Independenta Transnistriei, exclusa de OSCE si ONU
“Guvernul Republicii Moldova este clar determinat să continue politica sa de a rezolva problema transnintreană, în pofida tuturor lucrurilor care par să complice acest proces”, a declarat astăzi, 2 august 2010, viceprim-ministrul Republicii Moldova, Victor Osipov, în cadrul unui briefing de presă ţinut în comun cu reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru conflictele nesoluţionate, ambasadorul Bolat Nurgaliev. Osipov consideră că Guvernul de la Chisinau a reacţionat calm la solicitarea oficială de săptămâna trecută a Tiraspolului către ONU de a-i fi recunoscută independenţa, pentru că nu se merită de a reacţiona la un apel care nu este o noutate, relateaza mass-media locala.
Fara independenta
“ONU nu recunoaşte în general independenţa statelor, ci admite state a căror independenţă este recunoscută” a mai declarat Osipov. Referindu-se la avizul recent al Curţii Internaţionale de Justiţie care recunoaşte conformitatea cu dreptul internaţional a declaraţiei unilaterale de independenţă a instituţiilor provizorii de autoguvernare din Kosovo, Osipov a spus că este vorba de două situaţii absolut diferite. Osipov a declarat că guvernul de la Chişinău nu a avut nici o reacţie oficială, până acum, la apelul Tiraspolului, deoarece nu este cazul de a atrage atenţia asupra unor asemenea acţiuni. „Nu merită de a reacţiona la acele apeluri care nu constituie nici o noutate şi toţi ştiu că de 20 de ani autorităţile transnistrene pretind la independenţă”, a adaugat oficialul de la Chisinau. „Semnalul nostru către societate este că nu există riscuri de recunoaştere a independenţei, ca urmare a acestui apel”, a conchis vicepremierul. Victor Osipov a mai ţinut să asigure că până la sfârşitul anului curent, cu ajutorul organizaţiilor internaţionale, Republica Moldova va înregistra progrese în plan politic. „În săptămânile şi lunile apropiate vom obţine rezultate concrete în ce priveşte soluţionarea unor probleme create sau amplificate de conflictul transnistrean”, susţine viceprim-ministrul. Printre aceste probleme, au fost menţionate lipsa libertăţii de circulaţie şi practica tarifelor internaţionale pentru telefonia fixă. Mass-media de la Chisinau subliniaza ca Republica Moldovenească Nistreană s-a adresat săptămâna trecută la ONU cu o scrisoare oficială prin care solicită recunoaşterea independenţei, făcând referire la decizia din 22 iulie curent a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind legalitatea separării unilaterale a Kosovo de Serbia. Autorităţile separatiste au lansat o astfel de solicitate către ONU şi în anul 2008.
Sprijin kazah
“Atâta timp cât Kazahstan va deţine preşedenţia OSCE, vom depune toate eforturile pentru a dinamiza procesul de reglementare a conflictului transnistean” a declarat ambasadorul Bolat Nurgaliev, reprezentantul special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru conflictele nesoluţionate, in urma întrevederii cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat. La rândul său, prim-ministrul şi-a exprimat speranţa că, în perioada deţinerii de către Kazahstan a Preşedinţiei în cadrul OSCE pe parcursul acestui an, se va înregistra o evoluţie în acest dialog. „Reintegrarea ţării noi o concepem în primul rând prin prisma apropierii oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului şi tot ce întreprindem are drept scop final binele cetăţenilor”, a spus Vlad Filat. Ambasadorul Bolat Nurgaliev l-a informat pe Vlad FILAT despre decizia de a organiza un Summit OSCE al şefilor de stat şi de guvern pe 1-2 decembrie 2010 în capitala Kazahstanului, Astana. El a specificat că printre priorităţile viitorului Summit se numără consolidarea capacităţii OSCE în prevenirea şi reglementarea conflictelor şi a crizelor, precum şi necesitatea atingerii progresului în soluţionarea conflictelor existente. Premierul Filat a salutat organizarea Summit-ului OSCE şi şi-a exprimat speranţa că participanţii la reuniune vor aborda într-o manieră realistă şi eficace problema conflictelor îngheţate, inclusiv a celui transnistrean. Potrivit ambasadorului Bolat Nurgaliev diferendul transnistrean, în comparaţie cu celelalte conflicte din spaţiul CSI, inspiră mai mult optimism în rezolvarea sa.
Independenta cersita
Ministerul Afacerilor Externe din Transnistria considera ca decizia Curtii Internationale de Justitie a ONU privind Kosovo „inseamna legitimizarea internationala a modelului de reglementare bazat pe prioritatea dreptului poporului la autodeterminare”, calificand acest document drept „un pas evident pe calea transformarii mecanismului depasit de la Helsinki al orinduirii generale europene in conformitate cu cerintele secolului XXI”, relata anterior mass-media de la Chisinau. In declaratia MAE de la Tiraspol, este exprimata certitudinea ca „recunoasterea internationala a R. Moldovenesti Nistrene contemporane care promoveaza o politica externa pasnica, edificatoare si tinde sa devina un participant activ al proceselor internationale, fiind gata sa-si asume responsabilitatile in conformitate cu dreptul international in vigoare, va deveni un aport consistent la consolidarea stabilitatii si securitatii nu doar in spatiul post-sovietic, ci si la nivel international”.
Vise separatiste
In opinia autoritatilor de la Tiraspol, decizia Curtii ONU „are o semnificatie juridica internationala, nivelind orice tentative unilaterale ale altor state de a impiedica vointa poporului prin adoptarea propriilor legi”. MAE considera drept lipsita de sens adoptarea unilaterala, fara a se lua in calcul opinia poporului transnistrean, de catre R. Moldova, pe 22 iulie 2005, a legii interne, prin care „se reglementeaza strict, in mod unilateral, toti parametrii de viata si activitate a RMN”. In MAE transnistrean, avindu-se in vedere decizia Curtii de la Haga, „incapacitatea totala a legii a obtinut o confirmare internationala”. „Reiesind din principiile confirmate de ONU, aceasta lege contravine dreptului international si nu poate avea valoare juridica, luindu-se in calcul deciziile cu privire la independenta adoptate in cadrul referendumurilor din Transnistria, ultimul avind loc pe 17 septembrie 2006”, considera puterea de la Tiraspol. Autoritatile transnistrene atrag atentia asupra „existentei juridice a conditiilor necesare pentru recunoastere internationala, fapt care si-a regasit o demonstratie reala in decursul celor 20 de ani de dezvoltare independenta a RMN”. MAE indeamna ONU ca „impreuna cu celelalte state responsabile sa participe activ la elaborarea unor criterii coordonate comune de recunoastere internationala a statelor care au demonstrat in fapt ca sint viabile”. „Doar proclamarea constienta si libera a independentei de catre populatie poate fi cel mai sigur si constant mecanism al legitimizarii interne si ineternationale a institutiilor de stat si a vointei poporului”, se mai arata in declaratia MAE transnistrean.
