Oligarhul Kolomoisky, atac concentrat la FMI, UE și SUA

Oligarhul Kolomoisky, atac concentrat la FMI, UE și SUA

Oligarhul Ihor Kolomoisky amenință FMI

Oligarhul Ihor Kolomoisky amenință FMI

Ihor Kolomoisky, oligarhul care a sprijinit financiar și mediatic campania electorală a noului preşedinte al Ucrainei, Volodymyr Zelensky, vrea ca ţara să urmeze modelul Greciei şi să respingă programul de austeritate al Fondului Monetar Internaţional (FMI) sau să declare insolvenţa datoriei externe, aşa cum a făcut şi Nicolae Ceauşescu cu România, relatează Financial Times, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declarațiile făcute de Igor Kolomoisky transmit semnale de alarmă pentru susţinătorii vestici ai Kievului, consideră analiștii politici, chiar dacă Zelensky a anunţat că va rămâne la termenii iniţiali pentru bailout-ul de 3,9 miliarde dolari.

Revenire triumfală

Îngrijorările ucrainienilor şi ale oficialilor vestici cu privire la influenţa oligarhului Kolomoisky asupra noului preşedinte au crescut după ce miliadarul a revenit la Kiev luna aceasta, după doi ani de exil autoimpus. În acelaşi timp, avocatul său personal a fost deja numit șeful administrației prezidențiale a noului preşedinte de la Kiev, Vladymyr Zelensky.

„În opinia mea, ar trebui să ne tratăm creditorii aşa cum face Grecia. Acesta este un exemplu pentru Ucraina”, a declarat Kolomoisky. Acesta s-a referit la faptul că în disputa cu creditorii din 2015, statul elen a devenit prima ţară dezvoltată din lume care nu a reuşit să îşi achite datoriile către FMI.

SUA și UE, bune de plată

Kolomoisky a mai declarat că SUA și UE ar trebui să elimine datoria externă a Ucrainei în întregime ca plată pentru suferința țării în timpul luptei sale cu Rusia. „Acesta este jocul tău, geopolitica ta”, a spus el. „Nu-ți pasă de Ucraina. Vrei să rănești Rusia, iar Ucraina este doar o scuză. ”

Reamintim că Ucraina are nevoie de banii FMI-ului pentru a-şi finanţa datoria externă care reprezintă circa 60% din PIB. Plăţile ar trebui să crească anul acesta şi anul următor, moment în care oligarhul sugerează că Ucrainei nu ar trebui să îi fie frică să declare insolvenţa. „De câte ori a declarat Argentina insolvenţa? (..) Şi ce dacă au restructurat-o? Este normal”, adaugă el.

Uniunea Europeană, bună de plată

Uniunea Europeană, bună de plată

UE, vinovata de serviciu

În locul beneficiilor și accesului la piața europeană, Kievul a primit cote și restricții la exportul de produse în Uniunea Europeană, cam aceasta ar fi concluzia autorităților locale. Fostul ministru al economiei Ucrainei, Victor Suslov, citat de mass-media din Ucraina, a declarat că după ce a fost semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană, Kievul a fost de acord cu condiții nefavorabile, care au dus la agravarea crizei economice din Ucraina.

Fostul ministru a mai declarat că o parte a acordului este crearea condițiilor favorabile pentru comerț pentru ambele părți. Doar că, în locul beneficiilor mult așteptate și accesului la piața europeană, Kievul a primit cote și restrciții la exportul produselor în UE, în timp ce mărfurile europene, fără obstacole ajungeau pe rafturile magazinelor din Ucraina.

„Nu putem concura cu economia din Europa, dar am ajuns să fim de acord să colaborăm conform condițiilor stabilit și urmate în UE. Putem constata că acordul semnat nu oferă condiții egale, mai mult de atât îl putem caracteriza ca fiind unul baza pe discriminare„, a spus fostul ministru.

