de Isac Mihai | feb. 27, 2023 | Analize, GEORGIA
Georgia, amenințată de conflicte separatiste
Micul stat caucazian, cu o populație de aproximativ 4 milioane de locuitori și un teritoriu de 69,700 km², este unul din principalii actori politici din zona caucaziană, grav afectat de incertitudinile geopolitice din ultimele sute de ani.
Despărțit de statele UE și NATO de Pontus Euxinus, Tbilisi încearcă să se apropie mai mult de cele două organizații, sub privirea acerbă a Kremlinului, adânc fortificat în Abhazia și Oseția de Sud, regiuni secesioniste aflate sub controlul ferm al Rusiei.
Moștenire geopolitică
Contextul geopolitic regional influențează modul în care Georgia relaționează cu UE ori NATO, iar agresiunea militară rusă din februarie 2022 a forțat oficialii de la Bruxelles să ofere o perspectivă europeană într-un mod rapid. Chiar dacă Tbilisi nu a primit un statut similar Ucrainei ori Republicii Moldova în relația cu UE, este de așteptat ca prelungirea conflictului din Ucraina să ducă la o evoluție similară pentru statul caucazian.
Conflictele secesioniste din anii 90, precum și războiul din 2008 au afectat grav securitatea Georgiei, Abhazia și Oseția de Sud devenind practic anexe ale Federației Ruse, posibila lor anexare de către Moscova fiind folosită periodic ca sperietoare pentru a bloca democratizarea vieții politice din Georgia.
Lecțiile dureroase din ultimii 30 de ani au convins elita politică de la Tbilisi că orice încercare de a prelua controlul regiunilor separatiste manu militari nu are nicio șansă de reușită în fața superiorității militare ruse și a forțelor paramilitare abhaze și sud-oseține.
Saga juridică a fostului președinte georgian Mihail Saakașvili este o altă problemă gravă care afectează relațiile dintre Tbilisi și Occident. SUA, UE și alți parteneri occidentali tolerează aparent aceste abuzuri și din dorința de a nu împinge actuala putere din statul caucazian către Moscova.
SUA va sprijini armata georgiană
În umbra imperiului
Oficialii de la Tbilisi au declarat în mod repetat că statul georgian, spre deosebire de Ucraina, nu ar fi susținut de nimeni în cazul unei noi ofensive rusești. Acest argument a fost folosit pentru a nu implica Georgia în mod direct în conflictul din Ucraina, fiind respinse toate demersurile Kievului de a achiziționa diferite sisteme de luptă din dotarea armatei georgiene, cum ar fi rachetele antitanc Javelin. Această poziție este în ton cu așteptările Kremlinului, care a ignorat unele manifestări publice de solidaritate cu Ucraina ale populației.
Un efect secundar neașteptat pentru Georgia a fost creșterea semnificativă a comerțului cu Federația Rusă și sosirea în masă a imigranților ruși. Acest lucru a stârnit unele îngrijorări din partea UE, Ucrainei și SUA cu privire la folosirea Georgiei de către Moscova ca bază pentru evitarea sancțiunilor internaționale.
Conform datelor publicate de Serviciul Național de Statistică din Georgia, cifra comerțului exterior cu Rusia a depășit suma de 2,4 miliarde de dolari în 2022, ceea ce reprezintă cu 52% mai mult decât în 2021.
Oligarhie, vin și resurse energetice
Liderul de facto al Georgiei, Bidzina Ivanishvili, este considerat un produs tipic al epocii postsovietice din Caucaz. Controlând formațiunea guvernamentală Visul Georgian și majoritatea în parlamentul unicameral de la Tbilisi, Ivanishvili a reușit să transforme Georgia într-un stat capturat cu față umană, profitând de dorința Occidentului și a Rusiei de a nu deschide un nou front geopolitic în Caucaz.
Având puternice tendințe pro-ruse, oligarhul a înăbușit orice formă de manifestare politică anti-rusă, nefiind doar o strategie de a evita un răspuns dur rus, ci și o demonstrație a unei forme de loialitate față de Rusia.
