Ucraina, avertizată oficial de către Uniunea Europeană
Liderul de la Kiev,Petro-Poroșenko, avertizat oficial de Uniunea Europeană
Aprobarea noului program de asistenţă macrofinanciară al Uniunii Europene pentru Ucraina depinde de accelerarea reformelor din ţară, a avertizat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, citat de mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este important că UE rămâne alături de Ucraina, iar acest sprijin financiar continuă. Bineînţeles, sprijinul este condiţionat şi de agenda de reforme din Ucraina. Ne vom angaja într-un dialog cu Ucraina pentru a facilita aplicarea reformelor”, a declarat Dombrovskis.
Declarațiile vin pe fondul eșecului evident al actualei conduceri de la Kiev de a adopta o legislație capabilă să ofere instrumentele necesare combaterii corupției extinse din fosta republică sovietică.
Miliarde pentru Kiev
În 2015, UE a oferit Ucrainei un pachet de asistenţă macrofinanciară în valoare de 1,8 miliarde de euro. În cadrul acestui program, Ucraina a primit 1,2 miliarde de euro. Alocarea următoarei tranşe de finanţare a fost suspendată până când Rada Supremă (Parlamentul unicameral ucrainean) va adopta proiectele de lege necesare pentru eliminarea unor interdicţii de export.
Potrivit Comisiei Europene, începând din 2014, Ucraina a primit 2,61 miliarde de euro: 1,61 de miliarde în perioada 2014-2015 şi 1,2 miliarde de euro în perioada 2015-2017.
Vise euro-atlantice
La finele anului 2017, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat că va organiza „într-un viitor foarte apropiat” referendumuri pe tema aderării ţării sale la Uniunea Europeană şi la NATO, afirmând că este convins că ucrainenii îşi doresc acest lucru. Kievul şi-a exprimat intenţia de integrare euroatlantică încă din anul 2014, după agresiunea Rusiei din estul Ucrainei şi după ce a fost instalat un guvern pro-occidental.
Protestele-împotriva-corupției-au-devenit-o-obișnuință-în-ultimele-luni-la-Kiev
Armă electorală
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
FMI salvează anticorupția
În urmă cu câteca luni Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a cedat presiunii FMI și a creditorilor săi occidentali și a amânat votul asupra unei legi care le-ar fi oferit aleșilor posibilitatea de a revoca anchetatori ai Biroului Național Anticorupție (NABU). Partidul președintelui Petro Poroșenko a anunțat atunci într-un comunicat că a amânat examinarea acestui proiect de lege. Unul din autorii textului, deputatul Artur Gherasimov, a explicat că parlamentarii „au nevoie de două săptămâni pentru a pune la punct un proiect alternativ”.
Acest proiect de lege, care ar urma să ofere parlamentului dreptul de a revoca anchetatori ai Biroului Național Anticorupție, a fost foarte criticat de creditorii occidentali ai Kievului, în special FMI și Banca Mondială.
Șefa FMI, Christine Lagarde, s-a declarat „profund îngrijorată de recentele evenimente din Ucraina, care ar putea submina progresele înregistrate în crearea de instituții care să atace corupția”. Ea a adăugat că activitatea NABU și a parchetului specializat în lupta împotriva corupției (SAP) este „crucială pentru a atinge o creștere economică mai puternică și justă”.
Critici pe bandă rulantă
Și Banca Mondială s-a declarat la rândul său „profund îngrijorată de recentele atacuri asupra instituțiilor anticorupție independente din Ucraina, precum NABU și SAP, cărora le este pusă în pericol capacitatea de a combate corupția”.
Create în ultimii ani, NABU și SAP sunt în colimatorul autorităților de la Kiev după lansarea unei serii de anchete împotriva unor înalți oficiali, printre care fiul puternicului ministru de interne Arsen Avakov, responsabili ai Ministerului Apărării și primarul orașului Odesa. Lupta împotriva corupției elitelor a fost una dintre revendicările majore are revoltei pro-europene din Piața Maidan din 2013-2013 și rămâne una dintre cerințele-cheie ale susținătorilor occidentali ai puterii actuale, rezultată în urma acestei mișcări.
Criticii puterii îl acuză în special pe președintele Poroșenko de faptul că ar pune piedici în calea creării unei instanțe anticorupție, un proiect amânat de mai multe ori. Aceste acuzații stau și la baza protestelor de stradă de la Kiev lansate de către unele partide de opoziție. (Mihai Isac/N.G.)