Fara precedent
Avizul de joi al Curtii Internationale de Justitie, care recunoaste conformitatea cu dreptul international a declaratiei unilaterale de independenta a institutiilor provizorii de autoguvernare din Kosovo, nu are nimic in comun cu problema transnistreana, a declarat anterior presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. „Sunt lucruri diferite. Kosovo inseamna un conflict etnic, in Republica Moldova este un conflict politic si nu are absolut nimic in comun (cu Kosovo). In Transnistria locuiesc 42% de romani/moldoveni, 28% ucraineni si 23 rusi si situatiile nu pot fi comparate”, a declarat Ghimpu, citat de mass-media. Norma internationala in cazul dat, adoptata pentru Kosovo, nu are nimic in comun cu conflictul transnistrean, a mai spus Ghimpu, adaugand ca in situatia din Transnistria este vorba de un conflict moldo-rus, confirmat prin Acordul semnat in 1992 de fostii presedinti ai Rusiei si Republicii Moldova, Boris Eltin si, respectiv, Mircea Snegur si hotararea CEDO in cazul Ilascu. Ghimpu a mai mentionat ca Republica Moldova nu-si schimba pozitia in privinta recunoasterii Kosovo. La 22 februarie 2008, la scurt timp dupa ce Kosovo si-a proclamat independenta, parlamentul Republicii Moldova a adoptat o declaratie in care atentiona ca „evolutia situatiei din Kosovo contravine normelor fundamentale ale dreptului international si contribuie, in mod direct, la provocarea separatismului – unul din principalele pericole ale sec. XXI. De asemenea, genereaza efectul escaladarii tensiunii nu numai in Balcani si in intreaga Europa, dar si intr-un sir de alte regiuni ale lumii”.
Relatii stranse
Grigori Karasin, adjunctul ministrului de Externe al Rusiei, a declarat miercuri dupa o intalnire avuta cu liderul separatist transnistrean, Igor Smirnov, ca Rusia va continua sa sustina dezvoltarea socio-economica a Transnistriei. “Dumnezeu i-a poruncit Rusiei sa poarte de grija celor care sunt insultati si umiliti. In aceasta perioada dificila din punct de vedere economic si al noii oranduiri globale, Rusia nici o clipa nu uita de Transnistria, desi are si ea suficiente probleme”, a spus Smirnov, citat de Infotag. In urma intalnirii, potrivit lui Karasin, ei au ajuns la o intelegere cu privire la subiectele care vizeaza in mod direct reglementarea si la problemele “create in mod obiectiv din cauza noutatilor si evenimentelor ce se produc la Chisinau”. “Am discutat, de asemenea, desfasurarea proceselor pe dimensiunile adoptate la nivel international, de exemplu formatul 5+2. Am examinat si relatiile cu Ucraina unde, in ultimul timp, s-au produs evenimente importante. Privim cu optimism rolul pe care poate sa-l joace Ucraina in dezvoltarea regiunii si in interactiunea cu Federatia Rusa in reglementarea transnistreana”, a remarcat Karasin.
Seminarii pentru Tiraspol
Oficialul de la Moscova a precizat ca Rusia este dispusa sa ofere spatiu pentru desfasurarea diverselor seminare si consultari internationale a caror tematica tine de problematica moldo-transnistreana. “La intrevedere au fost prezenti experti rusi care se ocupa de aceste chestiuni. Acestia au fost rugati sa elaboreze propuneri concrete in ce priveste desfasurarea unor seminare internationale care intr-un mod sau altul se refera la problematica transnistreana – fie la Moscova, fie in regiunea capitalei ruse. Grupurile de lucru ale expertilor nu trebuie sa se intalneasca neaparat la Viena sau la Geneva”, considera oficialul rus. La Tiraspol, acesta a avut o intrevedere si cu Anatoli Caminschi, presedintele Consiliului Suprem al regiunii. “Am discutat starea de lucruri existenta in relatiile bilaterale pe linia interparlamentara, precum si contactele de partid ale formatiunilor politice din Transnistria si Federatia Rusa. Ne intoarcem la Moscova cu anumite doleante si idei adresate parlamentarilor rusi”, a subliniat Karasin. La randul sau, Caminschi, a spus ca “la intalnire a fost coordonata directia de colaborare, fiind reconfirmata pozitia neschimbata a Parlamentului privind armonizarea legislatiei transnistrene cu cea rusa”. De asemenea, Tiraspolul a apreciat dupa avizul CIJ privind Kosovo ca acest lucru legitimeaza “modelul de solutionare bazat pe prioritatea dreptului poporului la autodeterminare” si reprezinta “un pas evident pe calea transformarii mecanismului depasit de la Helsinki”.
Rospotrebnadzor, arma electorala impotriva Chisinaului
Serviciul sanitar federal rus „Rospotrebnadzor” nu crede în capacitatea autorităţilor moldovenesti de a monitoriza controlul calitătii vinurilor şi va încerca să discute acest aspect în mod direct cu mediul de afaceri din Moldova, a declarat, pentru Interfax, şeful „Rospotrebnadzor”, Ghenadie Oniscenco, citat de mass-media de la Chisinau. Medicul principal al Rusiei a precizat că documentul înaintat la sfârsitul săptămânii trecute de către autoritătile Republicii Moldova nu contine nicio propunere elocventă si că va încerca să poarte negocieri direct cu vinificatorii moldoveni. În acelasi timp, premierul Vlad Filat a anuntat că în această săptămână o delegatie moldovenească va pleca la Moscova pentru a discuta problemele vinului moldovenesc de pe piata rusă. Anterior „Rospotrebnadzor” a anunţat că din cauza conţinutului ridicat de substanţe toxice va interzice importul de vinuri fabricate în Republica Moldova dacă autoritătile moldovenesti nu vor asigura controlul calitătii până pe 30 iulie 2010. Ghenadie Oniscenco a mai anuntat că „Rospotrebnadzor” nu a blocat în totalitate livrările de vinuri moldovenesti pe piata rusă si că acestea continuă să fie importate. Totodată, Rusia a cerut Belarusului şi Kazahstanului, partenerii ei din Uniunea Vamală, să ia măsuri pentru ca vinul şi apa minerală din Republica Moldova şi Georgia să nu poată ajunge pe teritoriul federal rus. Reamintim ca in perioada 26 iunie-15 iulie 2010 au fost depistate 91 de loturi de vin, divin şi materiale vinicole venite din Republica Moldova cu conţinut ridicat de dibutilftalat, iar în trei loturi s-a găsit metalaxil. În total, 544 884 de mii de sticle de vin nu corepund normelor de calitate, cu un total de 960 290 de mii de litri. Totodata, după embargoul impus de Rusia în 2006, în total, 44 de întreprinderi vinicole din Republica Moldova au obţinut expertiza sanitaro-epidemiologică pentru reluarea livrărilor de vin în Rusia. Moscova a început să aibă din nou pretenţii din aprilie curent când a întors vinurile la vamă pe motiv că au un conţinut ridicat de dibutilftalat.
Blocada CSI
Rusia a cerut Belarusului şi Kazahstanului, partenerii ei din Uniunea Vamală, să ia măsuri pentru ca vinul şi apa minerală din Republica Moldova şi Georgia să nu poată ajunge pe teritoriul rus, scrie Interfax, citat de mass-media regionala. „Ţinând cont de legile Uniunii Vamale ruso-kazaho-belaruse, ne-am informat partenerii, conform regulamentelor pe care le-a adoptat, că folosirea unor produse este restricţionată în ţara noastră. Le-am cerut să ia măsuri pentru a împiedica intrarea pe teritoriul rus a vinurilor şi apelor minerale din Moldova şi Georgia”, a declarat, pentru Interfax, Ghennadi Onişcenko, şeful Protecţiei consumatorilor din Rusia, Rospotrebnadzor. „Aceasta nu înseamnă că ne impunem voinţa şi că le restrângem dreptul de a folosi aceste produse, dar suntem îndreptăţiţi să le cerem să ia toate măsurile pentru ca aceste produse să nu poată ajunge pe teritoriul rus”, a explicat Onişcenko. Şeful serviciului santitar rus avertizase anterior că Rusia va aplica interdicţii la importul de vinuri moldoveneşti, dacă Republica Moldova nu va rezolva, în două săptămâni, problema calităţii vinurilor. 30 iulie 2010 era termenul pentru ca autorităţile moldovene să se pronunţe în acest dosar.
