nu procură gaz la pret mult mai ieftin – prejudiciind astfel si cetătenii R. Moldova. La sesizarea lui Anatol Stati, Procuratura Generală a intentat un dosar penal împotriva fostului presedinte al R. Moldova” a declarat recent Vitalie Diaconu, purtător de cuvânt ASCOM SA. „La 6 octombrie 2008, Vladimir Voronin a adresat o scrisoare personală presedintelui Kazah, în care îl informa în mod eronat si intentionat despre activitatea ASCOM în Kazahstan. Ca urmare a scrisorii defăimătoare, autoritătile kazahe au initiat un sir de controale, verificări, dosare penale/administrative, lucru ce s-a soldat cu confiscare activelor, imobilelor, au fost puse sub sechestru contractele, conturile, mijloacele bănesti, terenurile de extragere a sondelor, rezervoarele de acumulare a titeiului”, a mai precizat Diaconu. Potrivit lui, scrisoare lui Voronin a urmărit în mod evident eliminarea companiilor moldovenesti petroliere din Kazahstan. „S-a ajuns în faza finală de deposedarea activelor. Conducătorii companiilor moldovenesti au dosare penale, iar directorul general al companiei „Kazpolmunay”, Sergiu Cornegruţă, a fost condamnat la 4 ani de privaţiune de libertate”, a mentionat Diaconu. „În urma actiunilor fostei Guvernări, care au zădărnicit încercarea ASCOM de a importa gaze la un pret mult mai ieftin în Moldova, de aproximativ 77 dolari/mia de metri cubi, a fost subminată nu doar securitatea energetică a tării noastre, dar si cea natională. Este mult prea gravă această ilegalitate. În rezultat, cetătenilor R. Moldova li s-a cauzat un prejudiciu de peste 1,6 miliarde dolari SUA. În total, Voronin a adus prejudicii companiei ASCOM si cetătenilor acestei tări în valoar de peste 3 miliarde dolari SUA”, a tinut să sublinieze si Artur Lungu, vicepresedinte al ASCOM SA. Potrivit celor doi reprezentanti ai companiei petroliere, Anatol Stati nu a cerut despăgubiri din partea statului R. Moldova, dar din partea persoanei fizice Vladimir Voronin. Deocamdată, ASCOM nu a apelat la arbitraj international, dar s-ar putea să o facă după epuizarea tuturor căilor nationale din R. Moldova si Kazahstan.
Portalul UNIMEDIA mai precizeaza că la moment, urmărirea penală pe faptul depăşirii atribuţiilor de serviciu a lui Vladimir Voronin şi alţi foşti factori de decizie, se află în curs de derulare, la fel ca şi majoritatea dosarelor intentate de instanţa de judecată din Kazahstan. Protocolul de intenţii privind aprovizionarea cu gaze naturale a Republicii Moldova a fost încheiat în 2006, între Guvernul Moldovei şi SA „Ascom”. Ulterior, contractul de vânzare-cumpărare a gazelor naturale nu a fost semnat de către „Moldova-Gaz”. În prezent, SA „Ascom” este prezentă în Kazahstan, Sudan şi Irak.
Canalul Eurasia va lega Marea Caspica de Marea Neagra
Rusia si Kazahstanul au reluat ideea de a construi un canal intre Marile Caspica si Azov. Proiect ce vizeaza inlesnirea si potentarea comertului si tranzitului, inclusiv energetic, din Asia Centrala si Caucaz spre Europa, dar care ar implica si Rusia, si China. Pe cei 700 km ai canalului Eurasia ar putea trece, anual, 75 de milioane tone. Lucrarea ar costa 4,5 milioane euro.
Ideea unui canal ponto-caspic nu e noua si are in portofoliu vreo 30 de proiecte, inca din vremea Imperiului Tarist. Sansele de realizare sunt acum mai mari, chiar daca mai trebuie rezolvate probleme de finantare, debitul necesar de apa si impactul ecologic.
Adversarii proiectului sustin ca el ar fi inutil, ca nici infrastructura existenta, in care se includ Caspian Pipeline Consortium, Baku-Ceyhan, Atyran-Samara, Baku-Novorossiisk, Canalul Volga-Don, nu este pe deplin utilizata.
Dar promotorii – la cel mai inalt nivel – ai proiectului, din Rusia si Kazahstan, au in vedere motivatii ce depasesc planul strict economic. In 2007, presedintele Putin vorbea de extinderea cailor de apa interne ale Rusiei, catre Marea Neagra si Mediterana, caci, argumenta el, in acest fel s-ar schimba calitativ pozitia geopolitica a Rusiei, in sensul ca ar consolida-o ca putere maritima mondiala. In plus, proiectul Eurasia ar contribui la dezvoltarea regiunilor sudice ale Rusiei si a zonei Caucazului. Politologul rus Aleksandr Dughin adauga ca acest canal va permite Rusiei sa dinamizeze dezvoltarea Kazahstanului si s-ar putea ajunge chiar si la crearea unui cartel al petrolului in zona de tipul OPEC, pentru ca in regiunea caspica se afla circa 6-10 la suta din rezervele mondiale de petrol.
In paralel cu canalul Eurasia, statele din acest areal se gandesc si la alte optiuni de transport, care sa implice China, Azerbaidjanul, Georgia, Afganistanul si Iranul in proiecte regionale si globale, pea pa si pe uscat. Kazahstanul, care este printre primii 20 de producatori mondiali de petrol si primii 15 expoortatori, nu are acces la mare. Catre 2015, se estimeaza, Kazahstanul va produce 150 milioane tone de petrol, adica dublu fata de 2010, si in aceasta perspective, exportul ar putea pune probleme acute de transport.
Prin canalul Eurasia, spun specialistii, tabla de sah a zonei Caspica-Asia Central, avand protagonisti Rusia, China si Kazahstanul, se va modifica in mod considerabil. Jocurile de putere se vor modifica in mod chiar imprevizibil. Nu degeaba un studio al unor specialist birtanici de prin anii 1970 sustine ca spre jumatatea secolului XXI, zona Caucaz-Asia Centrala va fi una dintre cel mai animate regiuni geopolitice ale lumii.
Administratia presedintelui rus Dmitrii Medvedev asediaza regimul omologului sau Alexandr Lukasenko
Preţul gazelor pe care Rusia le livrează Belarusului se va majora cu o treime începând cu 2011 şi ar putea ajunge la aproximativ 250 de dolari pentru mia de metri cubi, în funcţie de oscilaţiile preţului la petrol, au declarat surse oficiale de la Moscova, citate de mass-media regionala. Faţă de preţul mediu din 2010, estimat la 186 de dolari, gazul se va scumpi cu 35%, declară surse din domeniul energetic. O asemenea majorare va fi posibilă pe seama anulării coeficienţilor de reducere. Pe viitor, Rusia şi Belarus vor lucra în cadrul contractelor, fără anexe, care prevăd de obicei reducerea coeficienţilor.
De asemenea, din cauza scumpirii gazului, ar putea fi majorată taxa de tranzit pe teritoriul belarus, de la 1,88 la 2 dolari, precizează sursa citata.
Anunţul vine la scurt timp după ce Minskul a anunţat data alegerilor prezidenţiale, fixate pe 19 decembrie, şi poate fi interpretat drept o măsură a Moscovei împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. De asemenea, experţii ruşi anticipează că liderul belarus îşi va baza campania electorală pe critici la adresa Moscovei.
