de Razvan Iorga | iun. 11, 2014 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Moscova a trecut deja la amenintari dupa ce Kievul a refuzat reducerea facturii la gazele rusesti cu 100 de dolari pe mia de metri cubi. Presedintele rus Vladimir Putin a subliniat miercuri ca suma de 385 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale este ultima oferta pe care Rusia o face Ucrainei si a amenintat ca trece la „alta faza” in cazul in care Kievul refuza, relateaza AFP. „Pretul final este de 385 de dolari pe mia de metri cubi”, dupa reducerea cu 100 de dolari, a declarat Putin intr-o sedinta de Guvern, citat de RIA Novosti. „Dar daca propunerile noastre sunt respinse, atunci vom trece la alta faza. Nu asta vrem”, a adaugat presedintele rus, acuzand Ucraina ca, prin cerintele sale, conduce negocierile in impas. Rusia si Ucraina au reluat miercuri negocierile pe tema gazelor naturale, la Bruxelles, intr-o atmosfera destinsa de amanarea pana la 16 iunie a ultimatumului dat de Moscova Kievului pentru plata datoriei la gaze. Comisarul european pentru Energie Günther Oettinger, mediator in vederea mentinerii livrarilor de gaze naturale catre UE prin Ucraina, si ministrii Energiei rus Aleksandr Novak si ucrainean Iuri Prodan, au inceput la ora 7.30 GMT (10.30, ora Romaniei) negocieri, care urmau sa continue pana miercuri dupa-amiaza, a anuntat Comisia Europeana (CE).
Negocieri dure sub egida UE
Oettinger a anuntat marti seara ca o solutionare a contenciosului ruso-ucrainean are nevoie de „mai multe zile”, iar partea rusa a mai slabit presiunea inaintea noii runde de negocieri. La finalul unei intalniri, in noaptea de marti spre miercuri, cu Oettinger, presedintele-director general al furnizorului rus Gazprom Aleksei Miller a anuntat amanarea pana in dimineata lui 16 iunie a ultimatumului care expira marti, pe care Moscova l-a impus Kievului in vederea achitarii datoriei la gaze in schimbul continuarii livrarilor. „Partea rusa a facut un pas in favoarea continuarii negocierilor intensive din ultima perioada si a decis ca trecerea la sistemul de preplata sa fie amanata pentru luni, la ora 10.00”, a declarat Miller. Negocierile, la care participa atat Miller, cat si omologul sau de la grupul ucrainean Naftogaz Andrii Kobolev, se invart in continuare in jurul pretului la gaze cerut de catre Rusia, pe care l-a stabilit la un nivel fara echivalent in Europa, dupa instalarea puterii proeuropene. Moscova a propus Kievului o reducere de 100 de dolari pentru mia de metri cubi – la pretul care a crescut la 1 aprilie de la 268 la 485 de dolari -, insa Ucraina a refuzat, a anuntat miercuri dimineata premierul ucrainean Arseni Iateniuk. „Cunoastem capcanele rusilor: reducerea lor este decisa de Guvern si poate fi suprimata de Guvern. Propunerea noastra ramane aceeasi, trebuie schimbat contractul”, a declarat Iateniuk in sedinta Consiliului de Ministri, transmisa in direct la televiziune. Ziarul rus Kommersant a atribuit Comisiei Europene propunerea unui pret in jurul a 360 de dolari pentru mia de metri cubi. Potrivit ziarului, reprezentanti rusi s-au dus la Moscova marti pentru a-i raporta personal lui Vladimir Putin.
de Razvan Iorga | iun. 4, 2014 | Asia Centrală, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Presedintele tur, Abdulah Gul si omologul sau turkmen, Gurbanguli Berdimuhamedov
Autoritatile de la Ankara isi doresc sa aduca gaze din zona Asia centrala inspre Europa, ca alternativa la gazul rusesc. „Ne mentinem pozitia in ceea ce priveste transporul de gaz turkmen pe piata europeana via Turcia”, a declarat presedintele turc, Adbullah Gull la o conferinta comuna la care participa si omologul sau turkmen, Gurbanguli Berdimuhamedov. „Cooperarea noastra in domeniile energiei si transportului are caracter strategic. Astazi vorbim despre ce poate fi facut pentru incurajarea cooperarii economice si a comertului”, a completat oficialul turc, citat de Itar-Tass. Potrivit lui Gul, proiecte de infrastructura ale companiilor turce in Turkmenistan au depasit 40 de miliarde de dolari in luna mai a acestui an. Acestea sunt in numar de 600 iar schimburile comerciale dintre cele doua tari se ridica la 2,5 miliarde de dolari. La randul sau, presedintele turkmen a precizat ca schimburile comerciale dintre cele doua tari au crescut anual cu 38%. „Relatiile noastre cu Turcia cresc in domeniul economiei si al comertului la un nivel mult mai calitativ”, a declarat Berdimuhamedov. Cei doi au semnat miercuri mai multe protocoale in domeniile afacerilor, stiintei si tehlonogiei, turismului. Berdimuhamedov a sosit in Turcia pentru a lua parte la Consiliul de Cooperare a Statelor Turcofone (CCST), ce are loc la Bodrum in perioada 4-5 iunie.
