de Razvan Iorga | dec. 7, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri, UE, Uncategorized @ro
Conform unor noi dezvaluiri facute prin intermediul portalului WikiLeaks, serviciile speciale interne rusesti FSB dar si Ministerul de Interne percep relatiile ruso-americane “in termeni de Razboi Rece”, scrie ambasadorul SUA la Moscova, John Beyrle, catre seful FBI Robert Mueller. In plus, serviciile ruse de securitate “folosesc sistemul judiciar al tarii pentru a reprima opozantii”. De asemenea, “ele (serviciile speciale –n.r.) considera demersurile SUA si ale aliatilor lor ca o tentativa de destabilizare a tarii”. Ambasadorul mai scria ca serviciile secrete ruse “supravegheaza activ” americanii din Rusia, au incercat de mai multe ori “sa opreasca programe umanitare americane in Caucazul de Nord” si “au fabricat acuzatii” la adresa unor ONG-uri occidentale. Documentele mai spun ca nici serviciile secrete, nici Ministerul Apararii si cel de Interne nu participa la luarea deciziilor politice importante. Diplomatul a transmis aceste concluzii directorului FBI, Robert Mueller, la 5 noiembrie 2009, inainte de vizita acestuia la Moscova. Telegrama trimisa de ambasadorul John Beyrle lui Robert Muller ii descrie pe directorii celor trei servicii ruse de securitate, cu care directorul FBI urma sa se intalneasca, si ofera detalii despre rolul acestor servicii in cadrul structurii de putere ruse. Beyrle subliniaza ca cei trei “reprezinta institutii care se simt amenintate, ideologic si material, de «resetarea» relatiilor” ruso-americane, dar adauga ca acestia apreciaza beneficiile cooperarii cu Washingtonul.
Intretinerea divergentelor in spionaj
Inainte de a-i descrie, el prezinta “tandemul” relatiilor intre presedintele Dmitri Medvedev si premierul Vladimir Putin. Cei doi “consolideaza divizarile de lunga durata intre «siloviki» (oficiali din serviciile de securitate si spionaj) si modernisti, (care) recunosc ca viitorul Rusiei depinde de integrarea in economia mondiala, iar confruntarea cu unele dintre cele mai persistente probleme ale tarii, cum ar fi coruptia, necesita transparenta si aplicarea impartiala a legii”, ii scrie ambasadorul directorului FBI, adaugand ca, desi consilierii lor au pareri divergente, cei doi par “uniti”. Muller se pregatea sa se intalneasca cu directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, a carui agentie se ocupa de criminalitatea interna, terorism si contrainformatii, cu directorul SVR, Mihail Fradkov, a carui agentie este echivalentul CIA si cu ministrul Afacerilor Interne, Rasid Nurgaliev, a carui institutie controleaza fortele de politie si prezinta unele asemanari cu Departamentul de Justitie.
Assange arestat
Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, a fost arestat marti la Londra, fiind acuzat de agresiune sexuala in Suedia, potrivit editiei electronice a The Guardian. Un mandat european de arestare a fost primit de avocatul lui Assange, in conditiile in care scandalul privind divulgarea de documente diplomatice americane continua. Surse au declarat pentru Sky News ca ofiterii Scotland Yard l-au retinut pe australianul in varsta de 39 de ani in jurul orei locale 9.30. Calificand masura drept “politica”, avocatul lui Assange, Mark Stephens, a dat asigurari ca clientul sau vrea sa afle acuzatiile care il vizeaza pentru a le putea combate. Doua femei din Suedia sustin ca au fost agresate sexual de Assange, atunci cand acesta a vizitat tara, in luna august. Fondatorul WikiLeaks a negat acuzatiile. “Autoritatile din Marea Britanie sunt implicate pentru ca se crede ca Julian Assange a locuit in sud-estul Angliei. Acum sunt obligate sa il retina sau sa il aresteze”, potrivit Sky News. Assange urmeaza sa compara in fatamagistratilor din Westminster, care vor decide sau nu extradarea sa.