Totodată, acest a comunicat că Ucraina înregistrează doar pierderi din cauza că poate exporta doar materie primă, în timp ce europenii exportă la Kiev produsele finite. Pentru producătorii autohtoni fiind o problemă mare realizarea mărfurilor. „În urma acestui fapt, economia și industria noastră moare”, a mai adăugat acesta. (N.G.)

Share our work
Ucraina, 3,9 miliarde dolari de la FMI

Ucraina, 3,9 miliarde dolari de la FMI

Ucraina, confruntată de un război prelungit

Ucraina, confruntată de un război prelungit

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat recent că a încheiat un acord cu Ucraina în vederea acordării unui nou împrumut, cu un acces la o linie de credit de 3,9 miliarde de dolari, acestei fostei republici sovietice care întâmpină dificultăţi în a ieşi din criză și război, pe fondul unei corupții genersalizate, scrie mass-media regională, citată de KARADENIZ PRESS. ”Acest acord zis de conformare (stand-by arrangement), cu o durată de 14 luni, îl va înlocui pe cel aprobat în martie 2015 şi care urma să expire în martie 2019”, a precizat FMI vineri, într-un comunicat.

Instituţia de la Washington a subliniat, în plus, angajamentul ”de a continua să ajute Ucrainei să atingă o creştere economică mai solidă, durabilă şi împărtăşită de cei mai mulţi”.

Gaz electoral

”Dacă nu suntem capabili să continuăm să cooperăm cu partenerii noştri internaţionali (…), acest lucru ar putea conduce la o situaţie de încetare a plăţilor”, a avertizat vineri premierul ucrainean Volodimir Groisman, care s-a exprimat la televiziune, cu puţin înainte de anunţul FMI.

Acordul este necesar să fie aprobat de Comitetul de conducere al FMI mai târziu anul acesta, după ce autorităţile de la Kiev vor aproba un buget pe 2019 ”coerent cu recomandările FMI şi o creştere a preţului încălzirii şi gazelor naturale”, a anunţat FMI.

În schimbul ajutorului său, organizaţia internaţională a cerut Ucrainei să crească la nivelul pieţei preţul gazelor naturale vândute consumatorilor. Un acord a fost încheiat în 2016, însă Kievul era reticent să-l aplice.

Autorităţile ucrainene au reuşit, până la urmă, mulţumită unor ”eforturi incredibile”, să ajungă la un compromis cu FMI, a comentat Groisman, anunţând că preţul gazelor naturale urmează să crească cu 23,5% începând de la 1 noiembrie. Iniţial, FMI a cerut o scumpire cu 60%, a spus el.

O creştere a preţului gazelor naturale este un subiect delicat în Ucraina, unde alegeri prezidenţiale şi legislative sunt prevăzute în 2019.

Economie de război

Ucraina iese cu dificultate dintr-o dură criză economică, agravată de război. Cheltuielile militare grele legate de războiul între forele de la Kiev şi rebeli proruşi în estul Ucrainei şi pierderea unor industrii vitale, situate în regiuni separatiste au afectat puternic economia, care s-a contractat cu aproape 17% în perioada 2014-2015, după care a atins o creştere (2,1%) în 2017.

Autorităţile au eşuat, în mai multe rânduri, în operaţiuni de privatizare a unor întreprinderi publice, din cauza reticenţei investitorilor străini şi omniprezenţei corupţiei, susținută de înalți funcționari de stat și oameni politici.

În 2015, Ucraina a reuşit însă să negocieze o restructurare parţială a datoriei sale şi a obţinut un plan de ajutorare în valoare de 17,5 miliarde de dolari de la FMI, în schimburi unor măsuri de austeritate.

Însă plata tranşelor financiare – între care ultima, în valoare de un miliarde de dolari, a fost deblcată în aprilie 2017 – a fost întârziată de dificultăţile cu care Ucraina s-a confruntat în luarea măsurilor cerute de FMI.