Riposta juridica
In data de 25 martie 2010 Republica Belarus s-a adresat Arbitrajului Economic din cadrul EvrAzEs (Uniunea Vamala) cu o reclamatie privind colectarea taxelor de export de catre Federatia Rusa pe produse petroliere in exporturile lor catre Republica Belarus, relateaza serviciul de presa al Ministerului Afacerilor Externe de Minsk, citat de mass-media regionala. Conform sursei citate, data inceperii procesului a fost fixata pentru data de 7 septembrie 2010, pana in acest moment autoritatile ruse taraganand desfasurarea procesului.
Incepand cu 1 ianurie 2010, Federatia Rusa percepe taxe de export pentru produsele petroliere livrate pentru Republica Belarus. Potrivit partii beloruse, aceste actiuni sunt in contradictie cu o serie de acorduri internationale privind comertul liber si Uniunea Vamala, existente intre Republica Belarus si Federatia Rusa. In privinta produselor petroliere, dispozitiile prevazute in Tratatele privind comertul liber si Uniunea Vamala se aplica bilateral si in acordurile incheiate in cadrul EvrAzEs. Exemplu de aceste acorduri pot servi Acordul dintre guvernul Republicii Belarus si al Federatiei Ruse privind comertul liber din 13 noiembrie 1992, Protocolul privind introducerea regimului comertului liber fara exceptii si limitari dintre Republica Belarus si Federatiei Ruse din 6 ianuarie 1995, Acordul privind Uniunea Vamala dintre Republica Belarus si Federatia Rusa din 6 ianurie 1995, Tratatul privind Uniunea Vamala si zona economica unica din 26 februarie 1999, Tratatul privind crearea unui teritoriu vamal unic si formarea Uniunii Vamale din 6 octombrie 2007. In urma acordurilor internationale indicate mai sus, partile se angajeaza sa nu perceapa taxe in comertul bilateral.
Masuri ilegale
Astfel, introducerea taxelor de export de catre Federatia Rusa pentru produsele petroliere, contravine obligatiunilor internationale asumate si aduce grave prejudicii economice concernului „Belneftehim”, entitatilor economice din Belarus, care utilizeaza produse petroliere rusesti pentru productia proprie si in general economiei nationale a Belarus. Republica Belarus a luat toate masurile necesare pentru solutionarea litigiului inainte de a recurge la tribunal, inclusiv, a initiat consultari si negocieri, dar nu au dus la nici un rezultat pozitiv. In aceasta situatie, pentru a ajunge la o examinare impartiala si independenta a litigiului, bazata pe o analiza juridica echilibrata, Republica Belarus s-a adresat autoritatilor judiciare din cadrul EvrAzEs.
Republica Belarus, considera ca este important sa se asigure solutionarea acestei dispute economice cu Federatia Rusa pe o baza solida juridica internationala, respectand in acelasi timp toate principiile justitiei, inclusiv independenta si impartialitatea procesului. Litigiu in fata unei instante din EvrAzEs ar trebui sa serveasca la luarea unei hotarari obiective si sa fie un exemplu in solutionarea disputelor similare in formatul Uniunii Vamale si spatiului economic unic.
In conformitate cu punctul 6 din statutul Arbitrajului economic, adoptat prin Decizia nr. 122 a Consiliului Interstatal al Comunitatii Economice Eurasia din 27 aprilie 2003, hotararea Arbitrajului este definitiva. Fiecare stat – membru al EvrAzEs este de acord sa se conformeze deciziei in acest caz, in care este parte.
Razboi vamal ruso-belarus
Anterior, presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, avertiza Republica Belarus sa i-si plateasca datoria „istorica” pentru livrarile de gaze rusesti, amenintand ca, in caz contrar, vor fi luate masuri severe fata de fosta republica sovietica. „Contactati responsabilii structurilor corespunzatoare belaruse, care se ocupa de aceasta problema si propuneti-le ca in cel mai scurt timp sa achite datoria”, sublinia Dmitri Medvedev, citat de mass-media de la Moscova, preluata de agentiile de presa de la Bucuresti. „Daca acest lucru nu va fi facut, atunci vom trece la luarea unor masuri severe”, a insistat presedintele rus.
La randul sau, Aleksei Miller a indicat ca Gazprom are „toate motivele de reducere a livrarilor de gaz catre Belarus, proportional cu suma datoriei”. Potrivit Gazprom, Minskul trebuie sa achite Moscovei 200 de milioane de dolari pentru gazele livrate de la inceputul anului 2010. Gigantul rus se confrunta adesea cu problema intarzierilor la plata gazelor din partea Belarusului, tara pe care a amenintat-o de mai multe ori in ultimii ani cu reducerea livrarilor sale in caz de neplata.
Reamintim ca relatiile in domeniul energetic dintre Moscova si Minsk, dar si dintre Moscova si Kievul vecin, sunt urmarite cu atentie de clientii europeni ai Gazprom, care se tem de intreruperi ale livrarilor, in conditiile in care 20% din importurile de gaz rusesc ale UE tranziteaza Belarus, restul trecand prin Ucraina.
Tratative esuate
Tratativele bilaterale dintre Rusia si Belarus la nivel prezidential s-au finalizat fara nici un rezultat, ca si cele intre premierii celor doua tari, relateaza mass-me dia rusa, autoritatile de la Minsk refuzand sa accepte taxa pentru titei in interiorul Uniunii Vamale formate din Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan. Uniunea vamala trilaterala urmeaza sa intre in vigoare de la 1 iulie 2010, insa din cauza refuzului Minskului de a face concesii, Rusia si Kazahstan au declarat la 28 mai ca aceasta va fi bilaterala. Premierul Putin explica atunci ca o divergenta de nedepasit au devenit tarifele la titei si produsele petroliere, reexportate de Republica Belarus in terte state. Reprezentantul guvernului belarus a calificat mentinerea acestora in interiorul uniunii ca o incalcare grosolana a regulilor internationale de integrare.
Saptamana trecuta, presedintele belarus Lukasenko a sosit la Moscova pentru a discuta problemele litigioase cu liderii rusi. Acesta a relatat ulterior ca discutiile cu Medvedev au fost “furtunoase”, dupa care a plecat sa continue tratativele cu Putin, pe care l-a numit “un lup deja batut”. Discutiile vor continua in timpul cel mai apropiat, pe 18 iunie 2010 fiind programate noi intalniri la nivelul comisiei comune din cadrul Uniunii Vamale, insa surse oficiale de la Moscova au declarat ca este „prematur” sa se vorbeasca despre o intelegere definitiva.
Pozitia rigida a autoritatilor de la Minsk a fost criticata de oficalii rusi, printre care si ambasadorul Federatiei Ruse in Belarus, care a declarat ca nu vede erori in sistemul existent de taxe vamale. Diplomatul rus sustine ca “taxele cuprind si volumul care este exportat prin prelucrarea titeiului”.
Anterior, vice-premierul rus Igor Secin considera, de asemenea, ca sistemul juridic nu permite anularea taxelor de export, aceasta va fi posibil numai la formarea spatiului economic unic, adica de la 1 ianuarie 2012. Avand in vedere ca inlaturarea taxelor a fost obtinuta la sfarsitul anului 2009, Belarus considera ca “Rusia incearca sa modifice regulile jocului dupa ce a inceput deja sa joace”, mai considera cotidianul rus „Vedomosti”.