de Isac Mihai | feb. 1, 2010 | Alte regiuni, Știri, UE, Uncategorized @ro
Sediul MI5, principala linie de aparare britanica impotriva spionajului chinezesc
Contraspionajul britanic a acuzat China de faptul ca incearca sa spioneze oamenii de afaceri britanici prin oferirea de mici cadouri, in special de stick-uri USB, la forumuri si targuri comerciale, relateaza mass-media britanica, preluata de presa de la Bucuresti. Potrivit cotidianului britanic The Times, care citeaza un raport „restrictionat” de 14 pagini al serviciului de contraspionaj britanic (MI5), ofiteri sub acoperire ai Armatei de Eliberare a Poporului si ai Ministerului Securitatii Publice au abordat mai multi oameni de afaceri britanici la targuri, oferindu-le mici „cadouri”. Micile dovezi de prietenie, inclusiv camere foto sau stick-uri USB, contineau virusi informatici, cunoscuti sub denumirea generica de „troieni”, care le permiteau spionilor chinezi sa acceseze de la distanta informatiile confidentiale de pe computerul oamenilor de afaceri vizati. Potrivit MI5, guvernul chinez „reprezinta una dintre mai importante amenintari in ceea ce priveste spionajul la adresa Marii Britanii”.
Documentul, citat de mass-media britanica, descrie cum China a atacat companiile britanice din domeniul apararii, energiei, comunicatiilor si de productie, intr-o campanie de hacking concertata. Raportul sustine ca Beijingul a mers chiar mai departe, vizand prin actiunile sale de spionaj, retelele de computer si conturile de email ale companiilor de PR si ale firmelor de avocatura internationale.
SUA, lovita de spionita
China spioneaza din ce in ce mai mult Statele Unite, gratie mijloacelor puse la dispozitie de razboiul informatic, dar si prin clasica recrutare de agenti, se afirma intr-un raport dat publicitatii anul trecut de o comisie a Congresului american. „China isi schimba maniera in care practica spionajul”, a declarat sefa comisiei economice si de securitate sino-americana, Carolyn Bartholomew. Comisia a reluat, intr-un voluminos raport anual adresat Congresului, acuzatia de manipulare a monedei chineze de catre autoritatile de la Beijing, recomandand o abordare mai ferma a Statelor Unite pe acest subiect. Raportul noteaza o intensificare puternica a atacurilor informatice chineze care vizeaza sa infiltreze sau sa perturbe site-urile guvernului american sau ale personalitatilor pe care China le considera drept dusmanii sau, cum ar fi dalai lama.
Colonelul Gary McAlum, un inalt responsabil militar american, a declarat comisiei ca Pentagonul a cunoscut 54.640 de incidente legate de cyber-atacuri in 2008, ceea ce reprezinta o crestere cu 20% in raport cu 2007, iar anul acesta s-ar putea atinge o rata de progresie de 60% a atacurilor informatice. Chiar daca aceste atacuri provin din lumea intreaga, China este principala responsabila, potrivit comisiei. Raportul afirma, de asemenea, ca autoritatile din Beijing ar fi gata sa desfasoare o armata de hackeri chinezi, in caz de conflict. Potrivit comisiei, China este tara cea mai agresiva in termeni de spionaj fata de Statele Unite, iar Beijingul incearca sa recruteze din ce in ce mai multi spioni americani.