Fonduri internaționale

Ajutorul FMI este crucial pentru Ucraina, în contextul în care rezervele sale monetare scad şi seconfruntă cu scadenţe importante ale datoriei până în 2020.

La jumătatea lui septembrie 2018, Uniunea Europeană (UE) a anunţat că acordă ajutoare în valoare de un miliarde de euro, cu condiţia ca Kievul să aplice măsuri anticorupţie, iar FMI să-şi reia finanţarea.

FMI a insistat vineri asupra necesităţii ca Ucraina să-şi ”reducă vulnerabilităţile macro-economice”, prin continuarea unei consolidări bugetare, reducerea inflaţiei şi reforme vizând consolidarea administraţiei fiscale, sectorul energiei şi sectorul financiar.

În 2015, în schimbul ajutorului său, FMI a cerut autorităţilor ucrainene să controleze evoluţia deficitului public şi să reducă multiplele subvenţii moştenite din perioada sovietică ce-i grevau finanţele publice.

Din cele 17,5 miliarde de dolari promişi în urmă cu trei ani, numai 8,7 miliarde de dolari au fost acordaţi până în prezent de FMI.

Iar după anunţul FMI, agenţia Standard and Poor’s a anunţat că confirmat ratingul pe termen lung al Ucrainei la „B-„, cu o perspectivă stabilă.

”Noul acord va ajuta Ucraina în eforturile sale de a-şi onora obligaţiile de rambursare a datoriei care ajung la maturitate anul viitor”, a apreciat ea, relevând că acest împrumut ar putea să contribuie totodată la deblocarea ajutorului internaţional.

Iar începând din 2014, ţara a primit ajutoare nerambursabile în valoare de 2,8 miliarde de euro de la UE. (N.G.)

Share our work
Poroșenko bagă NATO și UE în Constituția Ucrainei, oficial cea mai săracă țară din Europa

Poroșenko bagă NATO și UE în Constituția Ucrainei, oficial cea mai săracă țară din Europa

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, visează la integrarea euro-atlantică

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, visează la integrarea euro-atlantică

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a anunțat că în scurt timp în Constituția țării unde va fi introdusă prevederea privind aderarea țării la NATO și UE, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de KARADENIZ PRESS. Anunțul lui Poroșenko vine pe fondul intensificării războiului electoral pentru ocuparea postului prezidențial la alegerile din martie 2019. Principalii candidați, inclusiv Iulia Timoșenko, lidera Batkivștina, se întrec în a demonstra electoratului ucrainean susținerea lor pentru integrarea Ucrainei în structurile euro-atlantice.

Poroșenko a mai subliniat că modificarea Constituției este susținută de marea majoritate a deputaților Radei Supreme. El a mai subliniat că schimbarea în Constituție trebuie să fie susținută de reforme profunde în domeniul economic, politic și în justiție, unul dintre cele mai deficitare domenii.

Ucraina, cea mai săracă țară din Europa

Ucraina, cea mai săracă țară din Europa

Ucraina, oficial cea mai săracă țară din Europa

Ucraina este, oficial, cea mai săracă țară din Europa, a declarat economistul Vladimir Kompanieț, administratorul unui fond investițional privat de pe piața de capital din SUA, citat de Libertatea Cuvântului. Potrivit lui, după indicele PIB-ului pe cap de locuitor, Republica Moldova a devansat Ucraina, care este acum pe ultimul loc de pe continentul european.

În noul raport al FMI pentru luna octombrie, indicatorii economici ai Republicii Moldova au fost considerabili îmbunătățiți. Acum, Chișinăul este pe locul 133 în lume cu 2694,469 de dolari pe cap de locuitor, iar Ucraina este pe locul 134 cu 2656,01 de dolari pe cap de locuitor.

Salariul oficial în Moldova este cu mult mai mare decât în Ucraina, mai spune Kompanieț.