Ingrijorari europene
O uniune vamala intre Rusia, Belarus si Kazahstan, care a intrat in vigoare la 1 iulie 2010, ar putea afecta comertul international si planurile acestor tari de aderare la Organizatia Mondiala a Comertului, a declarat recent inaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Catherine Ashton. Aceasta a afirmat in plenul Parlamentului European ca viitoarea uniune a provocat ingrijorare in Uniune. “In general nu suntem impotriva uniunilor vamale, dar suntem ingrijorati atunci când pot afecta comertul in loc sa il promoveze, asa cum este acest caz”, a spus Ashton.
Rusia, care negociaza de 16 ani intrarea in OMC, a surprins anul trecut comunitatea internationala cu planul de formare a unei uniuni vamale intre Rusia, Belarus si Kazahstan, relateaza Reuters, citat de Mediafax. Uniunea ar urma sa intre in vigoare la 1 iulie, in pofida unei dispute din ultimele saptamâni intre Rusia si Belarus, referitoare la taxele vamale aplicate exporturilor de petrol. Autoritatile de la Moscova au suspendat negocierile cu OMC in 2009, dupa ce au anuntat planul de uniune vamala, dar discutiile ar putea fi reluate in aceasta luna. UE a anuntat in luna mai 2010 ca Rusia ar putea adera la OMC in decurs de un an.
Oferta belarusa
Republica Belarus este gata sa cedeze Rusiei controlul societatii sale care transporta gaz spre Europa, Beltransgaz, si al rafinariilor sale, in schimbul micsorarii pretului la gaze, a declarat presedintele belarus Aleksandr Lukasenko, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „N-as fi impotriva, daca rusii propun sa ne furnizeze gaz la pretul pietei interne ruse in schimbul unui pachet de control la Beltransgaz. Daca totul se face in conditii echitabile, ei pot prelua acest control”, a declarat Lukasenko in timpul unei reuniuni a asociatiilor si organizatiilor studentesti pro-guvernamentale din Belarus.
Anterior, Lukasenko a declarat ca „ideea Uniunii vamale nu trebuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a subliniat acesta, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.
Pozitii ambigue
Desi declaratia oficiala a fost facuta de presedintele belarus Aleksandr Lukashenko la cateva saptamani dupa revenirea din turneul oficial efectuat in America Latina, unde s-a ajuns la intelegeri in privinta livrarii titeiului venezuelean pentru a fi prelucrat in rafinariile belaruse, expertii politici considera ca intelegerile respective nu au legatura cu relatiile economice reciproce ruso-belaruse. Potrivit surselor citate, actiunea juridica a Republicii Belarus nu are precedent in CSI si se inscrie in cadrul divergentelor intre cele doua state intr-un cerc mai larg de probleme, printre care si faptul ca presedintele Lukashenko nu doreste ca rafinariile beloruse sa fie puse la dispozitia investitorilor rusi la preturile propuse de Federatia Rusa.
Codul imposibil
Codul vamal al Uniunii economice Rusia-Belarus-Kazahstan nu poate intra in vigoare, au declarat surse diplomatice de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Rusia, Belarus si Kazahstan par incapabile sa ajunga la o intelegere in urmatoarea luna asupra taxelor de export pentru produsele petroliere si masini, a confirmat recent presedintele Comisiei vamale din Belarus, Aleksander Shpilevsky, citat de mass-media internationala.
Codul vamal comun ar fi trebuit sa devina operational la 1 iulie, conform intelegerilor politice incheiate anul trecut. Recent, primul-ministru Vladimir Putin a anuntat, dupa reuniunea de la Sankt Petersburg, ca sefii guvernelor nu au reusit sa se puna de acord asupra taxelor de export. “Rusia are o pozitie dura in aceste probleme (taxele pentru produse petroliere si masini, n.r.) care difera de pozitiile Belarus si Kazahstanului”, a afirmat Shpilevsky.
Codul vamal este o conditie obligatorie a functionarii Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, infiintata oficial la 1 ianuarie 2010. Saptamana trecuta, Vladimir Putin a spus ca negocierile trebuie sa continue la nivel de experti in urmatoarele doua saptamani. In disputa sunt si taxele de export pentru avioanele private in spatiul Uniunii.
Primul-ministru belorus Serghei Sidorsky a spus ca problema tarii sale sunt taxele pentru produse petroliere, in timp ce ziarul rusesc “Vedomosti” avertiza ca Uniunea vamala ar putea functiona si fara Belarus, o varianta respinsa de oficialii rusi. RIA Novosti aminteste ca, in ianuarie 2010, Moscova si Minskul au avut o scurta disputa pe tema tarifelor la produsele petroliere, Belarus sustinand ca taxele de export la aceste produse ar trebui eliminate in spatiul Uniunii vamale.
Colonialism energetic
Potrivit unui contract pe patru ani, valabil pana in 2011, holdingul rus Gazprom detine 50% din Beltransgaz, operatorul care transporta gaz rusesc catre Europa. Belarusul achita 150 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, dar pretul pentru regiunea rusa invecinata la frontiera, Smolensk, este cu mult mai mic. Incepand din 2011, Minskul va trebui sa cumpere gaz la pretul mediu european, din care se scad taxele de tranzit si de export. In ceea ce priveste petrolul, presedintele Lukasenko a spus ca este gata sa vanda actiunile la rafinariile de petrol pentru a putea cumpara petrol fara taxe. In prezent, numai 6,3 milioane de tone din petrolul rus importat de Belarus sunt scutite de taxele vamale, autoritatile ruse amenintand periodic cu anularea tuturor facilitatilor fiscale.
Razboi cu repetitie
Autoritatile din Republica Belarus au solicitat, in mod repetat, instantei economice a Comunitatii Statelor Independente (CSI) anularea taxelor vamale la produsele petroliere, au anuntat surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In actiunea intentata, autoritatile de la Minsk solicita anularea taxelor instituite de Federatia Rusa, incepand din ianuarie 2010, la exportul produselor petroliere din Federatia Rusa catre Belarus. Autoritatile din Belarus considera ca acestea contravin conventiilor interstatale incheiate, in timp ce autoritatile ruse au declarat ca au introdus aceste taxe tinand cont de legislatia nationala a Federatiei Ruse. Oficialii rusi au declarat ca Moscova i-a in considerare posibilitatea aplicarii unor sanctiuni economice si juridice impotriva Republicii Belarus.
Conform mass-media de limba rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, autoritatile de la Minsk se refera la documentele interguvernamentale din anii 1992 si 1995, care prevad regimul comertului liber fara impuneri si limite in cadrul Comunitatii Economice Eurasatice (EvrAzES). Expertii citati de mass-media considera ca procesul juridic nu va fi usor pentru Belarus, deoarece baza juridica a EvrAzES permite perceperea taxelor la export pe perioada de dinaintea formarii politicii europene unice.
Declaratii in contradictoriu
Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Republica Belarus si Kazahstan trebuie sa nu includa nici un fel de exceptii si restrictii, a declarat liderul belarus Aleksandr Lukasenko, dupa o recenta intalnire cu ministrul de externe kazah, Kanat Saudobaiev, a carui tara detine presedintia OSCE, relateaza surse oficiale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ideea Uniunii vamale nu trenbuie emasculata. Conceptual va trebui sa fim un singur teritoriu, fara exceptii si restrictii pentru articole sensibile”, a declarat Lukasenko, referindu-se la recentele majorari ale tarifelor pentru petrolul rus exportat catre rafinariile din Belarus. El a cerut “o discutie sincera” despre lansarea Uniunii vamale si dificultatile posibile. Trebuie de acum ca Uniuna vamala sa evolueze intr-o singura directie, “altfel vom avea o alta CSI sau Comunitate Economica Euroasiatica, ale carei lectii le-am invatat”.