Spion condamnat
Un inginer american de origine chineza a fost condamnat la 24 de ani de inchisoare si plata unei amenzi de 50.000 de dolari pentru tentativa de vindere a unor tehnologii militare catre Beijing. Chi Mak a fost acuzat ca a incercat sa exporte in China informatii referitoare la sistemul electric de propulsie al unor nave de razboi. Barbatul lucra la o companie din Anaheim, care derula contracte cu marina SUA. Individul nu a fost insa inculpat pentru spionaj, deoarece datele pe care a vrut sa le trimita in China nu erau secrete, ele fiind publice pe site-ul Societatii Americane de Inginerie Navala. In plus, o parte dintre detaliile tehnice au fost discutate la mai multe conferinte internationale, la care au participat ingineri din toata lumea (inclusiv de la Beijing). Potrivit mass-media, in urma unui raid efectuat in casa chinezului, politia sustine ca a gasit o lista cu alte tehnologii pe care Mak intentiona sa le sustraga. Printre ele se numarau date despre sistemul de aparare antiracheta si despre unele torpile.
Procurorul Cormac Carney a adoptat o atitudine necrutatoare fata de inculpatul in virsta de 67 de ani. El l-a acuzat pe Chi Mak ca „a tradat America“ si ca a facut „mult rau“ Statelor Unite. Chinezul a negat vehement acuzatiile ce i se aduc si spune ca nu a vrut niciodata sa aduca vreun prejudiciu tarii sale adoptive. „Am trait in SUA aproape 30 de ani. Iubesc America! Aici sint casa mea, familia mea, cariera mea. Aceasta este tara mea acum“, a declarat barbatul in timpul audierilor. El afirma ca a vrut doar sa faca un schimb de informatii cu niste prieteni chinezi si nu s-a gindit ca datele pe care le foloseste ar reprezenta un pericol pentru Washington.
Intreaga ancheta a inceput in octombrie 2005, cind fratele si cumnata lui Chi Mak au fost arestati pe aeroportul din Los Angeles. Cei doi incercau sa se imbarce intr-un avion cu destinatia Hong Kong, cu trei CD-uri criptate asupra lor. Discurile contineau informatii cu caracter militar, care insa nu erau clasificate. Totusi, procurorii spun ca Mak ar trebui considerat de rea-credinta, pentru ca a codificat datele de pe discuri. „De ce sa le codifici daca nu sint periculoase pentru SUA?“, a intrebat magistratul la proces. Sotia inginerului a fost si ea retinuta pentru complicitate. Femeia a afost condamnata la 3 ani de puscarie, dupa care va fi expulzata.
In ultima perioada, autoritatile americane sustin ca au deconspirat mai multe cazuri de spionaj in favoarea Chinei. Recent, un analist al Departamentului Apararii si un fost inginer al companiei Boeing au fost acuzati ca incercau sa vinda Beijingului secrete privind navetele spatiale. In aceeasi perioada, alte trei persoane au fost retinute in SUA pentru ca au incercat sa ofere informatii militare Taiwanului. In plus, in luna ianuarie 2008, un chimist de la o companie din Houston, Texas, a fost arestat sub acuzatia de furt de informatii secrete pentru a le vinde Chinei.
Inchizitie americana
O comisie consultativa a Congresului american a acuzat recent China ca ar fi accelerat atacurile de spionaj cibernetic asupra guvernului SUA, a firmelor contractoare din domeniul apararii si a companiilor americane. Comisia care examineaza periodic situatia de securitate si raporturile economice dintre cele doua tari a mai mentionat in raportul sau anual inaintat Congresului, ca programul spatial agresiv al Chinei permite Beijingului sa atace mai eficient fortele armate americane. China fura mari cantitati de informatii sensibile din retelele de calculatoare americane, a declarat Larry Wortzel, presedintele comisie consultative infiintate in 2000.
Comisia formata din sase democrati si sase republicani a adoptat in unanimitate raportul, potrivit caruia ultimele evolutii sugereaza faptul ca China intentioneaza sa isi extinda sfera de control. Reactia dura a partii americane vina la scurt timp dupa ce un oficial al Pentagonului a fost acuzat de spionaj in favoarea guvernului chinez. James Wilbur Fondren Jr., in varsta de 62 de ani, lucra drept director adjunct al reprezentantei Comandamentului american pentru Pacific la Washington, potrivit Departamentului de Justitie. James Wilbur s-a predat agentilor federali miercuri, a precizat Departamentul de Justitie. El este acuzat de implicare intr-o conspiratie de spionaj din noiembrie 2004 pana in februarie 2008.
