Der Spiegel a publicat vineri, 22 decembrie, o știre în care susținea că o „cină rusă” secretă a avut la loc în ambasada Germaniei din Washington, la sfârșitul lunii octombrie. Știrea relatează că Wolfgang Schmidt, cel mai apropiat consilier al cancelarului german Olaf Scholz și șeful cancelariei, a apreciat „euforic” propunerea lui Samuel Charap, un think-tanker american de a pune capăt războiului din Ucraina printr-o înțelegere negociată cu Rusia, deoarece războiul nu pare a da un învingǎtor. Acest lucru a dat naștere la speculații cu privire la presiunea Germaniei asupra Ucrainei de a accepta negocieri prin care să accepte pierderea teritorială cauzată de invazia rusească.
Politico.eu scrie, la rându-i, că, într-un interviu acordat postului public german de radio RRB, Oleksii Makeiev, ambasadorul Ucrainei la Berlin, a negat existența vreunei presiuni în spatele ușilor închise prin care guvernul german presează Kievul să accepte un acord negociat și, astfel, să inițieze discuții de pace cu Rusia care ar putea duce la pierderea permanentă a teritoriului ucrainean cucerit până acum, o bucată de aproximativ 17,5 %.
Un oficial al cancelariei germane a declarat pentru Politico că Wolfgang Schmidt respinge „afirmațiile nefondate” din Der Spiegel.
„Scholz și alți lideri occidentali au subliniat în mod repetat că doar Kievul ar trebui să decidă când și în ce condiții va ajunge la un acord de pace cu Moscova”, mai precizează Politico.
Contrar informațiilor pe surse legate de aceste presiuni, la mijlocul lui decembrie, Jens Plötner, consilier pentru politică externă și de securitate al cancelarului german și Andrii Yermak, șeful Biroului Președintelui Ucrainei, au scris într-un articol găzduit tot de Politico.eu: „Berlinul și Kievul sunt acum în discuții intense cu privire la angajamentele bilaterale de securitate, care urmăresc să susțină capacitatea Ucrainei de a se apăra, să-și sporească rezistența pe termen lung și să descurajeze agresiunile viitoare”.
De altfel, după „cina rusă” secretă, publicația germană Bild, în 24 noiembrie 2023, scria că nici cancelarul Olaf Scholz, nici președintele american Joe Biden, principalii sprijinitori militari ai Kievului, nu intenționează să facă presiuni directe ca acesta să înceapă negocierile. SUA și Germania ar dori ca Zelenski să conștientizeze că noi ostilități nu au sens dar cei doi lideri au consimțit, în schimb, să ofere cantitatea și calitatea calculată a armelor pentru a se asigura că Ucraina poate menține, totuși, frontul și poate avea o poziție puternică de negociere, dar nu suficientă pentru a-și elibera pe deplin teritoriul. Prudența manifestată de Biden și Scholz în a trimite arme performante și în cantități suficiente pare să fie legată de riscul de a declanșa un conflict direct între NATO și Federația Rusă care ar fi lovită adânc în teritoriu de armata ucraineană odată dotată cu armele potrivite.
Bild scria că situația de pe câmpul de luptă este „sumbră” pentru Ucraina și că „trupele ruse avansează, deși încet” iar Casa Albă și cancelarul german își coordonează acțiunile să ajute Ucraina în viitoarele negocieri. James O’Brien, secretarul adjunct al SUA pentru Afaceri în Europa și Eurasia a dezmințit, ulterior, informația din Bild conform căreia Ucraina este împinsă să poarte discuții de pace: „Povestea Bild mi s-a părut interesantǎ. Dar nu, nu există nicio politică a SUA. Întotdeauna am spus că aceasta este o chestiune pe care Ucraina trebuie să o decidă. Nu decidem nimic despre Ucraina fără Ucraina”. „Cealaltă realitate aici este că nu vedem niciun indiciu că Rusia este dispusă să întrețină negocieri de pace de fond, reale”, a spus O’Brien. Şi a continuat: „Ar fi inutil să avem o discuție din partea ucraineană. Nu este un dialog ci un monolog de capitulare. Deci, nu este nimic în acest sens care face parte din politica noastră”.
Tot din ciclul informațiilor neconfirmate oficial, la 23 decembrie, The New York Times a scris că președintele rus Vladimir Putin a trimis semnale, prin intermediari, încǎ din septembrie, că este gata să accepte o încetare a focului în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, care ar include înghețarea ostilităților în linia de contact actualǎ. Aceasta în condițiile în care președintele rus a declarat săptămâna trecută că nu este dispus să discute despre pace cu Ucraina până când nu își va atinge obiectivele în război.
0 Comentarii