Mykhailo Samus: Cred că, în timpul unei administrații Trump, autonomia strategică a Europei nu va mai fi doar teoretică, ci va trebui să devină o realitate practică

Mykhailo Samus: Cred că, în timpul unei administrații Trump, autonomia strategică a Europei nu va mai fi doar teoretică, ci va trebui să devină o realitate practică

de | nov. 26, 2024 | Interviu

Mykhailo Samus: Cred că, în timpul unei administrații Trump, autonomia strategică a Europei nu va mai fi doar teoretică, ci va trebui să devină o realitate practică.

După o experiență de 20 de ani în media internațională și din Ucraina, precum și în analiza și consultanța în domeniul securității și apărării, Mykhailo Samus este un cercetător recunoscut în sfera relațiilor internaționale, a rezilienței naționale și a războiului de generație nouă. Cu o experiență de 12 ani în Forțele Armate ale Ucrainei, și-a obținut diploma de master în Jurnalism Internațional de la Institutul de Jurnalism al Universității Naționale Taras Șevcenko din Kiev (2007). Și-a început cariera ca jurnalist la Defense Express, devenind ulterior redactor-șef al revistei Export Control Newsletter și, apoi, director adjunct al Centrului pentru Armată, Conversie și Studii de Dezarmare.

În 2009, a fondat biroul UE al CACDS (Centrul pentru Armată, Conversie și Studii de Dezarmare) la Praga, Republica Cehă, fiind responsabil de coordonarea activităților internaționale ale CACDS, a secțiunilor regionale și a proiectelor cu NATO și UE. Mykhailo a fost, de asemenea, membru al comitetului editorial al Buletinului Analitic CACDS Challenges and Risks.

KARADENIZ PRESS: Vă mulțumim din nou pentru timpul acordat și pentru activitatea dumneavoastră. Cum evaluați actualele dinamici de securitate din regiunea Mării Negre, mai ales în contextul conflictului în desfășurare din Ucraina?

Mykhailo Samus: Regiunea Mării Negre este puternic influențată de războiul ruso-ucrainean. Evident, principalul factor este că Rusia, încă din 2014, a distrus toate normele de drept internațional în Marea Neagră și în regiune, destabilizând zona prin militarizarea Crimeei. Acest lucru reprezintă o provocare uriașă nu doar pentru Ucraina, ci și pentru toate țările din regiunea Mării Negre, inclusiv România, mai ales în contextul unor proiecte economice importante, precum cele de exploatare a gazelor naturale din zonă. Referindu-ne la situația concretă și la viitor, trebuie să înțelegem că orice negociere posibilă, inclusiv cele propuse de președintele ales al SUA, Donald Trump, înseamnă un risc major. Un conflict înghețat, în care Crimeea ocupată rămâne sub controlul militar al Rusiei, ar reprezenta o amenințare gravă pentru toate țările din regiunea Mării Negre, precum Ucraina, România și Bulgaria, în special în ceea ce privește libertatea navigației și riscul unei blocade, de exemplu asupra porturilor din Odesa.

Astfel, dacă discutăm despre posibile negocieri, trebuie să avem mereu în vedere factorii Mării Negre și ai Crimeei. Acceptarea unei situații de conflict înghețat, în care Rusia menține ocupația Crimeei, este absolut imprevizibilă și inacceptabilă pentru Ucraina. Trebuie să vorbim cel puțin despre demilitarizarea Crimeei. Desigur, eliberarea completă ar fi varianta ideală, dar un prim pas ar putea fi demilitarizarea, ceea ce ar putea marca începutul unui proces de stabilizare în regiunea Mării Negre.

KARADENIZ PRESS: Care sunt implicațiile revenirii a lui Trump la Casa Albă pentru flancul estic al NATO? Prevedeți schimbări în prezența sau angajamentele militare ale SUA în Europa de Est?

Mykhailo Samus: Bineînțeles, Trump nu se referă doar la Europa de Est, ci la Europa în ansamblul său ca partener în cadrul NATO. Cunoaștem perspectiva sa celebră, iar în realitate vom vedea cum va acționa Trump odată ce va reveni la Casa Albă. Până acum, Trump vorbește despre o Europă mai independentă în materie de securitate și apărare. Asta înseamnă că Statele Unite ar putea renunța la angajamentele față de Europa, inclusiv la sprijinul pentru flancul estic, ceea ce ar avea un impact major. Cred că, în timpul unei administrații Trump, autonomia strategică a Europei nu va mai fi doar teoretică, ci va trebui să devină o realitate practică. Europa va trebui să construiască o apărare mai puternică decât cea existentă, desigur, împreună cu Ucraina, pentru a face față nu doar agresiunii rusești, ci și altor probleme de securitate care ar putea apărea în următoarele decenii.

KARADENIZ PRESS: Ce rol considerați că ar putea avea România, Bulgaria și Republica Moldova în consolidarea securității regionale sub administrația Trump? Ar putea poziția lor fi afectată de schimbările în politica SUA?