Astfel, salariul oficial a fost, în trimestrul II din 2018, de 375,82 de dolari (6369.8 lei) în Moldova și de 325,53 de dolari (8529 grivne) în Ucraina.

Expertul atrage atenția că și la capitolul – salariu mediu oficial, Ucraina este tot pe ultimul loc în Europa. (N.G.)

Share our work
Rada Supremă adoptă Legea privind Înalta Curte Anticorupție. Premierul Groisman rămâne în fruntea Guvernului de la Kiev. Ucraina poate primi 17.5 miliarde de dolari

Rada Supremă adoptă Legea privind Înalta Curte Anticorupție. Premierul Groisman rămâne în fruntea Guvernului de la Kiev. Ucraina poate primi 17.5 miliarde de dolari

Ucraina mizează pe sprijinul comunității internaționale în lupta anticorupție

Ucraina mizează pe sprijinul comunității internaționale în lupta anticorupție

Parlamentul Ucrainei a adoptat, cu votul a 315 deputați, Legea privind Înalta Curte Anticorupție, stabilind bazele organizatorice ale noii instanțe anticorupție din fosta republică sovietică, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform pachetului legislativ adoptat, Înalta Curte Anticorupție va fi o instanță de judecată care se va ocupa de dosarele penale ce țin de cazurile de corupție. Acest demers părea sortit eșecului având în vedere corupția masivă la nivel înalt care afectează Ucraina, în mod special clasa politică și înalții funcționari de stat, pe fondul conflictului hibrid cu Federația Rusă.

Rada Supremă de la Kiev a adoptat cu greutate noile măsuri anticorupție

Rada Supremă de la Kiev a adoptat cu greutate noile măsuri anticorupție

Presiuni externe

Adoptarea acestei legi s-a făcut în urma unor presiuni extrem de mari din partea statelor occidentale și a instituțiilor financiare internaționale, precum FMI și Banca Mondială, care au amenințat cu suspendarea tuturor formelor de asistență financiară. La rândul său, premierul ucrainean, Volodimir Groisman, a ameninţat luni că va demisiona dacă Rada Supremă de Kiev (n.r.: parlamentul unicameral al țării) nu îşi va da acordul în favoarea creării unui tribunal special anticorupţie.
Amenințarea premierului vine pe fondul apropierii alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2019 din fosta republică sovietică, grav afectată de corupția elitei politice. Grosiman este unul dintre posibilii candidați la alegerile prezidențiale, o parte din mass-media de la Kiev lansându-se în speculații cu privire la intențiile sale politice.

Kiev-ul, în așteptarea asistenței internaționale

Legea pentru crearea unui astfel de tribunal special este una din cerinţele principale pentru primirea de către Ucraina a pachetului de asistenţă financiară de 17,5 miliarde din partea Fondului Monetar Internaţional, fiind în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia.
Noul pachet legislativ stabilește că nou tribunal anticorupție este o înaltă instanță specializată permanentă în sistemul judiciar din Ucraina. Jurisdicția acestei instanțe se extinde pe întreg teritoriul Ucrainei.
Noua instanță va examina cazurile în care prejudiciul cauzat este de cel puțin 500 de ori mai mare decât salariul minim pe economie din Ucraina.
Premierul Groisman a atras atenţia că fără acest ajutor Ucraina riscă destabilizarea. „Eu, ca prim-ministru, am luat o decizie în ceea ce mă priveşte”, a spus Groisman la un briefing de presă, citat de mass-media de la Kiev. „Dacă acest tribunal – corect şi independent – nu va fi creat, înseamnă că voi pierde autoritatea de prim-ministru şi voi demisiona”, a adăugat el.
„Prin crearea Curții se va reînnoi încrederea în interiorul țării, la fel și încrederea internațională”, a mai spus șeful executivului de la Kiev. „Ne-am pomenit în fața opțiunii: sau alegem dezvoltarea în continuare, sau, dacă decizia nu va fi luată, va urma destabilizarea”, a accentuat Volodymyr Groisman înaintea votării.