Aparenta stabilitate politică georgiană este favorizată și de faptul că Occidentul, Rusia, Turcia și Azerbaidjanul au nevoie de liniște pe acest coridor important de transport al resurselor energetice din zona Caspică spre piețele de desfacere europene și nu numai.
Oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan și conducta Shah Deniz au devenit simboluri ale acestei stabilități acceptate și încurajate de toate părțile interesate în acest moment din tumultoasa istorie georgiană. Descoperirea unor noi resurse energetice în zona caspică, capabile să scape statele UE de dependența energetică de Federația Rusă, pare să condamne Georgia la o stagnare în ceea ce privește o evoluție rapidă către o societate democratică și calitatea de membru al UE ori NATO.
Este greu de crezut că elita georgiană va accepta o limitare a imunității și influenței sale ca parte a procesului de aderare la cele două organizații. Momentan, membrii acesteia se limitează la a imita demersurile de democratizare, așteptând să vadă evoluțiile furtunilor geopolitice.
Georgia speră să devină membră a NATO
Marea Neagră, barieră ori binecuvântare?
Tbilisi controlează doar o parte din coasta georgiană a Mării Negre, Rusia controlând în mod direct zona abhază de coastă, inclusiv prin baze militare navale.
Marea Neagră este un obstacol geografic greu de ignorat pentru factorii de decizie de la Tbilisi, forțați să ia în calcul constrângerile geografice în orice decizie.
Având un vecin turc cu o influență majoră în soarta economică și politică regională, dar și cu relații complexe pe axa Ankara-Baku și Ankara-Moscova, Tbilisi este nevoit să identifice proiecte economice viabile, care să ofere soluții pentru izolarea geopolitică a statului. Rolul de poartă a resurselor energetice caspice depinde de bunăvoința turcă ori azeră, iar exemplul unei Armenii izolate dă fiori elitei georgiene, nevoite să respecte sensibilitățile politice ale celor două state.
Este greu de conceput că partea rusă va accepta revenirea Abhaziei și Oseției de Sud în componența Georgiei, mai ales pe fondul războiului din Ucraina. Un astfel de precedent ar fi periculos pentru politica rusă din întreg spațiul CSI, chiar dacă Tbilisi ar accepta o federalizare favorabilă intereselor Kremlinului.
În lipsa unor capacități militare ori economice importante, Georgia este condamnată să aștepte evoluțiile conflictelor dintre puterile regionale și nu numai pentru a identifica posibilități de ancorare în lumea occidentală. Eșecul unor proiecte anterioare, precum GUAM ori Parteneriatul Estic, au slăbit voința clasei politice georgiene de a participa la inițiative multinaționale care nu duc la trasarea unui parcurs clar pentru integrarea europeană.
Consolidarea prezenței NATO în zona Mării Negre poate oferi o alternativă geopolitică Georgiei, dar în lipsa unei voințe politice internela Tbilisi, care să ducă la o dezoligarhizare este greu de prevăzut viitorul geopolitic georgian.
de Karadeniz Press | feb. 25, 2023 | FEDERATIA RUSA
Liderul rus Vladimir Putin îşi va susţine discursul anual despre starea naţiunii, în faţa camerelor reunite ale Adunării Federale (Duma de Stat, camera inferioară, şi Consiliul Federaţiei, camera superioară) la 21 februarie, cu trei zile înainte de împlinirea unui an de la declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei. „Mai multe explozii au fost auzite în capitala Kiev în dimineaţa zilei de 10 februarie, ca parte a ultimului atac masiv cu rachete al Rusiei asupra Ucrainei”, au semnalat autorităţile locale.
Situația actuală
„La 21 februarie, preşedintele Federaţiei Ruse se va adresa Adunării Federale”, a anunţat într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, precizând că, în discursul său, Vladimir Putin va aborda „situaţia actuală”, în special ofensiva rusă în Ucraina şi situaţia economică a ţării.
De data aceasta, preşedintele rus îşi va susţine discursul despre starea naţiunii în „Gostinnîi dvor”, o sală de congrese situată în apropiere de Piaţa Roşie şi la 150 de metri de Kremlin.