Autoritatile din Washington au avertizat inca de la finele lui 2006 ca Beiijingul si-a intensificat activitatile de spionaj pe teritoriul american. In septembrie anul trecut, unul dintre spionii de top ai SUA, viceamiralul McConnell, a facut o declaratie alarmanta. El a spus ca Rusia si China „spioneaza in prezent in America, la aceleasi cote ca in timpul Razboiului Rece“. In plus, oficialii americani sustin ca armata Statelor Unite si cea a Chinei au intrat intr-un adevarat „razboi cibernetic“, in care sabotajele si furturile de date electronice sint la ele acasa.
Spionaj made in China
Printr-o vasta operatiune de spionaj electronic s-a reusit sustragerea de informatii din sute de computere apartinand unor guverne si companii din toata lumea, potrivit unor cercetatori de la Universitatea din Toronto. Sistemul electronic de spionaj era controlat aproape in totalitate de computere aflate in China, dar specialistii nu au putut determina daca guvernul chinez era implicat, relateaza mass-media de peste Ocean. Printre computerele vizate se numara si cele din patru ambasade ale Romaniei, din Finlanda, Frata, Norvegia si China.
Cercetatorii au descoperit sistemul dupa ce liderul tibetan Dalai Lama i-a rugat sa-i verifice computerele pentru semne de programe intruzive si malware. Aceasta cautare a dus la descoperirea unei operatii care, in mai putin de doi ani, s-a infiltrat pe 1.295 de computere din 103 tari, multe dintre aceste calculatoare apartinand unor ambasade, ministri de externe si altor institutii guvernamentale, inclusiv in centrele lui Dalai Lama din India, Bruxelles, Londra si New York.
Specialistii au declarat ca sistemul era concentrat pe spionarea guvernelor din tarile din sudul si sud-estul Asiei. Analistii in spionaj au spus ca multe guverne, inclusiv cele ale Chinei, Rusiei si Statelor Unite, folosesc programe sofisticate pentru a aduna informatii, dar cel scos la iveala acum este cel mai important, din punctul de vedere al numarului tarilor in care s-a infiltrat. Sistemul, denumit GhostNet, continua sa functioneze si sa se inflitreze in mai mult de 12 computere saptamanal. Nu au fost gasite urme in sistemul informatic al guvernului SUA, desi computerele NATO au fost monitorizate de spioni pentru o jumatate de zi, iar cele ale Ambasadei Indiene din SUA au fost infectate.
GhostNet are capacitatea e a activa functiile audio si video ale unui computer, putand transmite ce se vede/aude in camera respectiva. Potrivit specialistilor, programul de spionaj targeteaza anumite calculatoare, si nu infecteaza la intamplare. Cercetatorii au declarat ca serverul de posta electronica a organizatiei lui Dalai Lama a fost infectat si au existat consecinte diplomatice. De exemplu, dupa ce Dalai Lama a trimis o invitatie unui diplomat strain, guvernul chinez a telefonat acelui diplomat, cerandu-i sa nu onoreze invitatia.
Specialistii din Toronto au notificat autoritatile care reglementeaza functionarea serviciilor de informatii despre existenta sistemului, oficialii Biroului Federal de Investigatii al SUA (FBI) refuzand sa comenteze. Desi cercetatorii canadieni au descoperit ca majoritatea computerelor ce controleaza sistemul de spionaj sunt in China, ei nu s-au grabit sa acuze guvernul chinez, spunand ca ar putea fi o organizatie neguvernamentala, care lucreaza pentru profit, sau un grup de cetateni chinezi, cunoscuti sub numele de „hackeri patriotici”. Un purtator de cuvant al Consulatului chinez din New York a declarat ca tara sa nu este implicata. „Sunt povesti vechi si sunt niste prostii. Guvernul chinez interzice strict orice forma de crime electronice”, a spus Wenqi Gao.