Vinul, miza electorala in conflictul politic moldo-rus
Federatia Rusa a cerut Belarusului si Kazahstanului sa ia masuri pentru a impiedica patrunderea pe piata ruseasca a vinurilor si apei minerale provenite din Republica Moldova si Georgia. Ghenadi Oniscenko, seful organizatiei ruse pentru protectia consumatorilor, Rospotrebnadzor, a declarat ca aceasta cerere a fost formulata in cadrul Uniunii Vamale din care fac parte Rusia, Belarus si Kazahstan. „Tinand cont de legile Uniunii Vamale ruso-kazaho-belaruse, ne-am informat partenerii, conform regulamentelor pe care le-a adoptat, ca folosirea unor produse este restrictionata in tara noastra. Le-am cerut sa ia masuri pentru a impiedica intrarea pe teritoriul rus a vinurilor si apelor minerale din Moldova si Georgia”, a declarat pentru Interfax Ghennadi Oniscenko, seful Protectiei consumatorilor din Rusia, Rospotrebnadzor. Potrivit acestuia, cererea nu insemana ca Rusia isi „impune vointa” asupra Belarusului si Kazahstanului, pentru a restrange drepturile lor de a folosi aceste produse, ci doar isi „exercita un drept” ca membru al Uniunii Vamale, scrie presa regionala, preluata de agentia KARADENIZ PRESS. „Aceasta nu inseamna ca ne impunem vointa (n.r. Belarusului si Kazahstanului) si ca le restrangem dreptul de a folosi aceste produse, dar suntem indreptatiti sa le cerem sa ia toate masurile pentru ca aceste produse sa nu poata ajunge pe teritoriul rus. Ne-am exercitat acest drept”, a explicat Oniscenko. Este prima data cand Moscova foloseste Uniunea Vamala ca unealta politica impotriva altor state. Incluzand Belarusul si Kazahstanul, Rusia poate spori presiunile asupra R. Moldova si Georgiei.
Avertisment dur
Anterior, se anuntase ca importurile de vin moldovenesc in Rusia nu vor fi sistate, decizia fiind luata la sfarsitul intalnirii dintre ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguta, si seful serviciului sanitar veterinar de la Moscova, Ghennadi Oniscenko. Ocazie cu care partea moldoveana a imanat un plan de actiuni propus de autoritatile de la Chisinau pentru intarirea controlului asupra calitatii vinurilor livrate in Rusia. Chisinaul spune ca Moscova a inceput sa aplice un standard nou de certificare, fara sa-si puna la curent partenerii moldoveni. Cu toate acestea, ministrul agriculturii, Valeriu Cosarciuc, a anuntat ca autoritatile moldovene au inasprit controlul, insa s-a constatat ca verificarile suplimentare demonstreaza de cele mai multe ori ca vinurile corespund tuturor rigorilor. „Cel mai important este ca sa primim din partea Federatiei Ruse pachetul de cerinte fata de calitatea si inofensivitatea produselor alcoolice, adica sa fie foarte clare care sunt aceste cerinte. „Noi avem pachetul de documente primit la 25 ianuarie 2007”, a declarat Valeriu Cosarciuc, potrivit RRA.
Embargou dificil
Conform datelor Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, Republica Moldova se numara printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume, bauturile alcoolice constituind, anul trecut, 13% din totalul exporturilor. Cu 150.000 de hectare de vii, Republica Moldova produce anual 16 milioane decalitri de vin. In prezent, producatorii au stocat aproximativ 30 milioane decalitri de vin, echivalentul a doua productii anuale. Daca inainte de primul embargo rusesc, impus in 2006, Republica Moldova livra Rusiei 80% dintre vinurile sale, in 2009, cota pe aceasta piata a scazut la putin peste 30%. Chiar daca dependenta de piata ruseasca s-a redus in ultimii ani, totusi, impactul unui eventual nou embargo rusesc ar fi unul semnificativ pentru economia moldoveneasca. Gheorghe Arpentin, presedintele Uniunii Oenologilor din Republica Moldova, a mai declarat ca multe fabrici de vinuri ar putea sa nu reziste acestui embargo, in conditiile in care depozitele sunt pline, multi producatori au credite de achitat la banci, iar in conditiile crizei, sursele de creditare au devenit aproape imposibil de accesat.
Razbunare politica
La inceputul lunii iulie 2010, Moscova a blocat cateva transporturi importante de vinuri la vama, anuntand ca acestea contin produse chimice extrem de nocive. Insa acest gest a fost pus pe seama iritarii Moscovei in legatura cu semnarea de catre presedintele Mihai Ghimpu a decretului privind declararea datei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupatiei sovietice. Cu jumatate de gura, autoritatile ruse si moldovenesti recunosc, totusi, ca problema vinurilor reflecta si o atitudine politica a Moscovei fata de guvernarea proeuropeana de la Chisinau. „Sigur ca exista implicatii politice, asta este realitatea” a declarat Valeriu Lazar, ministrul economiei. Valeriu Lazar spune ca diversificarea pietelor de export este o solutie pentru vinurile moldovenesti, dar una care nu poate avea efecte imediate, in timp ce amenintarea ruseasca ar fi o lovitura contondenta, cu efecte imediate. „Pe termen scurt, noi nu putem face abstractie de piata Federatiei Ruse. Fara indoiala, preocuparea noastra este sa diversificam pietele de desfacere. Si lucrul acesta o sa se intample, dar reorientarea fluxurilor comerciale da efecte in 5 in 10, in 15 ani de zile; niciodata nu da efecte pe termen scurt” a declarat Valeriu Lazar. Pietei europene ii revin in acest moment 14% din cantitatea de vinuri exportate de Republica Moldova, printre principalii consumatori fiind si Romania, iar, pentru anul viitor, Uniunea Europeana a promis dublarea cotei de import pentru vinurile moldovenesti.
Vin interzis
Serviciul sanitar rus a rebutat aproape un milion de litri de vin moldovenesc. Potrivit medicului sanitar şef al Rusiei, Ghennadi Onişcenko, a fost iniţiată procedura de reexport a băuturilor alcoolice. Onişcenko a menţionat că numai în decurs de o săptămână, după verificarea a 14 loturi de vin moldovenesc, în peste 43 de mii de sticle a fost depistat un conţinut ridicat de dibutilftalat, relateaza mass-media de la Chisinau. Reamintim că, pe 7 iulie, zeci de camioane încărcate cu vinuri moldoveneşti au fost blocate la vama Solnţevo, de lângă Moscova. Informaţia a fost confirmată de către şeful „Rospotrebnadzor”, Ghenadi Onişcenko. El a declarat pentru postul de radio „Eho Moskvî” că vinul oprit în vamă poate fi utilizat doar pentru a vopsi gardurile. Anterior, Ministrul Agriculturii si Industriei Alimentare, Valeriu Cosarciuc, a declarat că nu există nici un document oficial care ar anunta întreruperea consultărilor cu Federatia Rusă în privinta exporturilor de vin si că din cele 43 camioane care au fost oprite la hotarul Federatiei Ruse, mai mult de jumătate au fost deja certificate si li s-a oferit dreptul de a livra productia pe teritoriu Rusiei. În acelasi context, ministrul a mai precizat că agentii economici moldoveni respectă în totalitate reglementările care li se impun.