În mod tradiţional, Vladimir Putin pronunţă în fiecare an un discurs despre starea naţiunii în faţa parlamentarilor ruşi, în care face bilanţul pe anul care s-a scurs şi stabileşte noi direcţii strategice.
În 2022, acest discurs a fost însă anulat, în urma invaziei armatei ruse împotriva Ucrainei. Dmitri Peskov a indicat vineri că soldaţi ruşi care participă la operaţiunile din Ucraina vor fi „cu siguranţă” invitaţi la discursul din 21 februarie.
După cum a sugerat Peskov, Putin ar putea organiza apoi un alt eveniment care fusese amânat, dialogul anual televizat denumit „Linia directă” cu poporul, în cursul căruia răspunde în direct la întrebări din partea publicului.
Cascadă de rachete
Rusia a declanşat la 24 februarie trecut o invazie în Ucraina pe care o numeşte „operaţiune militară specială”, calificată de Kiev şi Occident drept o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
Oficiali ucraineni au informat că instalaţii de înaltă tensiune de-a lungul Ucrainei au fost lovite de un atac masiv cu rachete ruseşti, iar armata ucraineană încearcă să neutralizeze noul atac lansat de armata rusă cu zeci de rachete şi drone kamikaze, care intervine la câteva ore după turneul în Europa al preşedintelui Volodimir Zelenski pentru a cere mai multe arme.
Administraţia militară din capitala ucraineană a anunţat pe contul său de Twiiter, citată de The Kyiv Independent, că „apărarea antiaeriană este în prezent activă în zonă”, care nu precizează dacă există morţi sau răniţi.
Patriarhul rus Kirill, un aliat de nădejle al președintelui Putin
Între timp, forţele aeriene ucrainene au declarat că au distrus cinci rachete ‘Kalibr’ şi cinci drone kamikaze ‘Shahed’, de fabricaţie iraniană pe care Rusia le-a folosit pentru a ataca în ultimele 24 de ore Ucraina.
În cursul acestor atacuri, Moscova a lansat noi rachete de pe bombardiere strategice ‘Tu-95’, au adăugat forţele aeriene ucrainene într-un comunicat postat pe contul lor de Telegram.
„În 10 februarie 2023, Rusia a atacat oraşe şi instalaţii de infrastructură critică din Ucraina. Mijloacele militare şi personalul Forţelor aeriene ale Ucrainei au distrus cinci rachete de croazieră ‘Kalibr’ şi cinci drone de atac ‘Shahed-136/131′”, se menţionează în acelaşi comunicat.
Alte 35 de rachete antiaeriene ghidate „S-300” au fost lansate împotriva regiunilor Harkov şi Zaporojie, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa.
de Ionescu Anca | ian. 5, 2023 | Știri
Ucraina a revendicat atacuri cu drone împotriva unor obiective militare ruseşti în partea estică a Crimeei, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014 şi care serveşte drept bază de aprovizionare în spatele frontului pentru trupele implicate în campania militară rusă în Ucraina, relatează AFP.
Drone „au lovit mai multe instalaţii militare importante în Crimeea”, între care un sistem de radare din apropierea localităţii Bagherovo, nu departe de oraşul Kerci (estul Crimeei), a afirmat o sursă din sectorul de apărare ucrainean, la curent cu operaţiuni ale Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU).
Crimeea anexată de Rusia în 2014 este periodic vizată de atacuri ucrainene, căci ea este baza Flotei ruse din Marea Neagră şi o cale de aprovizionare-cheie pentru forţele ruse aflate în sudul şi estul Ucrainei, notează AFP.
Mai devreme în cursul zilei, Ministerul rus al Apărării asigurase la rândul său că ar fi neutralizat zeci de drone ucrainene deasupra peninsulei Crimeea şi a Mării Azov.
Potrivit sursei ucrainene, atacul a lovit de asemenea un loc de aterizare pentru elicoptere, un alt sistem de radare şi un sistem de control al rachetelor antiaeriene situat în Arabat Spit, o fâşie de nisip în Marea Azov care leagă Crimeea de împrejurimile oraşului Ghenicesk, în regiunea ucraineană Herson.