Mykhailo Samus: Multe vor depinde de modul în care Trump va încerca să oprească războiul ruso-ucrainean, pentru că el susține că acest război ar putea fi oprit în 24 de ore. Războiul poate fi oprit, dar asta nu înseamnă că problema ar fi rezolvată. Ucraina trebuie să câștige, iar asta presupune ca Rusia să piardă și să renunțe la intențiile de a distruge națiunea ucraineană. Suntem departe de acest punct, dar este posibil să se oprească luptele printr-un armistițiu. Impactul unei administrații Trump asupra regiunii noastre va depinde mult de condițiile în care se va opri războiul și de modul în care va fi gestionată situația în regiunea Mării Negre. Așa cum am spus, Crimeea este esențială. Este o diferență mare între o Crimeea demilitarizată și una în care Flota Rusă a Mării Negre devine din ce în ce mai puternică. Dacă Ucraina va fi limitată în utilizarea dronelor maritime, de exemplu, Rusia ar putea reconstrui Flota Mării Negre în Crimeea, ceea ce ar fi un dezastru pentru toate țările din regiunea Mării Negre.

De asemenea, reconstrucția Ucrainei va depinde de cine va plăti pentru aceasta. Rusia ar trebui să fie responsabilă pentru distrugerile provocate, dar există și posibilitatea ca Trump să insiste ca Europa să suporte aceste costuri. Este o perioadă în care România, Moldova, Bulgaria și Ucraina vor trebui să își asume o responsabilitate mai mare pentru dezvoltarea regiunii noastre. Dacă până acum ne bazam pe Statele Unite pentru sprijin în Marea Neagră, acum va trebui să ne asumăm mai multe dintre problemele și provocările noastre.

KARADENIZ PRESS: Cum ar trebui Ucraina și aliații săi să-și ajusteze strategiile dacă sprijinul SUA devine mai condiționat sau se concentrează pe alte priorități sub administrația Trump?

Mykhailo Samus: Putem vorbi despre autonomia strategică a Europei, dar aceasta necesită consensul majorității europenilor. Poate ar trebui să dezvoltăm o colaborare mai puternică în domeniul militar și al industriei de apărare în regiunea noastră. În special, România și Ucraina ar trebui să devină parteneri extrem de apropiați, cooperând în domeniul naval, al industriei de apărare și în alte proiecte comune. Dacă dorim să oprim expansiunea Rusiei, parteneriatul dintre Ucraina și România este esențial.

Trump ar putea spune: „Am oprit războiul, acum e treaba voastră să stabilizați situația și să dezvoltați economia.” Dar înțelegem că pacea nu poate fi construită având un imperiu rus la ușă. Va fi o perioadă în care va trebui să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru destinul nostru, pentru dezvoltarea noastră. Aceasta este principala lecție pe care trebuie să o înțelegem acum: Statele Unite nu vor mai fi „fratele mai mare” care ne oferă sfaturi și sprijin militar sau economic. Vom intra într-o nouă eră a autonomiei și independenței, ceea ce implică o responsabilitate mai mare pentru toate acțiunile și obiectivele noastre comune în materie de securitate, dezvoltare economică și altele.

Concurs de eseuri, lansat de agenția KARADENIZ PRESS

Concurs de eseuri, lansat de agenția KARADENIZ PRESS

de | iul. 7, 2023 | Știri

Agenția de știri și analize Karadeniz Press este focusată pe acoperirea mediatică a evoluțiilor de securitate și politică externă din Regiunea Mării Negre (conflictele din regiune, precum invazia militară rusă din Ucraina, securitate energetică, relații diplomatice și tratate internaționale care caracterizează evoluțiile de securitate și de politică externă pentru statele riverane Mării Negre, în raport cu alte state sau cu organisme internaționale precum ONU, NATO, UE, OSCE etc.
Redacția Karadeniz Press este formată din tineri cercetători în domeniul studiilor de securitate și apărare și relațiilor internaționale care își propun să ofere publicului interesat știri și analize de calitate, bine documentate, care să fie livrate la momentul oportun pentru înțelegerea evoluțiilor în plan regional!
Vrei să fii și tu unul dintre acești tineri cercetători?
Dacă da, noi îți oferim ocazia!