Cota dublata
Cota acordată vinurilor moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene (UE) va fi dublată, a declarat saptamana trecuta Dacian Cioloş, Comisar European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în cadrul întrevederii cu premierul Republicii Moldova, Vladimir Filat. În cadrul dialogului, premierul Filat a solicitat suportul Comisarului în majorarea cotei de export a vinurilor moldoveneşti pe piaţa comunitară, menţionând că ramura vitivinicolă este una de primă importanţă în economia naţională şi că un atare pas ar contribui la revigorarea acestei ramuri. Dacian Cioloş a precizat că toate demersurile necesare în acest sens au fost făcute, urmând ca în scurt timp să demareze procedurile specifice unor astfel de situaţii. Comisarul european Stefan Fule, de asememea, a menţionat că UE este gata să acorde suport suplimentar Republicii Moldova prin majorarea cotei de export pentru produsele vinicole moldoveneşti.
Chisinaul dezminte
„Cine a spus că consultările au fost întrerupte? Nu există nici un document oficial care ar prevedea acest lucru. Din cele 43 camioane care au fost stopate la hotarul Federatiei Ruse, au rămas doar 23, celelalte au fost deja certificate si li s-a oferit dreptul de a livra productia pe teritoriu Rusiei”, a declarat anterior ministrul Agriculturii si Industriei Alimentare de la Chisinau, Valeriu Cosarciuc. Ministrul a precizat că agentii economici moldoveni, productia cărora stă la terminale, au respectat în totalitate reglementările care li se impun, specificând totodată că asteaptă rezultatele testării oficiale a laboratoarelor din Federatia Rusă pentru a vedea care totusi a fost problema. Referindu-se la situatia din domeniu, în general, ministrul a subliniat că productia moldovenească este, si în drum spre terminalele de profil, si la terminale, dând asigurări că vor fi întreprinse toate actiunile necesare pentru ca situatia să revină la normalitate si agentii economici din domeniu să-si poată exporta productia. Retorica rusa
Federatia Rusa a stopat anterior consultările cu Republica Moldova în problema reluării livrărilor de vinuri moldoveneşti, începute in data de 12 iulie, a declarat medicul sanitar şef rus, Ghenadie Onişcenco, citat de agenţia informaţională rusă Interfax. Totodată, premierul Vlad Filat susţine că nu poate fi vorba de nici un fel de întreruperi a consultărilor, menţionând că în curând va avea o întrevedere cu omologul său rus, Vladimir Putin. Potrivit lui Onişcenco, motivul stopării consultărilor între experţii moldoveni şi ruşi a constituit declaraţia ministrului Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, care a asigurat că vinul moldovenesc nu conţine substanţe nocive. „Cosarciuc spunea că totul este bine. Am rămas nedumeriţi şi am fost nevoiţi să întrerupem consultările pe un termen indefinit”, a spus medicul sanitar şef rus. El a mai adăugat că în cadrul întrevederii de luni, 12 iulie, a experţilor, părţii moldoveneşti i-au fost înainate un şir de pretenţii referitor la calitatea vinului produs în Moldova şi furnizat Rusiei. În urma discuţiilor, experţii au ajuns la concluzia că în Moldova, în ultimul timp, s-a redus controlul calităţii vinurilor, ceea ce, după părerea lui Onişcenco, ar putea fi „o explicaţie”. Pe de altă parte, reprezentanţii Centrului de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice din Moldova, citaţi de postul de stiri Publika TV, preluat de mass-media susţin că reprezentanţi Serviciului sanitar al Rusiei nu au prezentat delegaţiei Moldovei la Moscova nicio dovadă care ar demonstra că vinurile blocate în vama rusă ar fi nocive. Mai mult, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Valeriu Cosarciuc a declarat că instituţia pe care o conduce nu a fost informată, în mod oficial, cu privire la întreruperea consultărilor.
Ministru non-grata
Anterior, partea rusă a insistat ca Valeriu Cosarciuc să nu facă parte din delegaţia de experţi, care urma să plece la Moscova, pentru ca „discuţiile să aibă un caracter profesional şi nu administrativ-politic”. Mass-media de la Chisinau mai precizează că în perioada 26 iunie – 7 iulie curent, circa 52 de loturi de vin moldovenesc au fost blocate în vama rusă, pe motiv că ar fi conţinut pesticide. Rusia cere ca vinul moldovenesc să fie verificat după circa 50 de indici, in timp ce pentru ţările europene, acesta este verificat doar după 12 criterii.
Presedintele sirian Bashar al-Assad cimenteaza axa strategica Damasc-Minsk-Moscova
Republica Araba Siria doreşte să se alăture zonei de liber-schimb creată de Rusia, Belarus şi Kazahstan, în cadrul uniunii lor vamale, a declarat luni, la Minsk, preşedintele sirian Bashar al-Assad, aflat într-o vizită în această fostă republică sovietică, relatează mass-media regionala, citata de agentiile de presa de la Bucuresti. „Vă solicităm să ne susţineţi în eforturile noastre vizînd aderarea la zona de liber-schimb creată între Belarus, Rusia şi Kazahstan”, a afirmat preşedintele sirian, în cadrul unei întîlniri avute cu premierul belarus Serghei Sidorski, potrivit RIA Novosti. Liderul de la Damasc a apreciat că o viitoare prezenţă a ţării sale în această zonă „va stimula schimburile economice şi comerciale între Siria şi cele trei state”. Uniunea vamală dintre Rusia, Kazahstan şi Belarus, un proiect ce data de mai multă vreme şi care a fost amînat din cauza unor divergenţe între Moscova şi Minsk, a fost lansată la 6 iulie, odată cu intrarea în vigoare a unui Cod vamal unic pe teritoriul acestor ţări. Etapa următoare a integrării lor prevede desfiinţarea frontierelor vamale, un obiectiv ce urmează să fie atins la 1 iulie 2011. La 1 ianuarie 2012, cele trei ţări ar urma să formeze un spaţiu economic unic caracterizat prin reguli comune de reglementare a activităţii lor economice.
