Preşedintele american american Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz şi-au unit forţele vineri pentru a cere Congresului SUA să deblocheze în cele din urmă un nou ajutor financiar pentru Ucraina, dar nu există niciun semnal că vor fi ascultaţi.
„Incapacitatea Congresului Statelor Unite de a ajuta Ucraina este aproape o neglijenţă criminală. Este un scandal”, a criticat preşedintele Biden, care de luni de zile cere un ajutor suplimentar de 60 de miliarde de dolari pentru a relua asistenţa militară, întreruptă la sfârşitul lunii decembrie.
„Să sperăm că (parlamentarii) vă urmăresc şi decid să acorde sprijinul necesar, pentru că fără ajutorul Statelor Unite şi al statelor europene, Ucraina nu ar avea nicio şansă să se apere”, a adăugat invitatul său, pe care preşedintele american l-a primit în Birou Oval.
Cancelarul german a profitat de scurta sa declaraţie în faţa presei pentru a denunţa interviul „ridicol” acordat de preşedintele rus Vladimir Putin jurnalistului conservator american Tucker Carlson, apropiat de Donald Trump, şi difuzat joi.
Joi seară, cancelarul Olaf Scholz s-a întâlnit cu mai mulţi senatori democraţi şi republicani, cărora le-a cerut să susţină Kievul.
Această vizită bilaterală, a treia de la preluarea mandatului în decembrie 2021, are loc în timp ce administraţia preşedintelui Joe Biden, în campanie pentru realegere, şi opoziţia republicană din Congres negociază de luni de zile un text care să includă noi fonduri pentru Ucraina, dar şi pentru Israel.
Senatul american a făcut joi un mic pas spre eliberarea acestui ajutor, dar viitorul acestuia rămâne foarte incert, din cauza rezistenţei aleşilor care îl susţin pe Donald Trump din Camera Reprezentanţilor.
Între timp, cancelarul german se prezintă drept un campion al ajutorului acordat Ucrainei. A dublat practic bugetul pentru ajutorul militar la peste şapte miliarde de euro anul acesta şi continuă să îşi îndemne partenerii europeni să îşi mărească asistenţa, subliniind că Germania – al doilea contributor în valoare absolută după SUA – nu poate duce totul pe umerii ei.

Olaf Scholz şi Joe Biden, legaţi de „o relaţie puternică de încredere”, potrivit unor surse guvernamentale germane, plănuiesc să vorbească şi despre conflictul din Fâşia Gaza. Ambii susţin cu hotărâre dreptul Israelului de a se apăra, dar întâlnirea lor vine după o schimbare bruscă de ton din partea preşedintelui american, care a calificat joi răspunsul israelian ca fiind „excesiv”.
În plus, cei doi vor discuta despre summitul NATO care va avea loc în luna iulie, la Washington. Germania se mândreşte cu respectarea în acest an, pentru prima dată, a obiectivului de a aloca bugetului apărării 2% din PIB.
Cei doi lideri ar putea discuta împreună şi despre un posibil acord cu Moscova pentru a permite întoarcerea în SUA a jurnalistului american Evan Gershkovich, reţinut în Rusia, în schimbul eliberării unui cetăţean rus, condamnat în Germania pentru asasinarea unui separatist cecen.

La rândul său, secretarul general al NATO i-a chemat pe europeni să-şi mărească producţia de arme pentru a creşte livrările către Ucraina şi preveni o confruntare cu Moscova „care ar putea dura zeci de ani”, într-un interviu acordat presei germane şi citat de France Presse.
La mai puţin de o săptămână înainte de reuniunea miniştrilor apărării din NATO la Bruxelles pe 15-16 februarie, Jens Stoltenberg a insistat că „trebuie să ne reconstruim şi să dezvoltăm mai rapid baza industrială, pentru a creşte livrările către Ucraina şi a reconstitui propriile stocuri”.
„Aceasta înseamnă trecerea de la producţia lentă în timp de pace la producţia rapidă de perioadă de conflict”, a declarat Stoltenberg ziarului duminical german Welt am Sonntag.
„Nu există nicio ameninţare militară iminentă împotriva unui aliat” din NATO. „În acelaşi timp, Kremlinul rosteşte în mod regulat ameninţări la adresa unor ţări NATO”, a remarcat Stoltenberg.
Subliniind că invazia Ucrainei de către Rusia în urmă cu aproape doi ani a arătat că „pacea în Europa nu este dobândită”, el a insistat asupra importanţei protejării ţărilor Alianţei.
„Atât timp cât investim în securitatea noastră şi rămânem uniţi, vom continua să descurajăm agresiunea”, a spus el.
„NATO nu caută război cu Rusia, dar trebuie să ne pregătim pentru o confruntare care ar putea dura zeci de ani”, a avertizat el.