Ofensiva chineza
Totodata, China este unul din protagonistii cei mai activi pe scena spionajului din Belgia, cu un interes marcant in obtinerea de informatii stiintifice si tehnologice, veghand totodata si asupra chestiunii tibetane, opozantilor politici si miscarii religioase Falun Gong. China este, de asemenea, specialista in folosirea studentilor pentru a obtine informatii, considera oficialii serviciilor de spionaj occidentale. Dincolo de scandalul spionajului american asupra tranzactiilor bancare mondiale prin intermediul companiei Swift – care continua in ciuda scandalului – cel mai recent caz de spionaj a intervenit in Consiliul de Ministri ai UE in mod continuu timp de opt ani, pana la detectarea sa in 2003.
Un ansamblu de cinci cutii instalate in timpul constructiei cladirii permitea interceptarea convorbirilor telefonice ale delegatiilor Spaniei, Frantei, Germaniei, Italiei si Marii Britanii si Austriei. Surse diplomatice au responsabilizat Israelul, dar nimeni n-a indraznit sa formuleze o acuzatie oficiala impotriva serviciilor de informatii de la Ierusalim, iar anchetatori belgieni au primit instructiuni de a nu aprofunda prea mult subiectul, potrivit unor surse apropiate cazului.
Totodata si sectorul privat este victima reiterata a spionilor. In ultimi ani, de exemplu, noua companii ale parcului tehnologic din Liege a fost victima unui furt de hard discuri si computere cu date tehnice cheie, in conditiile in care hotii au neglijat sustragerea de echipamente mult mai valoroase.
Jurnalistii spioni
Serviciile de informatii belgiene suspecteaza prezenta unui numar “alarmant” de spioni in randul corespondentilor de presa straini acreditati la Bruxelles, pe langa institutiile comunitare, Alianta Nord-Atlantica si institutiile guvernamentale belgiene, informa in anul trecut agentia austriaca de presa APA. “Este alarmant cat de multi ziaristi chinezi si rusi se invart prin Bruxelles, in legatura cu care ne putem intreba pe drept daca au urmat vreodata vreo pregatire in jurnalism”, a declarat recent seful serviciului de informatii belgian, Alain Winants, audiat de comisia pentru justitie a Senatului belgian, conform relatarii cotidianului flamand “De Morgen”, citat de KARADENIZ-PRESS. Responsabilul belgian a estimat la “cateva zeci” numarul spionilor care folosesc acoperirea de jurnalisti straini.
Declaratiile sale intervin pe fondul discutarii unui proiect legislativ menit sa acorde autoritati sporite serviciilor de informatii belgiene. Proiectul prevede ca agentii acestor servicii sa poata folosi acoperirea de ziaristi in cursul anchetelor. Proiectul a fost sever criticat de Liga belgiana pentru drepturile omului si alte organizatii pentru apararea drepturilor omului, care se teme ca informatiile astfel obtinute vor putea fi folosite in justitie sau in investigatiile serviciilor de securitate belgiene. Conform surselor citate, Liga belgiana pentru drepturile omului mai protesteaza fata de posibilitatea ca aceste date sa fie folosite si de catre alte servicii straine de informatii, apartinand statelor aliate cu Belgia. La institutiile internationale de la Bruxelles sunt acreditati aproximativ 1.200 de corespondenti straini, inclusiv aproximativ 100 de cetateni din China, Hong-Kong si Macau (n.r.-ultimele doua regiuni autonome in cadrul Chinei), formeaza cel mai numeros corp de presa alaturi de cel din capitala americana Washington.