Proiectul strategic Nabucco, relansat de Kazahstan
Republica Kazahstan este gata să se alăture proiectului Nabucco, „dar cu o condiţie. Uniunea Europeană să se implice mai mult, iar acţiunile să nu se limiteze doar la declaraţii” a afirmat preşedintele Nursultan Nazarbaiev, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. După vizita oficiala a cancelarului german, Angela Merkel, in statul central-asiatic, preşedintele kazah a declarat că se vorbeşte prea mult despre gazoductul Nabucco, dar se face prea puţin. El a mai spus că statul pe care-l conduce este gata să se implice în acest proiect, dar şi Uniunea Europeană trebuie să facă mai multe pentru viitoarea colaborare. Reamintim ca platoul continental al Kazahstanului la Marea Caspică dispune de zăcăminte de gaze naturale cu un volum estimativ de 3.300 de miliarde de metri cubi. Confororm surselor guvernamentale de la Astana, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, producţia naţională kazaha pentru anul 2010 va depasi 45 de miliarde de metri cubi. Proiectul Nabucco este evaluat la aproape 8 miliarde de euro şi presupune construirea unui gazoduct cu o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi. Scopul proiectului este diversificarea surselor de gaze naturale ale Uniunii Europene şi facilitarea importului de gaze naturale din regiunea Caspică şi Asia Centrală. Ruta ar cuprinde Turcia – Bulgaria – România – Ungaria şi Austria. Gazele naturale urmează să fie livrate din Iran, Irak, Azerbaijan, Turkmenistan şi Kazakhstan.
Cursa turkmena
Presedintele turkmen Kurbanguli Berdimuhamedov a declarat, intr-un interviu pentru mass-media turca, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Turkmenistanul sprijina initiativele energetice regionale ale guvernului de la Ankara. Kurbanguli Berdimuhamedov a dat drept exemplu al cooperarii bilaterale turco-turkmene, noul gazoduct trans-turkmen, a carui constructie a inceput la sfarsitul lunii mai 2010. Noul gazoduct ce va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 2 miliarde dolari, este constuit, conform declaratiilor presedintelui turkmen, cu asistenta tehnica si financiara a unor firme turcesti, implicate si in alte proiecte energetice, considerate „strategice” de autoritatile turkmene. Gazoductul est-vest va avea o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi si o lungime de 1000 km, finalizarea constructiei fiind prevazuta pentru vara anului 2015. „Construirea acestui gazoduct are o insemnatate atat economica, cat si politica. Prin crearea unui nou sistem de transport gazier va creste capacitatea de export a gazelor naturale si, in acelasi timp, va satisface cererea interna, in special in sectorul energiei electrice”, declara atunci presedintele turkmen, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect subliniaza surse oficiale locale.
Rusia non-grata
Reamintim ca Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve. In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice. Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut. Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.
Nabucco, sub semnul intrebarii
Totodata, inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala, pune sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul ar putea semna, in aprilie 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania. Dezvaluirile oficialului Nabucco vin la scurt timp dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat recent de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc. Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.
Deturnarea gazului turkmen
Reamintim ca ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a efectuat in martie 2010, o vizita oficiala de doua zile in Turkmenistan. Potrivit agendei de lucru oficiale, discutiile se vor focaliza asupra “perspectivelor de extindere a relatiilor economice” dintre cele doua tari. Expertii, insa, considera ca scopul principal al vizitei ministrului rus este cel de a convinge partea turkmena de faptul ca proiectul de gazoduct Nabucco, propus de Uniunea Europeana (UE) ca alternativa la livrarile rusesti, are perspective mai putin bune decat propunerile Moscovei. Estimarile expertilor nu par atat de iluzorii, in conditiile in care semnarea unui acord strategic intre UE si Turkmenistanul ar urma sa aiba loc deja in aprilie, subliniaza cotidianul. in ceea ce priveste influenta Rusiei asupra Ashabadului, aceasta s-a diminuat dupa explozia de gazoduct din 2008. Rusia nu mai este lider in ceea ce priveste achizitionarea de gaz turkmen si, prin urmare, nu-si poate dicta conditiile. De altfel, Moscova a avut si inainte probleme in dialogul cu Ashabadul, deoarece, in regiune, Turkmenistanul se remarcase intotdeauna printr-o politica independenta. Astazi, Rusia incearca sa-si recapete pozitiile pierdute. Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta opina anterior ca atentia Moscovei pentru Ashabad se afla in legatura directa cu soarta proiectului Nabucco: atunci cand acest proiect inregistreaza progrese, spre capitala turkmena se indreapta rapid importante delegatii rusesti. si de data aceasta, expertii considera ca vizita lui Lavrov ar avea legatura cu progresele inregistrate in realizarea acestui proiect de gazoduct, alternativ celui rusesc.
Geopolitica gazoductelor
Acordul pentru a construi noul gazoduct, care leaga regiunea Dovletabat de Iran, a fost semnat in iulie 2009, fiind parte a strategiei noului regim din Turkmenistan de diversificare a sistemului propriu de conducte. Anterior, regiunea Dovletabat era una din principalele furnizoare de gaz ieftin pentru gigantul rusesc Gazprom. Reamintim ca in luna decembrie 2009, un alt gazoduct a intrat in functiune, fiind un proiect colectiv al Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului si Republicii Chineze, cu o capacitate totala de 60 de miliarde de metrii cupi, din care 40 de miliarde vor fi livrati de Turkmenistan. In pofida acestor acorduri, Federatia Rusa ramane cel mai mare importator de gaz turkmen, in 2010 urmand sa importe peste 30 de miliarde de metri cubi, conform unui acord de colaborare incheiat anul trecut, care prevede cresterea progresiva a cantitatilor de gaz livrate Gazprom.
Rezerve limitate
Conform presedintelui Uniunii Producatorilor Industrial de Gaz si Petrol din Federatia Rusa, Ghenadi Shmal, citat anterior de agentia de presa KARADENIZ PRESS, aceste acorduri limiteaza drastic capacitatea Nabucco de a gasi rezervele de gaz necesare. „In acest moment nu exista resurse suficiente pentru Nabucco. Azerbaidjanul nu are destul gaz pentru Nabucco, asa ca toate sperantele erau legate de Turkmenistan. Dar cum in acest moment, Turkmenistanul furnizeaza gaz Chinei si Iranului, nu mai are rezerve si pentru Nabucco. De unde va fi luat acest gaz ereprezinta o problema importanta. De aceea, South Stream ramane o prioritate, cu atat mai mult cu cat negocierile cu partenerii straini sunt in etapele finale” a mai declarat oficialul local.
Ucraina cere acces la gazele din Asia
Rusia nu exclude posibilitatea tranzitului gazelor naturale din zona Asiei Centrale spre Ucraina via Rusia, a declarat recent, la Kiev, presedintele rus Dmitri Medvedev, citat de mass-media locala. Problema reluarii livrarilor de gaz turkmen catre Ucraina va trebui discutata in perioada urmatoare, a declarat presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, exprimandu-si speranta in sprijinul Moscovei pentru cumpararea de gaz turkmen de catre tara sa. “Este o chestiune care nu se poate regla bilateral. Este vorba de acordurile Rusiei si Ucrainei cu Uzbekistanul si cu alti parteneri, cum ar fi Turkmenistanul”, a explicat Medvedev, la un forum al oamenilor de afaceri in capitala Ucrainei. Reamintim ca Ucraina cumpara gazele direct din Republica Turkmenistan, pana in 2006, cand intermediar a devenit compania ruso-ucraineana, RosUkrenergo. Aceasta a fost eliminata in 2009 de pe piata ucraineana de catre fostul prim-ministru Iulia Timosenko, care a adus Ucraina in situatia de a cumpara gaz exclusiv din Rusia. Posibilitatea ca Moscova sa acorde Ucrainei acces la gazele mai ieftine din Asia Centrala este privita cu scepticism de analisti, care critica lipsa de transparenta a sistemului de livrare a gazelor prin intermediari. In ciuda reducerii semnificative obtinute luna trecuta la pretul gazelor rusesti, Ucraina a ramas o sursa de venituri importanta pentru Gazprom, observa intre altii Mihail Korcemkin, de la East European Gas Analysis. “In prezent – spunea el – exporturile de gaz rusesc catre Ucraina aduc venituri nete de 236 dolari la mia de metri cubi, fata de 155 dolari din exporturile Gazprom catre Germania”. La Forumul de la Kiev a participat si controversatul om de afaceri Dmytro Firtash, presedintele consortiului RosUkrEnergo.