de Vitalie Goncearov | iun. 2, 2014 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gigantul energetic rus Gazprom a confirmat plata de catre Kiev a unei sume de 786 de milioane de dolari pe care Ucraina o are de achitat Rusiei pentru gazele rusesti. Compania mai sustine ca a amanat pana la 9 iunie trecerea la sistemul de plata in avans pentru livrarile de gaze naturale catre Ucraina. „Ucraina a platit prima transa a datoriei la gaze. Astazi (luni), 786 de milioane de dolari (577 de milioane de euro) au fost virate in contul Gazprom”, a declarat, citat intr-un comunicat, Aleksei Miller, CEO-ul Gazprom. „Salutam inceperea reglarii datoriei de catre Ucraina si amanam trecerea la sistemul de prelata la 9 iunie”, a adaugat el. Rusia a amenintat ca trece la un sistem de plata in avans inca de marti pentru livrarea gazelor naturale catre Ucraina – deci o amenintare cu intreruperea aprovizionarii -, daca Kievul nu incepe sa-si plateasca datoria la gaze naturale. Gazprom reclama acum „rambursarea in totalitate a datoriei in contul gazelor naturale livrate pana la 1 aprilie, adica 2,237 miliarde de dolari, dintre care o parte a fost platita astazi (luni)”.
Avertismente de la Moscova
Grupul rus asteapta, de asemenea, „progrese in plata pentru aprilie si mai”. „Plata pentru mai trebuie sa fie facuta pana la 9 iunie”, a avertizat Miller. Autoritatile de la Kiev au anuntat vineri ca au efectuat o prima plata, care corespunde facturii la gaze pentru lunile februarie si martie, la finalul unor negocieri, la Berlin, cu ministrul rus al Energiei Aleksandr Novak, omologul sau ucrainean Iuri Prodan si conducatorii Gazprom si Naftogaz, compania ucraineana de gaze naturale. Premierul ucrainean Arseni Iateniuk a promis duminica Ucrainei rambursarea in decurs de zece zile a datoriei la gaze naturale catre Rusia daca cele doua tari se pun de acord asupra termenilor unui nou contract.
seful Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Dumei de Stat (camera inferioara a parlamentului rus), Aleksei Puskov, este de parere ca pentru preintampinarea unei noi crize a gazului, Uniunea Europeana (UE) ar trebui sa oblige Kievul sa-i achite Rusiei toata datoria la gaz. O intrevedere intre ministrul energeticii al Rusiei, Aleksandr Novak, comisarul european pentru energie Gunther Oettinger si ministrul interimar al energeticii din Ucraina, Iuri Prodan, va avea loc luni, la Bruxelles.
de Razvan Iorga | mai 21, 2014 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
In contextul tulburarilor geopolitice estul Europei, Rusia cauta sa-si diversifice la randul sau clientii pentru gazul rusesc. Pozitiile dure ale UE si SUA privind sanctionarea Rusiei au determinat o schimbare de optica la Kremlin, acolo unde mai nou China a devenit o optiune ca noua piata de desfacere. in ciuda consturilor mari de productie pe care le are in Siberia, Rusia a cazut la intelegere cu China pentru un pret nu tocmai avantajos dupa mai bine de 10 ani de negocieri. Gazprom a semnat cu grupul chinez de petrol si gaze CNPC un acord pentru livrarea de gaze in urmatorii 30 de ani iar valoarea livrarilor este evaluata de presa internationala la peste 400 miliarde de dolari. Un memorandum de intelegere intre cele doua companii de stat a fost semnat in prezenta presedintelui rus Vladimir Putin si a liderului chinez Xi Jinping in cea de-a doua zi, si ultima, a vizitei lui Putin la Shanghai, potrivit RT.