de Isac Mihai | ian. 25, 2010 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Bancile elvetiene, tinta spionajului american
O hotarare a Tribunalului Administrativ elvetian interzice bancii UBS AG sa transmita date despre clienti autoritatilor Statelor Unite ale Americii, relateaza mass-media elvetiana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform deciziei tribunalului, „nu reprezinta o frauda fiscala faptul ca clientul bancii nu a completat formularul fiscal american, deci, autoritatile americane nu au dreptul sa ceara date despre clientul bancii elvetiene”. Hotararea devine astfel precedent juridic care poate fi aplicat clientilor americani a zeci de banci elvetiene, devenite unul din principalele refugii financiare a cetatenilor americani. Decizia pune sub semnul intrebarii acordul din 2008, semnat intre guvernele celor doua state, prin care, autoritatile SUA trebuiau sa primeasca date bancare confidentiale a peste 4500 de cetateni americani, clienti ai bancilor elvetiene.
Cruciada bancara
Departamentul american de Justitie, institutia coordonatoare a FBI, a anuntat recent ca 14.700 de contribuabili americani care detin un cont bancar in strainatate s-au denuntat la autoritatile americane pentru implicare in operatiuni de evaziune fiscala pentru a scapa de un proces. Fiscul american a anuntat inca din martie 2009 ca oferea contribuabililor aflati in caz de frauda posibilitatea de a veni sa-si negocieze sanctiunile financiare si legale. Acestia trebuiau sa dea fiscului informatii despre conturile ascunse pana pe 15 octombrie 2009. „Aceste cifre reprezinta aproape dublul cifrelor anuntat initial de fiscul american in octombrie si depaseste numarul denunturilor spontane inregistrate in 2008”, se arata intr-un comunicat al departamentului american de Justitie, citat de mass-media internationala.
Dorinta Washingtonului de a ataca evaziunea fiscala a fost ilustrata si prin acordul incheiat in august cu banca elvetiana UBS, pentru a obtine numele a 4.450 de clienti americani ai bancii vinovati de evaziune fiscala. “In prezent, departamentul de justitie a reusit sa investigheze sase clienti americani ai UBS (…) si este pe cale sa deschida o ancheta in cazul altor cateva zeci”, se mai arata in comunicat
Reamintim ca Statele Unite si Elvetia au ajuns la o intelegere privind un proces intentat de autoritatile americane bancii elvetiene UBS AG, in cadrul caruia solicitau publicarea numelor a 52.000 de cetateni americani titulari de conturi UBS, suspectati de evaziune fiscala. Cererea primita de Curtea de Justitie arata ca Fiscul (Internal Revenue Service, IRS) “vrea sa afle identitatea clientilor si alte informatii privind conturile acestora deschise la o banca elvetiana care a intreprins in mod regulat afaceri in secret cu Statele Unite, incalcand legile americane”. Clientii UBS a caror indentitate va fi facuta publica ar putea ascunde aproximativ 15 miliarde de dolari in conturile bancii. Avocatii specializati in taxe si impozite estimeaza ca UBS va dezvalui numele a mii de titulari de conturi, dupa ce a oferit autoritatilor americane date despre 250 de clienti, pe 18 februarie 2009. UBS, cu sediul in Zurich, a acceptat sa plateasca 780 milioane dolari pentru a evita acuzatiile de evaziune fiscala. De atunci, trei clienti UBS au pledat vinovati in Statele Unite, pentru ascunderea unor active bancare de autoritatile americane. Mii de clienti UBS au evitat urmarirea penala dupa ce au oferit voluntar autoritatilor date privind conturile din Elvetia.
In ultimele luni, Elvetia a negociat cu autoritatile americane in numele bancii, sustinand ca cererea americana privind dezvaluirea de catre UBS a unor date personale ale clientilor ar incalca legislatia elvetiana. Elvetia a amenintat ca va confisca datele cerute de Fiscul american in cazul in care judecatorul va decide dezvaluirea acestor date.