Parteneriat energetic la Marea Neagra
Reamintim ca in data de 13 aprilie 2010, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu, ministrul azer al Industriei si Energiei, Natig Aliyev, si ministrul georgian al Energiei, Alexander Khetaguri, au semnat „Memorandumul de Intelegere pentru realizarea proiectului AGRI (Azerbaidjan Georgia Romania Interconect)”, prin intermediul caruia vor fi transportate gaze naturale din Marea Caspica spre Europa, din Azerbaidjan prin Georgia si Romania, valoarea investitiei fiind estimata intre doua si patru miliarde de euro. Conform surselor oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, alternativa AGRI a demarat prin intelegeri bilaterale intre statele partenere, urmate de semnarea, in aprilie, la Bucuresti, a unui Memorandum de transport al gazelor intre cele trei tari, urmand ca in perioada iunie-iulie 2010 sa se convina si asupra statului companiei ce se va ocupa de proiect si al carei sediu va fi la Bucuresti. Proiectul nu va fi nici substitut, nici alternativa pentru Nabucco, intrucat prin capacitatea sa, avuta in vedere, de 12 miliarde mc de gaze nu poate modifica sensibil actuala configuratie a Coridorului energetic sudic evocat de europenii ce vor sa reduca dependenta lor in materie fata de Rusia, au mai declarat sursele citate. Dar AGRI are o conotatie simbolica si poate fi realizat mai rapid, desi este mai costisitor. Nu va fi o conducta continua, caci presupune si o transbordare, prin imbuteliere, pe Marea Neagra, ceea ce inseamna si puncte de lichefiere (in Georgia) si de delichefiere (in Romania) a gazului, ceea ce va conduce automat la modernizarea si extiderea infrastructurii petroliere şi portuare din porturile româneşti, respectiv georgiene.
Nabucco la butelie
Azerbaidjanul este dispus sa asigure gazul necesar proiectului caci, cu sale estimate la 2200 miliarde mc, poate face fata tuturor proiectelor in care este implicat, cum afirma ministrul Industrei si Energiei de la Baku, dar isi rezerva dreptul de a opta pentru e cele mai oportune, cum a tinut, tot el, sa precizeze. Reamintim ca, in 2009, Azerbaidjanul a mai convenit o optiune de transport, de gaz natural comprimat, cu Georgia si Bulgaria. Triada de proiecte Nabucco, AGRI si cel ce include Bulgaria ar putea scoate din joc varianta conductei submarine romano-georgiene numita White Stream. Oricum, oficialii romani vor sa propuna UE sa faca din AGRI proiect european prioritar. In timp ce preşedintele Federatiei Ruse, Dmitrii Medvedev, se afla la Ankara, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu semna pe 12 martie, la Baku, protocolul privind constituirea companiei de proiect AGRI, proiect la care vor participa firmele Romgaz, SOCAR (azera) si GOGC (georgiana). Prin noua ruta astfel creata vor putea fi transportate pana la 12 miliarde de metri cubi de gaze, respectiv cat intreaga productie anuala medie a Romaniei. Daca acest proiect se va dovedi ca fiind functionabil, Romania s-ar putea constitui intr-un fel de cap de pod pentru gazele azere de la Marea Caspica care vor fi apoi transportate inspre vest prin conducta Arad-Szeged si apoi spre sud prin conducta Giurgiu Ruse.
Nabucco vs. South Stream
Proiectele Nabucco si South Stream sunt complementare, ele nu se exclud, iar zona Marii Negre este esentiala, intrucat uneste zona Caspica de Europa, a declarat directorul general executiv al Eni, Paolo Scaroni, prezent la Black Sea Energy and Economic Forum, la Bucuresti, citat de agentiile de presa. “In timp ce South Stream este proiectata a fi aprovizionata cu gaz rusesc, de cealalta parte, gazoductul Nabucco intentioneaza sa aprovizioneze Europa cu gaze din alte surse. Daca proiectul South Stream prevede transportul anual a maxim 63 miliarde metri cubi de gaz, capacitatea Nabucco ar fi de cel mult 31 miliarde metric cubi gaze anual. Deci oricum nu e suficient”, a declarat directorul general executiv al Eni, Paolo Scaroni. Acesta considera ca exista un apetit crescut pentru gaz in Europa Centrala si de Vest, iar consumul este in continua crestere. “Trebuie sa gasim rute care sa uneasca Europa de regiunea Caspica. Este loc pentru o conducta aditionala in nord. Pentru a ne implica efectiv, trebuie sa fim atenti la toate provocarile si oportunitatile din zona Marii Negre. Marea Neagra este foarte importanta pentru Eni. Cu Romania si Bulgaria acum membre ale UE, granita este la Marea Neagra. Vorbim de o zona care reuneste zona Caspica cu pietele europene”, a mai subliniat Scaroni. Omul de afaceri Dinu Patriciu, prezent la eveniment, a spus ca “este convins ca Nabucco si South Stream sunt doua proiecte in competitie. Suntem capatul vestic al Marii Negre, intr-o lume care are nevoie de podul dintre Est si Vest, care este deasupra acestei mari. Democratia trebuie sa treaca spre Caucaz”. Reamintim ca ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, a declarat ca South Stream va fi gata inainte de proiectul european rival Nabucco. “Consider ca South Stream are toate sansele sa fie realizat inainte de Nabucco. Nabucco se confrunta cu mai multe probleme, care trebuie rezolvate”, a declarat Smatko. “Nu cred ca partenerii care vor furniza resursele pentru Nabucco vor fi liberali cu privire la pret”, a adaugat el.
Baku lasa Nabucco fara gaz
Republica Azerbaidjan a amanat pana in 2017 lansarea celei de-a doua faze a proiectului Sah-Deniz, in sectorul sau de la Marea Caspica, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia a fost luata din cauza imposibilitatii de a exporta gaz in Europa, au declarat surse oficiale azere, sub protectia anonimatului. Reamintim ca autoritatile de la Baku luasera anterior decizia de a amana inceperea lucrarilor din 2013-2014, pentru 2016, ceea ce pune sub semnul intrebarii constructia gazoductului european Nabucco. Momentan Azerbaidjan si Turcia duc negocieri privind aprovizionarea cu gaz, tarifele pentru gaz, pentru livrare, precum si cantitatea aprovizionarilor in Turcia si Europa. Faptul ca Turcia si Azerbaidjan nu au ajuns la un acord blocheaza inceperea proiectului Nabucco, conceput pentru a reduce dependenta energetica a Europei de Rusia, relateaza mass-media rusa, citata de presa de la Bucuresti.