Tarife ilegale
La randul sau, si autoritatea vamala din Belarus a acuzat recent Moscova ca a impus tarife ilegale exporturilor de petrol catre aceasta tara, agravand disputa dintre cele doua tari vecine. „Acordul incheiat acum trei ani ramane in vigoare”, sublinia Aleksandr Spilevski, seful comisiei de stat pentru vami, citat de agentia oficiala belarusa Belta. Potrivit sursei citate, respectivul acord stipula ca tarifele ar fi trebuit scazute treptat. El a mentionat ca agentia sa ar putea adopta similare in cazul in care presedintele belarus Aleksandr Lukasenko si-ar da acordul.
Rusia a anuntat Republica Belarus la 31 decembrie anul trecut ca, de la 1 ianuarie 2010, data expirarii acordului invocat, pretul petrolului va cuprinde toate taxele percepute de regula exporturilor de titei. Belarus, care incaseaza sume importante din rafinare si revanzarea in strainatate a titeiului rus, sustine insa ca, pana la semnarea unui nou acord bilateral, se mentin prevederile celui anterior. Mai multe runde oficiale si neoficiale de negocieri ruso-belaruse s-au derulat in decembrie si la inceputul lunii ianuarie 2010. Moscova a dat asigurari ca aceste divergente nu vor avea impact asupra livrarilor de petrol rus spre statele Uniunii Europene.
Axa Minsk-Astana
Presedintele belarus Alexandr Lukasenko si-a exprimat speranta in realizarea agendei Kazahstanului la presedintia OSCE. “Se duce o lupta puternica in jurul acestei agende, iar daca Kazahstanul va avea nevoie de un sprijin in aceasta lupta, Belarus il va oferi”, a mai spus Lukasenko. “Noi am simtit mereu sprijinul Belarus in impunerea agendei noastre la OSCE”, a raspuns reprezentantul kazah, a carui tara doreste, in timpul presedintiei organizatiei europene din acest an, sa organizeze un summit, primul din 1999 de la Istanbul.
Deschiderea diplomatica a Minskului catre Astana a fost interpretata in cercurile diplomatice internationale drept o incercare a Belarusului si Kazahstanului de a forma o contrapondere fata de Moscova in noua constructrie economica si politica a celor trei state post-sovietice, si anume Uniunea vamala dintre Federatia Rusa, Belarus si Kazahstan.
Atac petrolier
Recent si Kazahstanul ar fi putut ramane fara benzina din cauza sistarii livrarii de petrol rus catre aceasta tara, a declarat ministrul energiei kazah, Sauat Mandaev, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Motivul sistarii de petrol autoritatile Federatiei Ruse catre Kazahstan o constituie interpretarea ambigua de catre serviciul vamal rus a reglementarilor privind taxele vamale pentru produsele petroliere valabile pentru tarile vecine, unclusiv Belarus. Incepand cu 1 februarie 2010 tariful unic al Uniunii vamale pentru exportul petrolului este de 270 de dolari per tona, insa, in acest document nu era specificat ca pentru Republica Kazahstan, membra a Uniunii vamale, aceasta taxa nu este valabila. Lipsa unor prevederi legale clare a condus la sistarea temporara a livrarilor pana la adoptarea unor modificari ale legislatiei in domeniu. Potrivit surselor oficiale locale, transportatorii rusi au sistat livrarile catre Kazahstan si asteapta implementarea noilor masuri de catre serviciile vamale ale Federatiei Ruse.
Surse oficiale de la Astana, preluate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile kazahe vor adopta masuri similare impotriva importurilor din Federatia Rusa, urmand ca Guvernul kazah sa anunte un plan de masuri comerciale. Sursele citate au mai declarat ca negocierile dintre cele doua capitale, menite sa detensioneze relatiile bilaterale, stagneaza in acest moment.
Declaratie de garantie
Reamintim ca recent Federatia Rusa si Republica Belarus, alt membru al Uniunii Vamale, au trecut printr-un conflict similar, incheiat prin semnarea unui nou acord privind livrarile de titei rus catre Belarus, punand astfel capat razboiului energetic care a amenintat siguranta tranzitul petrolului catre state ale Uniunii Europene. “Am semnat o serie de documente. Este vorba de amendament la acordul cadru pentru livrarea de petrol pentru Belarus si la metodele de fixare a pretului”, a declarat vicepremierul rus Igor Secin in timpul unei intrevederi cu presedintele rus Dmitri Medvedev. Vicepremierii celor doua tari au semnat o “declaratie de garantie” care prevede tranzitul petrolului fara intrerupere catre destinatiile europene, a adaugat Secin, precizand ca Minskul a acceptat „argumentele economice” prezentate de delegatia rusa care a participat la negocieri cu partea belarusa, condusa de vicepremierul Vladimir Semaciko, un apropiat al presedintelui Alexandr Lukasenko.
Conform mass-media rusa, presedintele Dmitri Medvedev si-a exprimant disponibilitatea pentru elaborarea unui nou acord-cadru, transparent si aplicabil pe termen lung, de cel putin cinci ani, pentru tranzactiile petroliere dintre cele doua tari, inclusiv privind tranzitul petrolului rus catre Europa de Vest si al pretului pentru petrolul rusesc importat in Belarus, Minskul avand beneficii anuale de aproximativ 2 miliarde de dolari USD din revanzarea acestuia pe pietele internationale.
Contrabanda panslava
Una din mizele diferendului energetic dintre Moscova si Minsk consta in modul de implementare a prevederilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, aminteste mass-media rusa, Minskul manifestand reticente fata de solicitarile ruse. Astfel, in timp ce autoritatile ruse nu vad nicio contradictie intre existenta acestui acord si perceperea de taxe vamale de export pentru petrolul destinat Belarusului (n.r.-recomercializat de acesta) si pentru cel care tranziteaza teritoriul belarus in drum spre Europa, Minskul doreste obtinerea unui regim preferential, care ar fi subsecvent uniunii vamale.
Reamintim ca, autoritatile vamale belaruse, citate de mass-media de la Minsk, au declarat ca intrarea in vigoare a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan va avea ca efect posibil o crestere a contrabandei. Seful serviciului, Andrei Mihalkevici, a subliniat ca aceasta situatie nu poate fi evitata decat prin unificarea codurilor vamale ale celor trei republici. Mai exact, prevederile privind raspunderea pentru inclcarea legislatiei vamale trebuie sa fie unitare pentru cele trei tari. “Noi lucram la un plan comun pentru combaterea contrabandei in spatiul Uniunii vamale dar si la frontierele sale exterioare”.
Mihalkevici a mai anuntat ca, in luna mai 2010, este prevazuta sa aiba loc la Minsk o reuniune a sefilor serviciilor de informatii si ai autoritatilor vamale din Rusia, Belarus si Kazahstan, la care se intentioneaza si invitarea responsabililor din alte republici CSI, precum si a unor oficiali din Republica Abhazia si Republica Osetiei de Sud, regiuni separatiste din Georgia. “Problema contrabandei depaseste spatiul Uniunii vamale”, a adaugat oficialul belarus, citat de RIA Novosti.