Reduta elvetiana
Reamintim ca pe 25 iunie 2009, ministrul elvetian de Finante, Hans-Rudolf Merz, declara intr-un interviu acordat publicatiei Frankfurter Allgemeine Zeitung ca Elvetia nu va renunta la secretul bancar, insa “va exista doar o cooperare internationala mai stransa”. “In ceea ce priveste secretul bancar in sine, politica noastra nu se va schimba, nu vom relaxa regulile. Va exista doar o cooperare internationala mai stransa”, a explicat Merz, subliniind: “nu am cedat presiunilor internationale, dar daca am fi continuat in acelasi ritm, Elvetia ar fi fost sanctionata, iar locurile de munca puteau fi afectate”.
Afirmatiile oficialului elvetian veneau la scurt timp dupa incheierea unui acord intre Elvetia si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), intelegere care s-a concretizat “peste noapte” si are drept scop identificarea evazionistilor care lucreaza prin offshor-uri cu ajutorul sistemului bancar. La acel moment, Guvernul elvetian a hotarat sa dea curs cererilor de verificare care se dovedesc “concrete si justificate” dupa ce statul a fost inclus pe lista provizorie a statelor necooperante. Oficialii elvetieni au precizat insa ca informatiile despre clientii bancilor vor fi “pazite” de “supravegherea nejustificata din exterior”.
In pofida crizei financiare internationale, Elvetia ramane cel mai mare centru financiar offshore, insumand mai mult de 1.500 miliarde euro, adica 28% din totalul paradisurilor fiscale. Insa presiunea impusa de noile reglementari continua sa creasca asupra acelor offshore-uri ce pun baza, in primul rand, pe evitarea platii impozitelor.
Totodata, pana la finele lui 2009, Elvetia a trebuit sa ratifice acordurile pentru dubla taxare, Berna fiind amenintata cu sanctiuni drastice in caz de refuz. G20, grupul celor mai industrializate 20 de state ale lumii, a presat guvernul de la Berna sa ratifice acordurile pentru dubla taxare in condititiile in care OECD solicita aceste masuri in privinta transparentei si a schimbului de informatii fiscale pentru a elimina Elvetia din lista “gri” a paradisurilor fiscale. Pana in prezent, 23 de state intentioneaza sa renegocieze acordurile cu Elvetia in privinta dublei taxari, iar sase state au ratificat deja acordurile, printre care Statele Unite, Norvegia, Danemarca si Mexic.
Victime colaterale
Banci elvetiene precum ZKB si Mirabaud au renuntat la afacerile cu clienti proveniti din SUA, arata o recenta analiza a cotidianului elvetian Neue Zuercher Zeitung, oficialii bancari opinand ca secretul bancar practicat de bancile din Confederatie ar putea fi amenintat. Bancile reactioneaza la presiunea venita din partea autoritatilor americane, care au obligat importantul grup bancar UBS sa ofere numele a zeci de mii de clienti din SUA, care sunt banuiti ca nu platesc taxe pe veniturile “ascunse” in conturi elvetiene. Fara a oferi surse, cotidianul Neue Zuercher Zeitung a declarat ca banca ZKB vrea sa inceteze pana la sfarsitul anului relatiile de afaceri cu toti clientii domiciliati in SUA, majoritatea dintre acesti clienti fiind imigranti elvetieni. Aceasta masura va afecta mai putin de 1% din activele pe care le administreaza banca, scrie Neue Zuercher Zeitung. Cotidianul l-a citat pe un membru al consiliului director al bancii Mirabaud, Yves Mirabaud, care a precizat ca “incercam sa scapam de putinii clienti americani pe care ii avem”.
Un al doilea cotidian, Tages Anzeiger, anunta la inceputul anului 2009 ca HSBC a scris clientilor si administratorilor de averi pentru a le cere sa renunte la secretul bancar legat de conturile deschise in Elvetia de persoane cu domiciului in 28 de state, printre care se numara China, Polonia si Turcia. HSBC este a treia banca din Elvetia, administrand active in valoare de peste 200 miliarde franci elvetieni, conform cotidianului Tages Anzeiger.
