Liderii de la Berlin, București și Chișinău, întâlnire strategică la București (foto: Administrația Prezidențială)

Cancelarul german, Olaf Scholz, a vizitat la începutul acestei săptămâni România, unde a discutat despre rolul german și cooperarea în domeniul apărării în regiunea Mării Negre în marja întrevederilor cu președintele României, Klaus Iohannis, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, relatează DW.

Președintele României, Klaus Iohannis, a cerut o prezență mai mare a NATO în Marea Neagră, iar Scholz a salutat anunțul privind înființarea unui nou hub de întreținere în România de către producătorul german de arme și tancuri Rheinmetall, despre care compania a spus că ar putea deservi vehiculele de luptă ale statelor NATO.

„Ne uităm mereu la modul în care putem promova preocupările noastre comune ca europeni și ca aliați NATO”, a spus înaltul oficial reporterilor. Liderul german a mai spus că speră că România va intra în sfârșit în Spațiul Schengen în acest an, deoarece a îndeplinit toate criteriile pentru a face acest lucru.

Scholz a avut, de asemenea, o întâlnire comună cu Iohannis și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. El a promis sprijinul Germaniei pentru Moldova în demersul său de aderare la Uniunea Europeană. „Moldova face parte din familia noastră europeană”, a spus Scholz, „Moldova poate fi sigură de sprijinul nostru în acest sens”, a adăugat el.

La rândul său, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a făcut apel la sprijinul occidental pentru a-și apăra țara împotriva Rusiei. Fosta republică sovietică a fost ținta „încercărilor de destabilizare” a țării. „Da, trebuie să ne îmbunătățim capacitățile de apărare și da, avem nevoie de ajutor pentru asta și da, discutăm despre asta cu partenerii”, a spus Sandu. Întâlnirile au loc în timp ce vicecancelarul german Robert Habeck a vizitat Ucraina pentru a discuta despre reconstrucția infrastructurii energetice a Ucrainei.

„Dorința și planurile strategice – și acestea sunt planurile de securitate ale ucrainenilor – sunt de fapt să facă sistemul energetic mai larg și mai descentralizat”, a spus Habeck. „În acest sens, două lucruri se potrivesc destul de bine: nevoia de securitate și un sistem energetic durabil”. El a spus că atingerea acestor obiective ar putea face sectorul energetic ucrainean mai rezistent și, de asemenea, ar putea transforma țara într-un exportator de energie către restul Europei.