Cartea kazaha
Republica Belarus a incercat sa forteze mana Moscovei in problema noului acord energetic, jucand „cartea kazaha”, au declarat surse diplomatice ruse, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Astfel, diplomatia de la Minsk a negociat in paralel cu autoritatile de la Astana posibilitatea aprovizionarii Belarusului cu titei din Kazahstan, precum si demararea altor proiecte comune in domeniul energiei si al industriei militare. „Necesitatile rafinariilor belaruse pot fi satisfacute de resursele de petrol din Kazahstan” a declarat ambadorul kazah in Belarus, Anatoli Smirnov, la o conferinta de presa organizata cu ocazia preluarii de catre Kazahstan a presedentiei OSCE. Conform ambasadorului kazah, citat de agentia oficiala de presa BELTA de la Minsk, noua Uniune vamala deschide noi oportunitati pentru transportul titeiului din Kazahstan catre rafinariile belaruse pentru procesare si export catre statele Uniunii Europene. „Nimeni nu a respins aceasta idee. Este mentionata in toate documentele bilaterale kazaho-belaruse. Subiectul a fost discutat in timpul vizitelor oficiale ale celor doi premieri si a discutiilor dintre presesedintii Belarusului si Kazahstanului” a subliniat Anatoli Smirnov. Diplomatul a subliniat ca taxele vamale ridicate pentru tranzitul petrolului au fost un obstacol major, dar dupa intrarea in vigoare a Uniunii vamale aceasta problema a fost rezolvata. „Consider ca o problema atat de importanta ca tranzitul petrolului va fi rezolvata. Rafinariile belaruse vor procesa petrol din Kazahstan” a conchis Smirnov, care a subiniat ca Astana este pregatita sa participe la procesul de modernizare a rafinariilor belaruse, precum si la proiectele de constructie a unora noi.
Concomitent, Republica Belarus este unul din principalii furnizori militari ai Kazahstanului, Astana importand tancuri (n.r.-T80 modernizate), tunuri, elicoptere (n.r.-inclusiv Mi-24 de lupta), armament usor, munitie de diferite calibre, precum si piese de schimb pentru tehnica militara de fabricatie sovietica si rusa aflata inca in dotarea fortelor militare, aeriene si navale ale statului central asiatic. Conform declaratiilor lui Nikolai Azamatov, presedintele Comitetului Militar-Industrial de la Minsk, tehnicieni militari din Belarus sprijina procesul de modernizare al navelor flotei militare kazahe din Marea Caspica (n.r.-majoritatea donatii din partea SUA, Turciei, Frantei si Germaniei), precum si a sistemului de aparare antiaeriana local. Reamintim ca relatiile militare bilaterale dintre Belarus si Kazahstan au provocat tensiuni intre Minsk si Moscova, oficiali militari rusi acuzand partea belarusa de subminare a industriei militare ruse, care beneficiaza la randul sau de importante contracte din partea autoritatilor din Kazahstan. Statul central-asiatic este dependent de importul de tehnologie militara din Federatia Rusa si Belarus, in pofida eforturilor de diversificare a surselor de import.
Razboiul rafinariilor
Reamintim ca autoritatile ruse au intrerupt frecvent aprovizionarea cu petrol a principalelor rafinarii din Belarus, ca urmare a refuzului repetat al regimului de la Minsk de a accepta conditiile impuse de Moscova privind taxarea petrolului livrat, precum si vanzarea principalelor rafinarii de petrol belaruse catre companii rusesti. Conform surselor guvernamentale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, conflictul energetic a fost declansat de intentia gigantului petrolier Lukoil de a achizitiona rafinaria Naftan din Belarus. „Ne asteptam ca tranzactia vizand rafinaria Naftan Polymer sa se materializeze in viitorul apropiat. Este posibil sa participe Lukoil sau alta companie ruseasca”, a declarat vicepremierul bielorus Vladimir Semasko, citat de mass-media locala. Rafinaria din Belarus, care a fost supusa unui intens proces de modernizare, functioneaza in prezent, conform expertilor in domeniu, la o capacitate de pana la 10,8 milioane de tone, de patru ori mai mare decat Petrotel Ploiesti, aflata in proprietatea Lukoil Romania.
Agentiile de presa internationale au precizat ca tensiunile din fostul spatiu sovietic nu au afectat tranzitul de petrol rusesc catre Uniunea Europeana. Germania si Polonia, care primesc intre 25% si 75% din importurile de petrol rusesti prin conductele belaruse, urmaresc indeaproape evenimentele, dupa ce alimentarea unora dintre principalele lor rafinarii a fost oprita in timpul unei dispute similare intre Moscova si Minsk, in 2007. Sursele citate au precizat ca doua dintre rafinariile din Belarus, Naftan si Mozir, au stocuri pentru a-si continua operatiunile inca o saptamana. Oficialii rusi, citati de mass-media locala, au respins posibilitatea ca Belarusul sa poata importa petrol din alte state prin sistemul de conducte de pe teritoriul Federatiei Ruse.
Ambitii nucleare
Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a anuntat la finele anului trecut construirea unei centrale nucleare in vestul tarii, urmand ca decretul oficial sa fie dat publicitatii in cel mai scurt timp. “Vom construi o centrala atomica, o vom edifica la Ostrovet, iar decretul privitor la aceasta decizie va fi publicat in curind”, a declarat el, fara a furniza informatii privind calendarul executiei lucrarii, estimata la cateva miliarde de dolari. Ostrovet se afla in apropierea orasului Grodno, situat in apropierea frontierei cu Polonia. “Colaboram in prezent cu tarile vecine, cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Le-am propus proiectul, este acceptabil din punct de vedere ecologic, fara pericol”, a adaugat Lukasenko.
Constructia unei centrale nucleare reprezinta o doleanta mai veche a autoritatilor de la Minsk, Federatia Rusa furnizand, in urma cu cativa ani, un imprumut de doua miliarde de dolari pentru achizitionarea de tehnologie nucleara de la compania ruseasca Atomstroexport. La randul sau, si Republica Islamica Iran si-a manifestat disponibilitatea de a furniza expertiza tehnica autoritatilor belaruse. Mentionam ca organizatiile internationale pentru protectia mediului au protestat vehement fata de constructia acestei centrale.
Razboiul laptelui
Relatiile dintre Minsk si Moscova au mai fost afectate de un „razboi al laptelui, izbucnit in urma deciziei ruse de a suspenda importul a circa 500 de produse lactate belaruse, invocand motive sanitare. Conform datelor oficiale, furnizate de autoritatile vamale belaruse, cifra schimburilor comerciale cu produse lactate dintre cele doua tari s-a ridicat in 2008 la aproximativ un miliard de dolari. Restrictiile la importurile de produse lactate din Belorusia in Rusia au evoluat intr-un scandal diplomatic, pe care presedintele rus, Dmitrii Medvedev, l-a dezvoltat singur prin declaratiile sale publice, incurajandu-l pe Lukashenko sa inceteze cu isteriile. Incercarea premierului rus, Vladimir Putin, de a pune aceste conflicte mici pe seama caniculei au fost insuficiente.
Embargoul a fost perceput de mass-media internationala ca un raspuns la semnalele diplomatice de apropiere dintre Minsk si UE, precum si contractarea unui imprumut FMI, evaluat la cateva miliarde de dolari. Totodata, autoritatile din Belarus au boicotat ultimul summit al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva a fostelor republici sovietice in semn de protest fata de embargoul dictat de Moscova impotriva produselor lactate provenind din Belarus. Partea belorusa considera ca Moscova doreste astfel sa forteze mana Minskului in vederea indepartarii de pozitiile occidentale si a recunoasterii independentei provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud.