Rezerve strategice
Uniunea Europeana nu a luat inca decizia finala privind investitiile in proiectul Nabucco, a doua faza a proiectului de la Sah-Deniz fiind considerata resursa de baza pentru gazoductul Nabucco. Azerbaidjanul vrea ca Turcia sa plateasca pretul de piata pentru gaz, care momentan ajunge la 120 de dolari pentru mia de metri cubi. Mai mult, negocierile pentru gaz au accentuat diferendele economice dintre cele doua tari, Azerbaidjanul avertizand ca ar putea redirectiona livrarile de gaz spre alte tari, dovada in acest sens fiind acordurile energetice recente incheiate cu Republica Islamica Iran si Federatia Rusa. Rezervele campului gazifer de la Sah-Deniz sunt estimate la 1,2 trilioane de metri cubi. Potrivit estimarilor Companiei petroliere de stat a Republicii Azerbaidjan, lansarea fazei a doua a proiectului Sah-Deniz este estimata la 20 de miliarde de dolari.
Termen provizoriu
Transportul gazelor naturale prin conducta Nabucco va incepe cel mai devreme in 2018, a declarat comisarul european pentru energie, intr-un interviu publicat de cotidianul Süddeutsche Zeitung, citat de mass-media de la Bucuresti. In opinia lui Günther Oettinger, cu toata aceasta intarziere, Nabucco ramane un proiect prioritar al Uniunii Europene. Sansele realizarii acestei investitii au cresut substantial in ultimele luni. Daca in luna septembrie a anului trecut aceste sanse erau de numai 30%, acum acestea sunt de aproximativ 65%, a adaugat comisarul Günther Oettinger. Anterior comisarul european a madeclarat ca gazoductul Nabucco ar putea reduce incepand din 2018 dependenta energetica a UE fata de Rusia, dar este mai degraba “o mareata viziune de viitor” decat o prioritate imediata pentru Comisia Europeana. “Nabucco ar trebui sa primeasca unda verde definitiva inainte de sfarsitul anului 2010 (…), dar nu va reglementa problema energetica a Europei decat dupa cativa ani”, a adaugat comisarul pentru energie Günther Oettinger. “Este o viziune mareata. Dar este si o provocare enorma, pentru ca trebuie sa-i puna de acord pe toti cei 15 sau 20 de parteneri ai proiectului”, a mai precizat oficialul european.
Conferinta internationala
Reamintim ca Uniunea Europeana a deblocat recent 200 de milioane de euro pentru acest proiect al carui deviz initial este estimat la 8 miliarde de euro. Comisarul european conteaza pe o conferinta internationala, programata pentru luna iulie 2010 la Ankara, pentru a fi rezolvate ultimele neintelegeri. Conferinta va reuni tarile furnizoare, tarile de tranzit, bancile si companiile implicate in construirea gazoductului, OMV din Austria, RWE din Germania, MOL din Ungaria, Transgaz din Romania, Bulgargaz din Bulgaria si BOTAS din Turcia. “Raman de depasit numeroase probleme, dar sansele de reusita sunt in prezent de peste 60%”, estimeaza Günther Oettinger. Deocamdata, Comisia se concentreaza asupra altor proiecte de gazoducte, toate depinzand de Rusia. Prioritar este gazoductul baltic Nord Stream, care ar urma sa fie terminat in doi ani, potrivit lui Günther Oettinger. Cel de-al doilea este reconditionarea gazoductului central care, din timpul perioadei sovietice, leaga Rusia de Austria, prin Ucraina. Lucrararile ar trebui sa se incheie in 2013. Urmeaza apoi South Stream, proiect caruia “Europa nu are niciun motiv sa se impotriveasca”, dupa cum spune comisarul german.
Declaratii confuze
Conform declaratiei Comisarului european pentru Energie Günther Oettinger, darea in exploatarea a gazoductului Nabucco va avea loc cel mai devreme in 2018, cu 4 ani mai tarziu decat era planificat. Potrivit lui, posibilitatea ca hotararea privind constructia gazoductului sa fie aprobata este de aproximativ 65 %. Acest gazoduct care va furniza gaze din Asia Centrala in Europa şi va asigura independenta fata de gazul rusesc, ramane un proiect „de prestigiu” al UE, a remarcat Oettinger. Totodata, conform agentiei internationale Reuters, conducerea consortiului international pentru constructia Nabucco a declarat ca nu au fost adoptate nicio hotarare privind amanarea sau anularea proiectului. Toate autorizatiile de constructie au fost primite şi constructia va incepe in 2011, iar in 2014 vor incepe livrarile de gaze, care initial vor fi de 8-10 miliarde mc, şi treptat vor creşte pana la 31 miliarde mc. Singura necunoscuta ramane aceea ca nu se ştie cine va livra gazele. In calitate de potentiale surse de gaze sunt Azerbaidjan, Turkmenia şi Iran, dar nu afost semnat nici un document in acest sens cu nici una din aceste tari. Doar Azerbaidjanul şi-a dat acordul de principiu la inceputul acestui an.
Comisar anti-Nabucco
Agentia de presa KARADENIZ PRESS a relatat anterior ca germanul Gunther Oettinger, comisar al Energiei, intentioneaza sa nu acorde o prioritate sporita proiectului Nabucco, care pana in prezent era unul dintre principalele obiective ale politicii energetice a Uniunii Europene. Viitoare intentii ale lui Oettnger au venit in urma unor intrebari adresate la audierile din Parlamentului European de catre eurodeputatul roman Adina Valean. Candidatul, in acel moment, pentru portofoliul european al Energiei a raspuns ca Nabucco este un proiect foarte costisitor, care are sens numai daca se poate asigura transportul rezurselor energetice pe termen lung. “Nabucco este un proiect foarte costisitor si va avea sens numai daca vom putea asigura pe termen lung securitatea transportului pentru intregul volum energetic avut in vedere”, a Gunther Oettinger. In acest sens, el a atras atentia ca exista probleme privind posibilele tari furnizoare de gaz care inca nu au parcurs toate etapele democratizarii si in care nu sunt indeplinite toate criteriile de securitate. “O sa ma concentrez, alaturi de colegii mei, ca tratatele semnate pentru Nabucco cu aceste state furnizoare sa fie ferme si foarte sigure”, a declarat spus comisarul propus de Germania. El a atras atentia ca Azerbaidjanul este o tara de incredere, care doreste sa isi dezvolte relatii stranse cu ea si cu care se pot dezvolta proiecte sigure. Europarlamentarul roman Adelina Valean nu a parut multumita de raspunsul lui Oettinger. “Pentru a fi viabil Nabucco trebuie sa fie reconfigurat pe alte rute, dar aceasta este doar opinia mea si poate o veti lua in considerare in timpul mandatului dumneavoastra”, a comentat Valean.
Triunghi energetic amoros
Pentru ca avea dreptul si la o intrebare suplimentara, Valean l-a chestionat pe comisarul german despre “triunghiul amoros dintre Rusia, Ucraina si UE, construit pe tema gazelor”. Oettinger, care a fost amuzat de intrebare sau de modul in care a fost ea formulata, a raspuns ca, intr-adevar, acest “triunghi amoros” este unul periculos, dar ca UE a reusit sa fructifice pozitiv participarea sa la aceasta formula si ca, prin contacte apropiate cu Kievul si Moscova, a reusit sa depaseasca perioadele dificile si de criza. “Criza gazelor de anul trecut a fost un fel de test pentru intregul sistem energetic european si cred ca toti cei implicati au invatat multe din acest episod. Ca umare a acestei crize s-au luat masuri foarte curajoase”, a spus germanul, completand ca in UE ar trebui sa existe tratate de solidaritate care se intre in vigoare pe timp de criza.