Karadeniz Press lansează un concurs de analize de securitate și politică externă pentru surprinderea unor evoluții și fenomene cu impact în regiunea Mării Negre! Temele de reflecție propuse de noi se referă la:
– statutul Mării Negre în tratate și convenții internaționale, bilaterale sau multilaterale (Convenția de La Montreux, OCEMN, Inițiativa celor trei mări etc),
– provocările de securitate la adresa statelor din regiunea Mării Negre (conflictul din Ucraina, migrația ilegală, traficul de droguri, securitate energetică etc),
– evoluții politice interne, de securitate și politică externă ale statelor riverane Mării Negre sau cu impact direct asupra ecuației de securitate regională (România, Ucraina, Federația Rusă, Georgia, Turcia, Bulgaria și Republica Moldova).
Dacă ești student sau cercetător în domeniul științe politice, sociologie, studii de securitate, relații internaționale și vrei să devii contributor la Karadeniz Press, te rugăm să ne trimiți o analiză de circa 4000 de cuvinte, care să cuprindă una sau mai multe dintre temele enumerate mai sus, după modelul analizelor publicate de Council on Foreign Relations (de exemplu: https://www.cfr.org/backgrounder/ukraine-conflict-crossroads-europe-and-russia ) sau Rand Corporation (de exemplu: https://www.rand.org/pubs/research_briefs/RBA1862-1.html ), pe adresa de email redactia@karadeniz-press.ro.
Pâna la data de 1 septembrie 2023 vă invităm să trimiteți un CV, titlul și un rezumat al lucrării, urmând ca articolul să fie trimis în forma finală până în data de 15 octombrie 2023.
Și pentru că noi considerăm că munca trebuie răsplătită, avem și premii pentru voi!
Premiul 1 este în valoare de 300 euro, premiul 2 este 200 euro, premiul 3 este 150 euro, iar cele 5 mențiuni care vor fi acordate sunt în valoare de 100 euro!
De asemenea, toți câștigătorii vor fi invitați să publice regulat analize și știri pentru Karadeniz Press, pe baza unui contract de drepturi de autor, contribuțiile voastre urmând a fi retribuite!

Starea națiunii ruse: Putin, discurs pe 21 februarie

de | feb. 25, 2023 | FEDERATIA RUSA

Liderul rus Vladimir Putin îşi va susţine discursul anual despre starea naţiunii, în faţa camerelor reunite ale Adunării Federale (Duma de Stat, camera inferioară, şi Consiliul Federaţiei, camera superioară) la 21 februarie, cu trei zile înainte de împlinirea unui an de la declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei. „Mai multe explozii au fost auzite în capitala Kiev în dimineaţa zilei de 10 februarie, ca parte a ultimului atac masiv cu rachete al Rusiei asupra Ucrainei”, au semnalat autorităţile locale.

Situația actuală

„La 21 februarie, preşedintele Federaţiei Ruse se va adresa Adunării Federale”, a anunţat într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, precizând că, în discursul său, Vladimir Putin va aborda „situaţia actuală”, în special ofensiva rusă în Ucraina şi situaţia economică a ţării.

De data aceasta, preşedintele rus îşi va susţine discursul despre starea naţiunii în „Gostinnîi dvor”, o sală de congrese situată în apropiere de Piaţa Roşie şi la 150 de metri de Kremlin.

În mod tradiţional, Vladimir Putin pronunţă în fiecare an un discurs despre starea naţiunii în faţa parlamentarilor ruşi, în care face bilanţul pe anul care s-a scurs şi stabileşte noi direcţii strategice.

În 2022, acest discurs a fost însă anulat, în urma invaziei armatei ruse împotriva Ucrainei. Dmitri Peskov a indicat vineri că soldaţi ruşi care participă la operaţiunile din Ucraina vor fi „cu siguranţă” invitaţi la discursul din 21 februarie.

După cum a sugerat Peskov, Putin ar putea organiza apoi un alt eveniment care fusese amânat, dialogul anual televizat denumit „Linia directă” cu poporul, în cursul căruia răspunde în direct la întrebări din partea publicului.

Cascadă de rachete

Rusia a declanşat la 24 februarie trecut o invazie în Ucraina pe care o numeşte „operaţiune militară specială”, calificată de Kiev şi Occident drept o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Oficiali ucraineni au informat că instalaţii de înaltă tensiune de-a lungul Ucrainei au fost lovite de un atac masiv cu rachete ruseşti, iar armata ucraineană încearcă să neutralizeze noul atac lansat de armata rusă cu zeci de rachete şi drone kamikaze, care intervine la câteva ore după turneul în Europa al preşedintelui Volodimir Zelenski pentru a cere mai multe arme.

Administraţia militară din capitala ucraineană a anunţat pe contul său de Twiiter, citată de The Kyiv Independent, că „apărarea antiaeriană este în prezent activă în zonă”, care nu precizează dacă există morţi sau răniţi.

Patriarhul rus Kirill, un aliat de nădejle al președintelui Putin

Patriarhul rus Kirill, un aliat de nădejle al președintelui Putin

Între timp, forţele aeriene ucrainene au declarat că au distrus cinci rachete ‘Kalibr’ şi cinci drone kamikaze ‘Shahed’, de fabricaţie iraniană pe care Rusia le-a folosit pentru a ataca în ultimele 24 de ore Ucraina.

În cursul acestor atacuri, Moscova a lansat noi rachete de pe bombardiere strategice ‘Tu-95’, au adăugat forţele aeriene ucrainene într-un comunicat postat pe contul lor de Telegram.

„În 10 februarie 2023, Rusia a atacat oraşe şi instalaţii de infrastructură critică din Ucraina. Mijloacele militare şi personalul Forţelor aeriene ale Ucrainei au distrus cinci rachete de croazieră ‘Kalibr’ şi cinci drone de atac ‘Shahed-136/131′”, se menţionează în acelaşi comunicat.

Alte 35 de rachete antiaeriene ghidate „S-300” au fost lansate împotriva regiunilor Harkov şi Zaporojie, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Concurs eseuri