Reactia dura a lui Lukasenko nu a intarziat sa apara, mai multe investitii strategice ale companiilor ruse in sectorul alimentar din Belarus fiind stopate. “Mi s-a spus la guvernul rus: nu mai primiti lapte daca nu ne dati fabricile voastre de lapte”, a dezvaluit presedintele Lukasenko, pentru presa rusa, scopul embargoului Moscovei. “Rusia a inchis deja de facto piata pentru tractoarele si vehiculele noastre”, a adaugat el. “Le-am spus la revedere. Nu va vom lasa sa ne vorbiti asa. Mai bine murim si aruncam laptele asta”, a mai spus Lukasenko.
Totusi relatiile dintre Minsk si Moscova nu s-au racit, in luna iunie 2009, in plin „razboi al laptelui”, Rusia, Belarusul si Kazahstanul au anuntat constituirea unui bloc vamal si decizia de a candida sub forma unei uniuni economice pentru aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. “Aceste sarje, de ambele parti, nu inseamna schimbari profunde intre Moscova si Minsk: cei doi parteneri negociaza astfel relatia lor pe termen lung”, a spus Timofei Bordacev, redatorul-sef adjunct al revistei “Rusia in politica mondiala”. “Lukasenko este constient ca prietenia sa de astazi cu Europa se va incheia maine la Curtea Penala Internationala de Haga”, a facut el aluzie la incalcarile drepturilor omului de catre regimul de la Minsk.
Recunoastere posibila
Republica Belarus va recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud, a declarat recent preşedintele rus, Dmitri Medvedev, care a mai adăugat că omologul său belorus, Alexandr Lukaşenko, a promis că va face acest lucru în cel mai scurt timp. Liderul de la Kremlin a anunţat că Lukaşenko şi-a exprimat intenţia clară de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud. Preşedintele belarus a făcut această promisiune în prezenţa mai multor şefi de stat ai ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente, a precizat Medvedev.
Lukaşenko a declarat, anterior, că decizia privind recunoaşterea independenţei celor două republici separatiste, trebuie să fie adoptată de parlamentul belarus. Însă, subiectul nu a fost inclus pe agenda sesiunii de primăvară a forului legislativ. Astfel, această temă va fi abordată când se va deschide sesiunea de toamnă, adică abia la 2 octombrie 2010.
Consulate in Caucaz
Conform unor surse diplomatice abhaze, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz.
Reamintim ca parlamentul belarus a înfiinţat o comisie de lucru pentru examinarea acestei acţiuni. Membrii grupului de lucru au efectuat vizite în ambele republici separatiste, precum si in Georgia, „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Raportul raportul referitor la concluziile întrevederilor nu a fost inca dat publicitatii.
La începutul lunii iulie 2010, Lukaşenko s-a întâlnit în Crimeea cu liderul georgian Mihail Saakaşvili, cu ocazia zilei de naştere a preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. Pe 15 iulie, postul public de televiziune de la Minsk a difuzat un interviu cu Saakaşvili, în care acesta mulţumea Belarusului pentru politica echilibrată faţă de Abhazia şi Osetia de Sud şi critica Moscova pentru pretenţiile neclare faţă de el. Lukaşenko a afirmat, totodată, că discuţiile sale cu Saakaşvili nu au fost îndreptate împotriva cuiva anume.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela si Republica Nauru. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente (CSI).
Arma vamala
Federatia Rusa a cerut Belarusului si Kazahstanului sa ia masuri pentru a impiedica patrunderea pe piata ruseasca a vinurilor si apei minerale provenite din Republica Moldova si Georgia. Ghenadi Oniscenko, seful organizatiei ruse pentru protectia consumatorilor, Rospotrebnadzor, a declarat ca aceasta cerere a fost formulata in cadrul Uniunii Vamale din care fac parte Rusia, Belarus si Kazahstan. “Tinand cont de legile Uniunii Vamale ruso-kazaho-belaruse, ne-am informat partenerii, conform regulamentelor pe care le-a adoptat, ca folosirea unor produse este restrictionata in tara noastra. Le-am cerut sa ia masuri pentru a impiedica intrarea pe teritoriul rus a vinurilor si apelor minerale din Moldova si Georgia”, a declarat pentru Interfax Ghennadi Oniscenko, seful Protectiei consumatorilor din Rusia, Rospotrebnadzor.
Potrivit acestuia, cererea nu insemana ca Rusia isi “impune vointa” asupra Belarusului si Kazahstanului, pentru a restrange drepturile lor de a folosi aceste produse, ci doar isi “exercita un drept” ca membru al Uniunii Vamale, scrie presa regionala, preluata de agentia KARADENIZ PRESS. “Aceasta nu inseamna ca ne impunem vointa (n.r. Belarusului si Kazahstanului) si ca le restrangem dreptul de a folosi aceste produse, dar suntem indreptatiti sa le cerem sa ia toate masurile pentru ca aceste produse sa nu poata ajunge pe teritoriul rus. Ne-am exercitat acest drept”, a explicat Oniscenko. Este prima data cand Moscova foloseste Uniunea Vamala ca unealta politica impotriva altor state. Incluzand Belarusul si Kazahstanul, Rusia poate spori presiunile asupra R. Moldova si Georgiei.
Tandemul Putin-Medvedev incurajeaza consumul de vodca
„Cei care fumeaza si beau votca aduc o contribuţie importanta in bugetul statului: fumand un pachet de ţigari, contribui la soluţionarea unor probleme sociale: susţinerea demografiei, natalitaţii, a altor servicii sociale”, a declarat recent ministrul rus de Finanţe, Alexei Kudrin, lasand sa se inţeleaga ca in viitorul apropiat ar putea urma o alta crestere a accizelor la aceste marfuri. Declaraţia ministrului nu se incadreaza in politica sociala a conducerii Rusiei, care si-a propus „insanatosirea” populaţiei ruse, relateaza mass-media locala. Presedintele rus Dmitrii Medvedev si premierul Vladimir Putin au declarat ca vor implementa masuri drastice, fiind socati de statisticile ministerului Sanataţii de la Moscova, fiecare cetaţean rus consuma anual 18 litri de alcool, mai mult de 0,75 litri pe saptamana pentru un om, inclusiv si pentru un nou-nascut.
In urma sporirii preţurilor la alcool, cea mai ieftina vodca costa circa 3 dolari, iar incepand cu data de 1 septembrie 2010, comercializarea bauturilor tari in Moscova va fi interzisa intre orele 22.00-10.00. Conform surselor oficiale, in perioada urmatoare, accizele la ţigari si alcool vor fi marite cu circa 10%, insa experţii afirma ca acest lucru nu va duce la scaderea evidenta a consumului acestor marfuri.
Moscova interzice vanzarea de vodca
Primaria Moscovei a interzis din data de 1 septembrie 2010 comercializarea de bauturi alcoolice tari in magazine, intre orele 22 si 10, aceasta fiind o noua masura in lupta impotriva alcoolismului, relateaza surse oficiale, citate agentiile de presa. Textul interdicţiei a fost semnat si va fi publicat in curand, a declarat o sursa din cadrul Primariei Moscovei, confirmand astfel informaţiile aparute in mass-media ruse. “Primarul Iuri Lujkov a semnat o dispoziţie care stipuleaza ca, incepand cu 1 septembrie 2010, vanzarea en detail a bauturilor conţinand peste 15% alcool etilic va fi interzisa intre orele 22 si 10, a mai precizat reprezentantul primariei Moscovei.
O interdicţie similara a fost introdusa in primavara in regiunea Moscovei, fara a cuprinde capitala, unde vanzarea de bauturi alcoolice tari este interzisa intre orele 21,00 si 11,00. Unii experţi au criticat aceasta masura de combatere a alcoolismului, apreciind ca ea va antrena comerţul ilegal cu vodca si cresterea numarului victimelor, deja numeroase, din cauza consumului de alcool.