Pretul pe care China il va plati pentru gazul din Rusia ramane un „secret comercial”, potrivit directorului general al Gazprom, Aleksei Miller. Acordul pe termen lung prevede ca Gazprom sa inceapa sa livreze din 2018 Chinei cate 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, pentru o perioada de 30 de ani. Detaliile intelegerii, inclusiv pretul si participarea Chinei in unele proiecte din Rusia, au fost discutate mai mult de zece ani. Europa este in continuare cea mai mare piata a Gazprom, cu peste 160 de miliarde de metri cubi anul trecut, insa Rusia foloseste toate oportunitatile pentru a-si diversifica livrarile de gaze si pentru a-si creste prezenta in Asia, noteaza Russia Today.
Gazprom si CNPC au semnat acorduri, incepand din 2009, pentru doua gazoducte care sa transporte gaze naturale din Siberia catre China. Cand ambele conducte vor deveni operationale, Rusia va putea livra in Asia 68 de miliarde de metri cubi de gaz anual. China a consumat anul trecut circa 170 de miliarde de metri cubi de gaz, iar pana in 2020 volumul este estimat sa urce la 420 de miliarde de metri cubi pe an.
CE cere Moscovei sa nu intrerupa livrarile de gaze catre Europa
Pe de alta parte, dupa aceasta miscare, UE a cerut garantii Rusiei ca nu va intrerupe furnizarea de gaze in Europa, dupa ce Moscova a dat deja un ultimatum Ucrainei de a-si achita datoriile la Gazprom. ‘Atat timp cat discutiile in trei continua’ intre Rusia, Ucraina si UE, ‘livrarile de gaze nu ar trebui sa fie intrerupte. Contez pe Federatia Rusa ca-si va mentine acest angajament’, i-a scris lui Vladimir Putin presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Scrisoarea lui Jose Manuel Barroso a fost publicata miercuri de Comisia Europeana. Pe 14 mai, Vladimir Putin a trimis o scrisoare mai multor lideri europeni, in care afirma ca Rusia nu a primit nicio ‘propunere concreta’ din partea Uniunii Europene in ceea ce priveste platile Ucrainei pentru livrarile de gaz rusesc si a cerut UE o implicare ‘mai activa’.
De la inceputul crizei, Comisia a fost insarcinata sa raspunda in numele intregii UE si a celor 28 de state membre. ‘Este necesar ca toate partile sa continue sa se angajeze intr-o maniera constructiva in acest proces si sa se ajunga de asemenea la un acord privind un pret care sa reflecte conditiile de pe piata’, a scris Jose Manuel Barroso. El a subliniat totodata ca este ‘responsabilitatea’ companiei ruse ‘Gazprom de a asigura livrarile necesare, in conformitate cu contractele incheiate cu companiile europene’.
Asigurari americane catre Bucuresti
In tot peisajul acesta al nesigurantei energetice, Washingtonul a asigurat Romania ca va pune umarul la independenta energetica a tarii noastre. Mesajul a fost transmis, miercuri, de catre vicepresedintele american Joe Biden, aflat in vizita la Bucuresti. „Securitatea nationala si cea energetica sunt inseparabile in aceasta parte a lumii. Trebuie sa ne asiguram ca Rusia nu va mai putea sa continue sa-si foloseasca resursele energetice si dependenta tarilor europene de aceste resurse ca o arma impotriva oricarui stat din regiune. Din acest motiv, credem ca dezvoltarea unei piete energetice europene foarte sigure, diverse si interconectate este pasul important urmator de initiat pentru colegii nostri europeni in cadrul proiectului larg de integrare economica. Sprijinul nostru este binevenit, iar noi suntem gata sa oferim asistenta, pentru ca detinem ceva expertiza in acest domeniu, daca se doreste”, a spus Biden.
El a aratat ca Romania poate si trebuie sa fie o parte importanta a solutiei energetice europene si ca, prin modernizarea infrastructurii sale, Romania poate constitui puntea de legatura intre pietele energetice din zona Marii Negre si zona Europei Centrale si de Est. Prin extinderea productiei de gaze naturale, a aratat oficialul american, Romania poate deveni un furnizor alternativ pentru vecinii sai, iar, prin extinderea retelei de conducte, Romania poate deveni parte a solutiei energetice pentru Republica Moldova Moldova, o tara care se bazeaza in prezent aproape in intregime pe energia ruseasca.
de Razvan Iorga | apr. 29, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul Romaniei, Victor Ponta (dreapta) si omologul sau de peste Prut, Iurie Leanca
Seful Guvernului de la Bucuresti Victor Ponta a precizat marti ca, in calitate de vicepresedinte al Consiliului Suprem de Aparare a tarii (CSAT), va cere in prima sedinta o evaluare din partea tuturor institutiilor cu atributii privind problemele de securitate inclusiv din perspectiva Republicii Moldova, dupa criza din Ucraina.