Independenta spre ratare
Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care sa transporte anual pana la 31 de miliarde de metri cubi de gaz provenind din Asia Centrala in special spre Uniunea Europeana, ca alternativa la importul din Rusia. Nabucco, proiect lansat in 2002, ar urma sa intre in functiune in 2014, iar costul sau este estimat la 7,9 miliarde de euro, insa specialistii sunt de parere ca banii vor fi greu de gasit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat si de eforturile Federatiei Ruse de a construi, la randul ei, South Stream, gazoduct proiectat sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Potrivit planurilor initiale ale consortiului Nabucco, gazoductul ar urma sa aiba ca tari furnizoare, intr-o prima faza, Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul, iar mai tarziu sa fie luate in considerare si Iranul sau Irakul, pentru a atinge capacitatea de 31 de miliarde de metri cubi. Din consortiul Nabucco fac parte, cu cate o parte egala de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Azerbaidjanul, Georgia, Turcia si Egiptul au semnat in luna mai un acord privind grabirea constructiei de conducte din zona, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusa sa aloce acestui proiect cateva milioane de euro. La 13 iulie 2009, cele cinci state de tranzit din consortiu – Romania, Turcia, Bulgaria, Ungaria si Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului. Scopul proiectului, mentionat in Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene in 26 iunie 2003, era diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale UE, prin construirea unui gazoduct care ar fi urmat sa porneasca de la Marea Caspica, ocolind Rusia, si care urma sa transporte gaze naturale din Azerbaidjan si alte state din Asia Centrala inspre tarile din vestul Europei.
Mitul „Nabucco” contestat
Viabilitatea proiectului este pusa la indoiala de noi calcule care arata ca dependenta de gazul rusesc scade constant in Europa, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), in timp ce livrarile din Norvegia si din regiunea Africii de Nord – in special din Algeria – au sporit considerabil, relateaza mass-media de la Bucuresti. Mitul eliberarii Europei de sub dependenta energetica de Rusia, care s-ar infaptui prin realizarea proiectului Nabucco, este contestat de noi calcule efectuate de un profesor de la Universitatea Libera din Berlin. In opinia profesorului Roland Götz, citat de cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, preluat de mass-media de la Bucuresti, la capacitate maxima de exploatare, gazoductul nu va aduce in UE decat 6% din necesarul de gaz natural. Desi cele cinci tari au semnat un acord preliminar pentru demararea proiectului (n.r.- la Ankara, in iulie 2009), expertul se indoieste de viabilitatea economica a proiectului, ridicand intrebarea daca in aceste conditii, merita ca statele participante la proiect, Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia, sa investeasca un total de 7,9 miliarde euro in proiect. In opinia lui, necesarul de gaze al statelor UE ar fi de 500 milioane metri cubi (mc) pe an, dar nu se stie daca aceasta cantitate nu va scadea, odata ce statele membre trebuie sa-si indeplineasca “obiectivele climatice” asumate, de a reduce consumul de combustibili fosili. Momentan, europenii importa 135 miliarde mc din Rusia, dar Nabucco nu ar putea aduce decat 23% din aceasta cantitate. Din cele 31 de miliarde, Turcia ar urma sa primeasca o cota importanta, iar referitor la aceasta Roland Götz, sustine ca este greu de crezut ca Turcia se va multumi doar cu statutul de tara de tranzit si considera ca este foarte probabil ca Ankara sa doreasca sa devina un centru energetic. In plus, dependenta de gazul rusesc a Europei a scazut constant, de la 75% (in 1990) pana la 41% (in prezent), arata politologul Gerhard Mangott. El este de parere ca actuala recesiune a redus mult consumul de gaz din UE. Contractele cu Rusia includ clauza “take or pay” (cand cumparatorul tot plateste o parte din pret, chiar si cand refuza marfa), astfel ca europenii au preferat sa primeasca gazul si sa-l depoziteze.
Austria, anexata la South Stream
Federatia Rusa si Austria au semnat un acord pentru construirea gazoductului ruso-italian South Stream, destinat aprovizionarii Europei cu gaze naturale, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul a fost semnat in capitala austriaca Viena de catre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si de ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, in prezenţa premierului rus, Vladimir Putin, si a cancelarului austriac, Werner Faymann. Separat, presedintele Gazprom, Alexei Miller, si presedintele OMV, Wolfgang Ruttensdorfer, au semnat un acord cadru pentru colaborarea celor grupuri energetice, relateaza sursele citate. Premierul rus, Vladimir Putin a subliniat ca South Stream este un “proiect concurent” pentru Nabucco, unde un partener important este OMV. Putin a pus din nou sub semnul indoielii realizarea proiectului Nabucco, afirmand ca “inainte de a construi ceva, trebuie asigurata semnarea contractelor de livrare de gaze naturale”, facand aluzie la incertitudinile legate de sursele de gaze pentru Nabucco. La randul sau, cancelarul austriac, Werner Faymann, a amintit ca circa 70% din necesarul de gaze al Austriei este importat din Rusia si a adaugat ca livrarile efectuate prin intermediul South Stream sunt complementare energiei din resurse regenerabile. Studiul de fezabilitate al tronsonului austriac al gazoductului va fi terminat la finele acestui an, se arata intr-un comunicat al OMV. Decizia finala asupra investiţiilor pe care grupul le va face in proiect va fi luata in urmatoarele 18 luni.
Diplomatie energetica
Inaintea semnarii inţelegerii cu Austria, Federatia Rusa avea incheiate acorduri bilaterale cu alte state de tranzit, respectiv Bulgaria, Grecia, Serbia, Slovenia si Ungaria. Pe langa Eni, grupul francez EDF a anuntat ca se va alatura consorţiului care va construi South Stream. Gazoductul, cu o lungime de circa 900 de kilometri, va trece pe sub Marea Neagra, din Novorosisk pana la Varna, in Bulgaria. Proiectul este dezvoltat de Gazprom, cel mai mare producator si exportator de gaze naturale din lume, si de grupul italian Eni. Gazoductul va avea o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi pe an, cu posibilitatea extinderii la 63 de miliarde de metru cubi pe an, urmand sa transporte 35% din volumul total de gaze destinate Europei. Primele livrari sunt estimate pentru sfarsitul anului 2015, oficialii avand unele rezerve fata de stabilirea unui termen limita. “Este o perioada foarte dificila. Suntem in 2010, avem mai putin de sase ani pana la lansarea livrarilor, programul este strans”, au declarat surse Gazprom, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Divizia South Stream
Reamintim ca Nord Stream si South Stream sunt promovate de monopolul rus Gazprom. La aceste proiecte s-au asociat si mai mari companii europene in domeniu, precum EDF (Franta), GDF-Suez, E.ON din Germania sau ENI din Italia, pe fondul intensificarii presiunilor politice pentru includerea unui numar de state europene in proiectele de anvergura ale Gazprom. Gigantul energetic rus Gazprom a infiintat recent un departament pentru coordonarea activitatilor de realizare a proiectului ruso-italian South Stream, potrivit unui comunicat al companiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “In responsabilitatea departamentului intra coordonarea activitatilor de proiectare si construire a gazoductului South Stream (…), realizarea sectorului maritim al proiectului, modernizarea infrastructurii de transportare a gazului, precum si infiintarea de infrastructuri in statele participante la proiectul South Stream”, precizeaza comunicatul, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