Presedintele rus Dmitri Medvedev recunostea anul trecut ca masurile luate in ultimii ani de catre statul rus in vederea scaderii consumului de alcool in Rusia nu au schimbat cu nimic situaţia, calificand rezultatul ca fiind “nul”. “Alcoolismul in ţara noastra este un flagel naţional”, atragea atenţia seful statului rus, amintind de statisticile Ministerului rus al Sanataţii si Dezvoltarii Sociale, potrivit carora peste 18 litri de alcool pur sunt consumaţi pe an pe cap de locuitor in Rusia.
Potrivit unui raport oficial publicat in 2009, abuzul de bauturi alcoolice ucide o jumatate de milion de persoane in fiecare an in Rusia, ducand la scaderea speranţei de viaţa, inferioara celei din ţari sarace precum Bangladesh sau Honduras.
Genocid demografic
Populatia Federatiei Ruse scade in mod catastrofal, considera cercetatorii organizatiei Population Reference Bureau, citati de mass-media de la Moscova. Datele indica in anul 2009 o populatie de aproximativ 142 milioane persoane, in anul 2025 populatia Rusiei se va reduce la 133 de milioane, iar in anul 2050 – la 117 milioane. Scaderea populatiei rusesti va avea loc pe fondul cresterii necontenite a numarului populatiei in general in lume, care de la 6,8 miliarde in anul 2009 va ajunge in anul 2025 la 8,1 miliarde, iar peste inca un sfert de veac – la 9,4 miliarde. Aceasta va depinde in principal de tendintele demografice din cele mai populate tari ale lumii – de India si de China.
Organizatia Population Reference Bureau mai prognozeaza ca populatia Europei va ajunge de la 738 milioane in prezent, la 702 milioane in anul 2050. In ceea ce priveste SUA, tara care numara circa 310 milioane de cetateni in prezent, in anul 2050 va ajunge la peste 400 milioane. Cresterea numarului de populatie in America este direct legata de ritmul imigratiei, numarandu-se, astfel, printre primele zece tari ca numar de populatie din lume.
In prezent, printre primele zece tari se situeaza China, India, SUA, Indonezia, Brazilia, Pakistan, Bangladesh, Nigeria, Rusia, Japonia. In anul 2050 se preconizeaza ca printre primele zece tari sa figureze, de asemenea, Etiopia si R.D.Congo.
Avertisment anterior
Anul trecut, un raport al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) releva ca populatia Rusiei s-a redus cu 6,6 milioane de persoane incepand cu 1993, in ciuda influxului a milioane de imigranti, iar, pana in 2025, se va mai diminua cu alte 11 milioane. Consecintele acestei scaderi ar putea fi deficitul de forta de munca, o populatie imbatranita si o crestere economica lenta, se arata in document.
Eforturile recente ale Kremlinului de a recompensa femeile care fac mai multi copii au determinat o crestere a ratei natalitatii, insa acest lucru nu va conta foarte mult pe termen lung, releva raportul.
PNUD recomanda Rusiei sa reduca rata mare a mortalitatii – similiara celei din mai multe parti din Africa subsahariana – prin reformarea sistemului public de sanatate si prin incurajarea schimbarilor in stilul de viata, in special prin reducerea consumului de alcool.
Numarul locuitorilor a stagnat in multe state dezvoltate si se asteapta sa scada pana in 2025, insa populatia Rusiei, care este in prezent de 142 de milioane, s-a redus incepand cu 1992. Rata mortalitatii in Rusia este printre cele mai ridicate din lumea dezvoltata, cu speranta medie de viata in randul barbatilor abia atingand 60 de ani.
Fiscalitate anti-alcool
Concomitent, Guvernul de la Moscova, condus de fostul presedinte rus Vladimir Putin, intentioneaza sa majoreze accizele la alcool, ceea ce va duce la dublarea preţului votcii pe piata interna a Federatiei Ruse in urmatorii doi ani. Decizia guvernului Putin este parte a unei ambiţioase campanii de stat care vrea sa neutralizeze legedarul obicei al multor rusi de-a bea alcool in exces. Producatorii de bauturi avertizeaza insa ca masura va determina o crestere in producţia ilegala de bauturi etilice, relateaza mass-media locala.
Alcoolismul este una din cele mai raspandite cauze de deces in Rusia. Cantitatea medie de alcool pur consumata de populaţie s-a dublat in ultimii 20 de ani, iar potrivit statisticilor oficiale, aproximativ 4 milioane de rusi se afla in evidenţa ca alcoolici. O parte a problemei, scrie BBC News, este ca votca, bautura de capatai a rusilor, este foarte ieftina. La inceputul acestui an guvernul a impus un preţ minim pentru o sticla de votca, iar acest preţ minim este aproape dublu faţa de preţul unor marci care se gasesc in magazinele din Rusia.
Astfel, ministerul rus al Finanţelor a propus un ambitios plan fiscal de majorare a accizelor la bauturile spirtoase. Pana in 2012, in aceste condiţii, preţul unei sticle de votca se va dubla. O problema este insa, asa cum subliniaza producatorii autorizaţi de alcool, ca piaţa ilegala va inflori. Efectele ar putea fi dezastruoase pentru ca pana si in prezent mulţi rusi mor anual din cauza bauturilor contrafacute. Exista, de asemenea, si o doza de scepticism naţional cu privire la capacitatea guvernului de-a pune in practica astfel de masuri, judecand dupa gradul ridicat de dependenţa al rusilor si dupa profitul mare al firmelor producatoare de bauturi alcoolice, si ale caror proprietari sunt considerati apropiati ai Kremlinului.
Strategia anti-vodca
Reamintim ca premierul Federatiei Ruse, Vladimir Putin, a aprobat recent un proiect de combatere a alcoolismului ce vizeaza diminuarea cu peste 50% a consumului de alcool si anihilarea pietei negre a bauturilor contrafacute din Federatia Rusa, relateaza mass-media locala, citata de agentiile internationale de presa. “In prima etapa (2010-2012), consumul de bauturi alcoolice pe cap de locuitor va fi redus cu 15%. In cea de-a doua (2013-2020), piata neagra a bauturilor alcoolice va fi eradicata; consumul de produse pe baza de alcool va fi redus cu 55%”, se arata in legislatia initiata de Guvernul rus.
Conform documentului, diminuarea consumului de alcool pe cap de locuitor cu 55% pana in 2020 va fi realizata datorita inaspririi actiunilor penale pentru incalcarea legislatiei ce reglementeaza producerea si vanzarea de alcool, reducerii semnificative a numarului de reclame la bauturi alcoolice si unei noi politici de stabilire a pretului in functie de continutul de alcool etilic din produse. Autorii proiectului mai amintesc ca in perioada 1914-1917, Rusia era tara din Europa ce consuma cel mai putin alcool pe cap de locuitor (0,83 de litri pe an), consumul de bauturi alcoolice crescand incepand din 1975. Astfel, un rus consuma 5,4 litri de alcool in stare pura la inceputul anilor ‘90 si 10 litri in 2008, o crestere de 80% in aproape 20 de ani.