SBU şi GUR – Direcţia principală de informaţii al Ministerului ucrainean al Apărării – au provocat daune „considerabile” de asemenea unui terminal petrolier maritim la Feodosia, care „furnizează carburant trupelor ruse”, potrivit aceleeaşi surse.
Marţi dimineaţa, Ministerul rus al Apărări afirmase că a distrus 22 de drone ucrainene şi a interceptat alte 13 deasupra Mării Azov şi a Crimeei.
În cursul dimineţii, patru drone ucrainene au fost distruse şi alte două interceptate deasupra Mării Azov, a adăugase după puţin timp acesta într-un al doilea comunicat.
de Isac Mihai | dec. 24, 2022 | FEDERATIA RUSA
Patriarhul rus Kirill, un aliat de nădejle al președintelui Putin
Riscul unei „ciocniri” între Statele Unite şi Rusia este unul ridicat, a declarat Anatoli Antonov, ambasadorul rus la Washington, afirmând că americanii duc deja un război prin intermediari împotriva Moscovei, scrie CNN, citat de mass-media de la București.
Războiul declarațiilor
„Astăzi nimeni nu mai ascunde adevăratele obiective ale Casei Albe în politica ei faţă de noi. Pe toate canalele TV, comentatorii politici vorbesc despre nevoia intensificării războiului Statelor Unite împotriva Federaţiei Ruse prin intermediari”, a declarat Antonov într-un interviu pentru agenţia TASS.
„Le reamintesc celor ce se uită că un război prin intermediari se face cu ajutorul unor agenţi. Asta este ceea ce fac americanii pe teritoriul ucrainean”, a adăugat ambasadorul.
„Subliniem că riscul unei ciocniri între cele două mari puteri (Rusia şi SUA n.r.) este ridicat”, a spus Antonov.
Dialog înghețat
Ambasador rus a declarat că dialogul dintre Moscova şi Washington este îngheţat, în prezent.
„Ambasada rusă este nevoită să lucreze într-o atmosferă de ostilitate şi suspiciune. Din cauza deciziilor cercurilor de putere care sunt obsedate să ne prezinte ca un stat paria, dialogul ruso-american a intrat într-o eră glaciară”, a spus Antonov.
Acesta a adăugat că vizita preşedintelui ucrainean în Statele Unite arată că nici Washingtonul, nici Kievul nu sunt „pregătite pentru pace”.
„Punctul central al discuţiilor a fost războiul, ceea ce înseamnă moartea soldaţilor obişnuiţi şi legarea regimului ucrainean de interesele Statelor Unite”, a mai spus Anatoli Antonov.
de Isac Mihai | dec. 23, 2022 | FEDERATIA RUSA
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că sistemul antiaerian american Patriot este „destul de vechi”, relatează mass-media rusă. El a menționat că tehnica militară de care dispune armata rusă va contracara acest sistem pe care Statele Unite îl vor furniza Ucrainei.
„Patriot este un sistem destul de vechi. El nu funcţionează ca al nostru (sistemul rusesc) S-300. Dar adversarii noştri din principiu spun că este o armă defensivă. Foarte bine, vom ţine cont de asta. Şi un antidot va fi găsit întotdeauna” a declarat acesta.
Președintele rus a mai relatat că Rusia doreşte încheierea războiului din Ucraina şi că toate conflictele armate se încheie cu negocieri diplomatice. „Scopul nostru nu este să învârtim roata conflictului militar, ci, dimpotrivă, să punem capăt acestui război”, a spus Putin.
Declarația Rusiei că este deschisă negocierilor provoacă neîncredere totală din partea Ucrainei şi a aliatului ei Statele Unite, care suspectează că Moscova vrea să câştige timp după o serie de înfrângeri şi retrageri în războiul de 10 luni.
Kremlinul spune că Ucraina este cea care refuză să discute. Kievul afirmă că Rusia trebuie să-şi oprească atacurile şi să renunţe la teritoriul pe care le-a ocupat.
