de Isac Mihai | iun. 26, 2022 | Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, Ucraina
NATO, reuniune la Madrid
Grupul Celor Şapte cele mai industrializate ţări (G7), care se reuneşte în summit, în Bavaria, şi NATO este necesar ”să rămână împreună” împotriva agresiunii ruse în Ucraina, declară Joe Biden, la Munchem, într-o întâlnire cu cancelarul german Olaf Scholz.
”Trebuie să rămânem împreună”, i-a spus şeful statului american lui Olaf Scholz la începutul întrvederii. Preşedintele rus Vladimir Putin ”spera că, într-un fel sau altul, NATO şi G7 nu se vor înţelege”, declară Biden. ”Însă nu am făcut-o şi nu o vom face”, subliniază el.
Ucraina le-a cerut duminică statelor membre G7 armament suplimentar şi sancţionarea Mosccovei, în urma unui atac rus, duminică dimineaţa, vizând un complex rzidenţial situat în apropeire de centrul Kievului.
”Summitul G7 trebuie să răspundă prin şi mai multe sancţiuni Rusiei şi prin şi mai mult armament greu Ucrainei”, a îndemnat într-un mesaj postat pe Twitter ministrul ucrainean e Externe Dmitro Kuleba. Kuleba cere în acest mesaj ”învingerea imperialismului bolnav” rus.
de Isac Mihai | mart. 17, 2022 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO
Occidentul va ajuta Ucraina cu „bunuri militare” și va continua să ofere sprijin financiar și umanitar țării. Despre acest lucru a vorbit cancelarul german, Olaf Scholz, relatează TASS. Liderul Germaniei a anunțat că Alianța Nord-Atlantică refuză să intervină în conflictul din Ucraina. „Un lucru trebuie declarat clar și sigur: nu va exista nicio intervenție militară din partea NATO”, a spus el, subliniind că trebuie făcut tot posibilul pentru a „face armele să tacă cît mai repede posibil”.
Anterior, reprezentantul Cabinetului german de Miniștri, Steffen Hebestrait, a declarat că trimiterea oricăror militari NATO în Ucraina ar trebui să devină o „linie roșie”. Potrivit acestuia, cancelarul Germaniei Olaf Scholz a respins propunerea Poloniei de a organiza o „misiune de menținere a păcii”, Reprezentantul Cabinetului de Miniștri consideră că nu există nicio diferență între o „operațiune de ajutor umanitar, o misiune de salvare” sau o „operațiune de luptă” a NATO, indiferent de modul în care este numită. Pe 16 martie, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a declarat că la următorul summit NATO va fi prezentată propunerea de a trimite forțe de menținere a păcii ale Alianței Nord-Atlantice în Ucraina.
de Isac Mihai | feb. 23, 2022 | Arhiva, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Gazprom joacă tare cartea NordStream-2
Germania a oprit procedura de autorizare a controversatului gazoduct Nord Stream 2, care leagă piața germană de gazul furnizat de Federația Rusă.
Potrivit publicației germane Deutsche Welle, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că proiectul de certificare pentru ca Nord Stream 2 să devină activ, construcția fiind deja finalizată, „nu poate continua” în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul de recunoaștere a așa-ziselor republici autoproclamate Donețk și Lugansk.
Amintim că ieri seara, într-o declarație la televiziunea rusă, în care preț de aproximativ o oră președintele Vladimir Putin s-a lansat într-un discurs deosebit de violent și profund iredentist împotriva Ucrainei, acesta a anunțat că a semnat decretul privind recunoașterea așa-ziselor republici separatiste Donețk și Lugansk.
Decretul prevede intervenția Armatei ruse în Donbas, sub pretextul de „menținere a păcii”, dar și staționarea trupelor ruse în baze militare din estul Ucrainei.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Ucraina s-a opus acestui proiect, iar Kievul se teme că începând din 2024 Gazprom va înceta tranzitul gazelor naturale prin Ucraina, iar compania rusă a început deja să îşi reducă livrările. Acest lucru va duce la pierderi uriașe pentru Kiev.
Mai multe state occidentale, în frunte cu SUA, s-au opus controversatului proiect.
de Isac Mihai | ian. 10, 2022 | Știri, UE
Vicepremierul polonez Jaroslaw Kaczynski a acuzat Germania că încearcă să impună „un al IV-lea Reich” în Uniunea Europeană sub forma unui „stat centralizat” în care Berlinul să ia toate deciziile.