Kiev-ul-a-adoptat-măsurile-cerute-de-Fondul-Monetar-Internațional-FMI-pentru-acordarea-asistenței-financiare

Kiev-ul-a-adoptat-măsurile-cerute-de-Fondul-Monetar-Internațional-FMI-pentru-acordarea-asistenței-financiare

Ploaie de amendamente

Rada Supremă a adoptat proiectul de lege respectiv, în prima lectură, la ședința din 1 martie 2018. Pentru cea de a doua lectură deputații au propus 1974 de amendamente, o parte a mass-media speculând asupra faptului că deputații au încercat să blocheze adoptarea de către Radă a pachetului legislativ.
Parlamentul de la Kiev a stabilit competențele acestei curți, bazate pe Codul Penal al Ucrainei și Codul de Procedură Penală, fiind asigurată și continuitatea politică în raport cu Biroul Național Anticorupție din Ucraina. Anterior, interesele politice au dus la blocarea oricărei anchete mai importante lansate de acest Birou.
„Sistemul judiciar anticorupţie trebuie instituţionalizat ca o ramură separată (…). Autorităţile ucrainene îşi menţin angajamentul de a înfiinţa în Ucraina o Înalta Curte Anticorupţie, aşa cum prevede Legea privind sistemul judiciar şi statutul judecătorilor”, preciza MAE de la Kiev. (N.G.)

Share our work
Premierul Groisman amenință să arunce în aer scena politică de la Kiev. Asistența internațională pentru Ucraina, pusă în pericol de luptele politice interne

Premierul Groisman amenință să arunce în aer scena politică de la Kiev. Asistența internațională pentru Ucraina, pusă în pericol de luptele politice interne

Moștenirea-Euromaidanului-grav-afectată-de-corupția-actualei-clase-politice-de-la-Kiev

Moștenirea-Euromaidanului-grav-afectată-de-corupția-actualei-clase-politice-de-la-Kiev

Premierul ucrainean, Volodimir Groisman, a ameninţat luni că va demisiona dacă Rada Supremă de Kiev (n.r.: parlamentul unicameral al țării) nu îşi va da acordul în favoarea creării unui tribunal special anticorupţie, care urmează să fie supusă la vot joi, relatează mass-media internațională, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
Amenințarea premierului vine pe fondul apropierii alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2019 din fosta republică sovietică, grav afectată de corupția elitei politice. Grosiman este unul dintre posibilii candidați la alegerile prezidențiale, o parte din mass-media de la Kiev lansându-se în speculații cu privire la intențiile sale politice.
Surse guvernamentale de la Kiev au declarat că președintele Petro Poroșenko nu este sigur de faptul că noul pachet legislativ, ducând negocieri cu diferite forțe politice pentru a avea numărul necesar de voturi. Acest demers pare sortit eșecului având în vedere corupția masivă la nivel înalt care afectează Ucraina, în mod special clasa politică și înalții funcționari de stat.

Kiev-ul, în așteptarea asistenței internaționale

Kiev-ul, în așteptarea asistenței internaționale

Condiție obligatorie

Legea pentru crearea unui astfel de tribunal special este una din cerinţele principale pentru primirea de către Ucraina a pachetului de asistenţă financiară de 17,5 miliarde din partea Fondului Monetar Internaţional.
Premierul Groisman a atras atenţia că fără acest ajutor Ucraina riscă destabilizarea. „Eu, ca prim-ministru, am luat o decizie în ceea ce mă priveşte”, a spus Groisman la un briefing de presă, citat de mass-media de la Kiev. „Dacă acest tribunal – corect şi independent – nu va fi creat, înseamnă că voi pierde autoritatea de prim-ministru şi voi demisiona”, a adăugat el. (N.G.)

Share our work