Agenția de știri și analize Karadeniz Press este focusată pe acoperirea mediatică a evoluțiilor de securitate și politică externă din Regiunea Mării Negre (conflictele din regiune, precum invazia militară rusă din Ucraina, securitate energetică, relații diplomatice și tratate internaționale care caracterizează evoluțiile de securitate și de politică externă pentru statele riverane Mării Negre, în raport cu alte state sau cu organisme internaționale precum ONU, NATO, UE, OSCE etc. Redacția Karadeniz Press este formată din tineri cercetători în domeniul studiilor de securitate și apărare și relațiilor internaționale care își propun să ofere publicului interesat știri și analize de calitate, bine documentate, care să fie livrate la momentul oportun pentru înțelegerea evoluțiilor în plan regional! Vrei să fii și tu unul dintre acești tineri cercetători? Dacă da, noi îți oferim ocazia!
Karadeniz Press lansează un concurs de analize de securitate și politică externă pentru surprinderea unor evoluții și fenomene cu impact în regiunea Mării Negre! Temele de reflecție propuse de noi se referă la: – statutul Mării Negre în tratate și convenții internaționale, bilaterale sau multilaterale (Convenția de La Montreux, OCEMN, Inițiativa celor trei mări etc), – provocările de securitate la adresa statelor din regiunea Mării Negre (conflictul din Ucraina, migrația ilegală, traficul de droguri, securitate energetică etc), – evoluții politice interne, de securitate și politică externă ale statelor riverane Mării Negre sau cu impact direct asupra ecuației de securitate regională (România, Ucraina, Federația Rusă, Georgia, Turcia, Bulgaria și Republica Moldova). Dacă ești student sau cercetător în domeniul științe politice, sociologie, studii de securitate, relații internaționale și vrei să devii contributor la Karadeniz Press, te rugăm să ne trimiți o analiză de circa 4000 de cuvinte, care să cuprindă una sau mai multe dintre temele enumerate mai sus, după modelul analizelor publicate de Council on Foreign Relations (de exemplu: https://www.cfr.org/backgrounder/ukraine-conflict-crossroads-europe-and-russia ) sau Rand Corporation (de exemplu: https://www.rand.org/pubs/research_briefs/RBA1862-1.html ), pe adresa de email redactia@karadeniz-press.ro. Pâna la data de 1 septembrie 2023 vă invităm să trimiteți un CV, titlul și un rezumat al lucrării, urmând ca articolul să fie trimis în forma finală până în data de 15 octombrie 2023. Și pentru că noi considerăm că munca trebuie răsplătită, avem și premii pentru voi! Premiul 1 este în valoare de 300 euro, premiul 2 este 200 euro, premiul 3 este 150 euro, iar cele 5 mențiuni care vor fi acordate sunt în valoare de 100 euro! De asemenea, toți câștigătorii vor fi invitați să publice regulat analize și știri pentru Karadeniz Press, pe baza unui contract de drepturi de autor, contribuțiile voastre urmând a fi retribuite!
Liderul rus Vladimir Putin îşi va susţine discursul anual despre starea naţiunii, în faţa camerelor reunite ale Adunării Federale (Duma de Stat, camera inferioară, şi Consiliul Federaţiei, camera superioară) la 21 februarie, cu trei zile înainte de împlinirea unui an de la declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei. „Mai multe explozii au fost auzite în capitala Kiev în dimineaţa zilei de 10 februarie, ca parte a ultimului atac masiv cu rachete al Rusiei asupra Ucrainei”, au semnalat autorităţile locale.
Situația actuală
„La 21 februarie, preşedintele Federaţiei Ruse se va adresa Adunării Federale”, a anunţat într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, precizând că, în discursul său, Vladimir Putin va aborda „situaţia actuală”, în special ofensiva rusă în Ucraina şi situaţia economică a ţării.
De data aceasta, preşedintele rus îşi va susţine discursul despre starea naţiunii în „Gostinnîi dvor”, o sală de congrese situată în apropiere de Piaţa Roşie şi la 150 de metri de Kremlin.
În mod tradiţional, Vladimir Putin pronunţă în fiecare an un discurs despre starea naţiunii în faţa parlamentarilor ruşi, în care face bilanţul pe anul care s-a scurs şi stabileşte noi direcţii strategice.
În 2022, acest discurs a fost însă anulat, în urma invaziei armatei ruse împotriva Ucrainei. Dmitri Peskov a indicat vineri că soldaţi ruşi care participă la operaţiunile din Ucraina vor fi „cu siguranţă” invitaţi la discursul din 21 februarie.
După cum a sugerat Peskov, Putin ar putea organiza apoi un alt eveniment care fusese amânat, dialogul anual televizat denumit „Linia directă” cu poporul, în cursul căruia răspunde în direct la întrebări din partea publicului.
Cascadă de rachete
Rusia a declanşat la 24 februarie trecut o invazie în Ucraina pe care o numeşte „operaţiune militară specială”, calificată de Kiev şi Occident drept o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
Oficiali ucraineni au informat că instalaţii de înaltă tensiune de-a lungul Ucrainei au fost lovite de un atac masiv cu rachete ruseşti, iar armata ucraineană încearcă să neutralizeze noul atac lansat de armata rusă cu zeci de rachete şi drone kamikaze, care intervine la câteva ore după turneul în Europa al preşedintelui Volodimir Zelenski pentru a cere mai multe arme.
Administraţia militară din capitala ucraineană a anunţat pe contul său de Twiiter, citată de The Kyiv Independent, că „apărarea antiaeriană este în prezent activă în zonă”, care nu precizează dacă există morţi sau răniţi.
Patriarhul rus Kirill, un aliat de nădejle al președintelui Putin
Între timp, forţele aeriene ucrainene au declarat că au distrus cinci rachete ‘Kalibr’ şi cinci drone kamikaze ‘Shahed’, de fabricaţie iraniană pe care Rusia le-a folosit pentru a ataca în ultimele 24 de ore Ucraina.
În cursul acestor atacuri, Moscova a lansat noi rachete de pe bombardiere strategice ‘Tu-95’, au adăugat forţele aeriene ucrainene într-un comunicat postat pe contul lor de Telegram.
„În 10 februarie 2023, Rusia a atacat oraşe şi instalaţii de infrastructură critică din Ucraina. Mijloacele militare şi personalul Forţelor aeriene ale Ucrainei au distrus cinci rachete de croazieră ‘Kalibr’ şi cinci drone de atac ‘Shahed-136/131′”, se menţionează în acelaşi comunicat.
Alte 35 de rachete antiaeriene ghidate „S-300” au fost lansate împotriva regiunilor Harkov şi Zaporojie, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa.