Pret minim
Federatia Rusa a impus, de la 1 ianuarie 2010, un pret minim pentru vodca, intr-o incercare de a-i impiedica pe rusi sa cumpere ilegal produse alcoolice de pe piata neagra, relateaza mass-media de la Moscova, citata de agentiile de presa internationale. Pretul minim a fost stabilit la 89 de ruble (n.r.-aproximativ 2,9 dolari) pentru o jumatate de litru de vodca, iar masura a intrat deja in vigoare, avand ca scop declarat lupta impotriva contrabandei cu alcool produs ilegal si vandut la preturi scazute. “Intrarea in vigoare a acestei masuri ii va priva pe producatorii de pe piata neagra de principalul lor avantaj – pretul mic”, a declarat Dmitri Dobrov, purtator de cuvant al Asociatiei Producatorilor de bauturi alcoolice din Federatia Rusa, citat de Interfax, si preluat de mass-media internationala.
Conform agentiei Interfax, vanzarile pe piata neagra ating jumatate din totalul vanzarilor de vodca in Rusia. Autoritatile ruse considera ca o mare parte a votcii contrafacute provine din statele limitrofe Federatiei Ruse, precum Ucraina, Belarus, Kazahstan, China, dar si din foste state sovietice precum Republica Moldova si Armenia. Anual, sute de imigranti legali si ilegali din aceste state sunt condamnati de justitia rusa pentru implicare in astfel de operatiuni de contrabanda. Organizatiile pentru apararea drepturilor imigrantilor au acuzat, in mod repetat, autoritatile ruse ca prin arestarile masive efectuate in randul imigrantilor incearca sa musamalizeze implicarea unor inalti oficiali rusi din cadrul militiei si organelor de securitate in operatiunile de contrabanda. In afara consecintelor economice pentru producatori, vanzarea de alcool de contrabanda are consecinte si asupra starii generale de sanatate a populatiei ruse, provocand anual sute de decese.
Votca de criza
Peste trei sferturi dintre rusi fac economii in tip de criza, exceptie facand insa votca, pentru care vanzarile sunt in crestere, atat in magazine cat si in cazul produselor de fabricatie ilegala, informeaza un articol publicat recent in cotidianul rus Nezavissimaia Gazeta. Citand un studiu al societatii de consultanta Nielsen, cotidianul rus Nezavissimia Gazeta sustine ca vanzarile de votca au crescut cu cinci procente in 2009 comparativ cu 2008. De asemenea, a crescut si consumul de votca produsa, in mod ilegal, de cetatenii rusi de la aproximativ 700 milioane litri, in 2008, la 750 milioane litri in 2009, a declarat directorul Centrului de cercetari pentru piata alcoolului din Rusia, Vadim Drobiz, citat de Nezavissimaia Gazeta. In paralel, vanzarile de alcool in restaurante sunt in scadere, rusi preferand “din ce in ce mai mult sa cumpere bauturi alcoolice din magazine pentru a le consuma acasa”, a adaugat Vadim Drobiz. “Criza economica a antrenat dupa sine o crestere a consumului de alcool, nu doar in Rusia ci in intreaga lume. Aceasta are legatura cu nevoia indispensabila de destindere psihologica”, a explicat expertul rus.
Ingrijorare prezidentiala
Presedintele rus Dmitri Medvedev, ingrijorat ca populatia consuma mai mult alcool in prezent decat in anii ‘90, i-a indemnat pe rusi sa bea mai putin, relateaza agentiile internationale de presa. “Bem mai mult in prezent decat in anii ‘90, desi acelea erau timpuri dificile”, a declarat Medvedev, citat de agentia rusa de presa ITAR-TASS. Ministrul Sanatatii, Tatiana Golikova, urmeaza sa puna la punct o strategie impotriva consumului de baturi alcoolice. “Trebuie sa pregatim un program corespunzator si sa luam masurile adecvate”, a declarat Medvedev.
Un raport realizat de revista medicala „The Lancet”, si citata de mass-media internationala, a aratat ca alcoolul provoaca o jumatate dintre decesele inregistrate in randul rusilor cu varste intre 15 si 54 de ani. Votca face parte din cultura Rusiei, in pofida eforturilor liderilor precedenti de a pune capat acestui obicei. O campanie impotriva alcoolului, lansata in 1986 de presedintele URSS, Mihail Gorbaciov, a dus la o dezvoltare masiva a productiei ilegale de alcool de slaba calitate, populatia din fostele republici unionale incepand astfel sa consume parfumuri sau alte lichide de acest tip care contin alcool.
Scaderea populatiei din Rusia a provocat ingrijorare la Kremlin, presedintele Medvedev anuntand formarea unei comisii federale care sa identifice masuri de combatere a scaderii natalitatii. Un raport al ONU din luna aprilie 2009 a aratat ca alimentatia nesanatoasa, fumatul si consumul masiv de alcool a provocat cresterea masiva a numarului de bolnavi cronici, care, combinate cu emigratia cronica si mortile violente, ar putea provoca scaderea drastica a populatiei ruse de la 142 de milioane, in prezent, la 131 de milioane de persoane, in 2025. Conform revistei „The Lancet”, citata de mass-media rusa, speranta de viata a cetatenilor rusi este de 59 de ani pentru barbati si 72 de ani pentru femei.
„Putinka” forever
Votca “Medvedeff”, numita dupa presedintele rus Dmitri Medvedev, nu a reusit sa se impuna in fata popularei “Putinka”, numita dupa premierul Vladimir Putin, relateaza cotidianul rus Vedomosti. “Spre deosebire de Putinka, Medvedeff nu suna foarte ruseste, nu este un produs foarte atragator”, considera expertul in marketing Aleksandr Ieremenko, care a subliniat ca terminatia “eff” aminteste de aristocratii rusi refugiati in Franta, care au adaugat o terminatie franceza la numele lor. “Medvedeff” a fost lansata pe piata in luna decembrie 2009, dar nu a reusit sa cucereasca din piata pe care o are Putinka (4,4% din piata de votca ruseasca). Acest esec comercial reflecta insa si realitatea politica, avand in vedere ca Medvedev nu este atat de popular ca Putin. Reamintim ca actualul premier a imprumutat numele sau mai multor marci populare de bauturi alcolice si nonalcolice, existand propuneri pentru botezarea cu numele Putin a unui rau siberian si un varf de munte din regiunea Caucazului rusesc. Totodata, mass-media rusa a evidentiat cresterea numarului de nou-nascuti din statele CSI, botezati cu numele Putin.
Bomba ruseasca
Votca face parte integranta si din procesul de productie al celui mai luxos si mai extravagant SUV din lume, care costa 1,6 milioane de dolari si va fi lansat in 2010. Acesta este blindat, are interiorul captusit cu piele din penis de balena, geamuri placate cu aur, dar si diamante incrustate in ceasurile de bord. Totodata, Dartz Prombron Monaco Red Diamond Edition vine la pachet cu trei dintre cele mai scumpe sticle de votca din lume, decorate, la randul lor cu aur si pietre pretioase. In spatele acestei creatii sta o companie ruseasca, Russo-Baltique, ce vrea sa celebreze, intr-un stil absolut inedit si impresionant, trecutul glorios si implinirea a 100 de ani de la infiintare. Impozanta masina de teren este innobilata mai ales prin prezenta celor trei sticlute de votca, evaluate la sute de mii de dolari fiecare. Acestea trebuie insa expuse ca opere de arta, nu consumate si sunt oferite ca bonus. Potrivit site-ului companiei producatoare, fiecare recipient, replica in miniatura a radiatoarelor cu care erau dotate automobilele Russo-Baltique la inceputului secolului XX, este confectionat din monede de aur aflate in circulatie intre anii 1908-1912 (aproximativ in perioada fabricarii primului autovehicul al companiei). In plus, dopul este din aur alb si galben, continand o replica incrustata cu diamante a Vulturului Imperial Rusesc, emblema familiei imperiale tariste.