Kaczynski, preşedintele Partidului Lege şi Justiţie, aflat la guvernare în Polonia din 2015, a declarat într-un interviu publicat luni de săptămânalul polonez Sieci că „germanii afirmă deschis că ei sunt cei care decid” şi că „termenul de al IV-lea Reich este pe deplin justificat”.
„Nu are nimic negativ, nu se referă la cel de-al III-lea Reich (regimul nazist), ci la Sfântul Imperiu Romano-German”, a explicat vicepremierul polonez.
Eufemisme politice
Într-o referire la noul guvern de coaliţie din Germania, liderul ultraconservator polonez a afirmat că trebuie să le fim „recunoscători, într-un anumit sens, pentru că au spus foarte clar că vor să construiască un stat federal european – sub autoritatea lor, desigur”. Totodată, Kaczynski a apreciat că, în opinia sa, cuvântul „federaţie” este un eufemism pentru a face referire la un stat centralizat.
Pe de altă parte, Kaczynski s-a referit la „forţele de rezistenţă care se opun acestor planuri, printre care şi ţările mari, precum Italia, Spania şi Franţa”, o referire la formaţiunile naţionaliste şi antieuropene din aceste ţări, cum este cazul formaţiunilor VOX din Spania, Adunarea Naţională din Franţa sau Frăţia din Italia.
Spionaj și alegeri
În altă ordine de idei, vicepremierul polonez a recunoscut că executivul său a achiziţionat programul informatic Pegasus de spionare a comunicaţiilor, însă a negat că ar fi fost folosit pentru a-i supraveghea pe membrii opoziţiei.
În privinţa situaţiei politice interne, Kaczynski a vorbit despre posibilitatea de a organiza alegeri anticipate în 2022, ca urmare a ”anului extrem de greu” prin care a trecut coaliţia conservatoare la guvernare, cu „probleme provocate de fostul vicepremier Jaroslaw Gowin (…), pandemie, inflaţie şi războiul hibrid cu Belarus”.
La 10 august 2021, premierul polonez Mateusz Morawiecki l-a destituit pe Jaroslaw Gowin, liderul unuia din cele trei partide care formează coaliţia de guvernare, ca urmare a conflictelor privind politica executivului de la Varșovia. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 25, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Rusia, care desfăşoară forţe în jurul frontierelor Ucrainei, trebuie să înţeleagă că un nou atac asupra acestei ţări ar fi prea costisitor, a declarat ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.
„Principalul obiectiv e să împiedicăm noi acţiuni agresive ale Rusiei. Pentru asta, Moscova trebuie să înţeleagă clar ce pierderi politice, economice şi umane va suferi în cazul unei noi etape de agresiune”, a avertizat şeful diplomaţiei de la Kiev într-o informare televizată.
Ucraina, Statele Unite şi NATO şi-au exprimat îngrijorarea faţă de un posibil atac al Rusiei împotriva vecinilor din sud. Kremlinul a respins astfel de sugestii ca false.
Sancțiuni europene
Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei dacă situaţia din interiorul şi din jurul estului Ucrainei sau de la graniţa dintre Belarus şi Polonia va escalada, a declarat joi cancelarul german în exerciţiu Angela Merkel.
Într-o conferinţă de presă comună la Berlin cu premierul polonez Mateusz Morawiecki, Merkel a mai spus că UE trebuie să dea dovadă de unitate în chestiuni precum folosirea de către Belarus a migranţilor ca „armă” împotriva Poloniei şi desfăşurarea de către Rusia a unor trupe în apropiere de graniţa sa cu Ucraina.
„Orice agresiune suplimentară împotriva suveranităţii Ucrainei va avea un cost mare”, a afirmat cancelarul german, adăugând că detensionarea situaţiei ar trebui să fie întotdeauna prima opţiune.
La rândul său, Morawiecki a declarat că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să impună noi sancţiuni împotriva regimului de la Minsk în cazul în care criza de la graniţa dintre Polonia şi Belarus va escalada.
„Trebuie să pregătim noi sancţiuni, inclusiv în privinţa comerţului”, a spus premierul polonez, citat de mass-media. (K.P.)