Prezent la Sculeni, alaturi de omologul sau moldovean, Iurie Leanca, pentru a marca eliminarea vizelor UE pentru cetatenii moldoveni, Ponta a aratat ca Romania trebuie sa fie alaturi de Republica Moldova nu doar din punct de vedere economic, ci si din cel al securitatii. El a apreciat ca statul vecin se confrunta cu o mare criza, dupa problemele aparute in Ucraina, si a precizat ca va avea o discutie in acest sens cu Leanca.
„Nu putem sta cu mainile incrucisate”, a spus Ponta. Premierul Victor Ponta si omologul sau moldovean, Iurie Leanca, s-au intalnit in localitatea Floreni din Republica Moldova si au venit in satul Sculeni, raionul Ungheni, pentru a marca eliminarea vizelor europene pentru cetatenii moldoveni.
Gaz mai ieftin in doar cateva luni
La randul sau, Iurie Leanca a declarat marti ca spera ca pana pe 27 august Republica Moldova va primi gaz romanesc la tarife mult mai bune ca cel oferite de Gazprom prin intermediul gazoductului Ungheni-Iasi.
„Sunt convins ca cel mai tarziu in 27 august gazele din Romania vor trece Prutul si sunt convins ca la alte tarife, mult mai bune. Astfel, in practica vom vedea ce inseamna diversitate, siguranta energetica”, a spus Leanca. Premierul Victor Ponta si omologul sau moldovean, Iurie Leanca, s-au intalnit in localitatea Floreni din RepublicaMoldova si au venit in satul Sculeni, raionul Ungheni, pentru a marca eliminarea vizelor europene pentru cetatenii moldoveni. Cei doi oficiali au ajuns la Sculeni pentru a discuta cu locuitorii, discursurile fiind sustinute pe un stadion rural cu trei gradene, pline cu scolari si localnici. Ponta si Leanca vor merge si la punctul de trecere al frontierei Sculeni, spre Romania, impreuna cu cativa cetateni ai Republicii Moldova care vor traversa frontiera peste Prut, fara vize, in baza pasaportului biometric.
Ei vor inspecta si stadiul lucrarilor la gazoductul Iasi-Ungheni. incepand cu 28 aprilie 2014, cetatenii Republicii Moldova care detin pasapoarte biometrice pot calatori fara vize in Uniunea Europeana. De eliminarea vizelor beneficiaza doar cetatenii moldoveni care detin un pasaport biometric. Ridicarea vizelor nu inseamna ca moldovenii vor putea intra in spatiul Schengen pentru a munci, ci doar in scopuri turistice, pentru o perioada de 90 de zile. Negocierile dintre UE si Republica Moldova pentru liberalizarea vizelor au inceput in iunie 2010.
Moscova a trecut deja la amenintari dupa ce Kievul a refuzat reducerea facturii la gazele rusesti cu 100 de dolari pe mia de metri cubi. Presedintele rus Vladimir Putin a subliniat miercuri ca suma de 385 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale este ultima oferta pe care Rusia o face Ucrainei si a amenintat ca trece la „alta faza” in cazul in care Kievul refuza, relateaza AFP. „Pretul final este de 385 de dolari pe mia de metri cubi”, dupa reducerea cu 100 de dolari, a declarat Putin intr-o sedinta de Guvern, citat de RIA Novosti. „Dar daca propunerile noastre sunt respinse, atunci vom trece la alta faza. Nu asta vrem”, a adaugat presedintele rus, acuzand Ucraina ca, prin cerintele sale, conduce negocierile in impas. Rusia si Ucraina au reluat miercuri negocierile pe tema gazelor naturale, la Bruxelles, intr-o atmosfera destinsa de amanarea pana la 16 iunie a ultimatumului dat de Moscova Kievului pentru plata datoriei la gaze. Comisarul european pentru Energie Günther Oettinger, mediator in vederea mentinerii livrarilor de gaze naturale catre UE prin Ucraina, si ministrii Energiei rus Aleksandr Novak si ucrainean Iuri Prodan, au inceput la ora 7.30 GMT (10.30, ora Romaniei) negocieri, care urmau sa continue pana miercuri dupa-amiaza, a anuntat Comisia Europeana (CE).