Dilema elvetiana
Statul elvetian, criticat pentru stricta implementare a secretului bancar, trebuie sa faca fata curiozitatii din ce in ce mai mari a serviciilor de spionaj straine, foarte interesate de informatiile pe care le ascunde piata sa financiara, relateaza agentiile internationale de presa, preluate de mass-media de la Bucuresti.
“Constatam un interes general pentru informatiile financiare” pe care incearca sa le obtina spionii in maniera frauduloasa, a spus Jürg Bühler, directorul serviciilor de informatii interne elvetiene, Serviciul de analiza si prevenire. “Aceasta situatie s-a intensificat in contextul crizei financiare si a competitiei” dintre pietele financiare, in special prin atacuri ale hackerilor care incearca sa sparga retelele bancilor, a subliniat Bühler. O parte dintre aceste atacuri informatice provin din „Asia sau trec prin China, fara a putea spune cu exactitate din ce tara provin”, a spus el intr-un interviu.
Serviciile de informatii interne din Elvetia afirma in raportul anual ca “spionajul continua sa fie exercitat in Elvetia sub toate formele”, de la spionajul clasic, prin informatori, pana la cel folosind mijloace sofisticate de telecomunicatii. De cele mai multe ori spionii intra in aceasta tara, sediu al numeroase institutii financiare, cu statut diplomatic sau declarandu-se jurnalisti, se arata in raport. Din punctul de vedere al agentiei, Elvetia “se afla in colimatorul serviciilor de informatii straine din cauza importantei sale ca platforma comericiala pentru materii prime si a pietei sale financiare”.
In fata acestui interes, autoritatile federale au interzis anul trecut accesul pe teritoriul tarii a 21 de cetateni straini cu statut diplomatic, fata de numai opt in 2007. Acestea au fost masuri preventive, care nu au fost intotdeauna legate de dosare de spionaj financiar, a explicat Bühler.
In fata amenintarilor marilor tari europene si Statelor Unite, Elvetia a decis in luna martie sa faca unele concesii privind secretul sau bancar si desfasoara in prezent negocieri cu mai multe tari, pentru a fi stearsa de pe lista gri cu paradisurile fiscale a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Vulnerabilitati bancare
Cazul statului vecin, Principatul Liechtenstein, a demonstrat in mod flagrant, vulnerabilitatea bancilor in fata atacurilor serviciilor de informatii. In februarie 2008, un fost salariat al bancii LGT a furat documente pe care le-a oferit spre cumparare Guvernului german, scotand la lumina zilei un scandal amplu privind fraude fiscale, care s-a raspandit si in alte tari occidentale si a determinat mai multe state, printre care Elvetia si Liechtenstein, sa faca unele concesii privind secretul bancar. Aceleasi documente au ajuns si in mana serviciilor secrete britanice, americane si canadiene.
Furtul de documente care contineau informatii confidentiale privind clientii bancii “a demonstrat pericolele” pe care le infrunta institutiile bancare, daca nu se apara suficient, considera un purtator de cuvant al Asociatiei elvetiene a bancherilor.
Atat “tarile din Europa occidentala, cat cele din (Europa – n.red.) de Est” desfasoara activitati de spionaj in Elvetia, a spus Bühler, fara a numi statele suspectate, din motive diplomatice. In fata acestor atacuri, autoritatile elvetiene incearca sa sesizeze bancile in legatura cu pericolele care le pandesc. Dar “nu poate fi pusa o patrula a politiei in fata fiecarei banci”, comenteaza seful serviciilor de informatii elvetiene.
Print bancar
La randul sau si presedintele Frantei, Nikolas Sarkozy, a avertizat ca va renunta la titlul de print al Andorrei daca statul aflat la granita intre Franta si Spania nu va schimba legile secretului bancar. Tara, cu o populatie de 90 de mii de locuitori, este considerata un paradis fiscal pentru ca taxele sunt foarte reduse si legislatia in vigoare nu permite divulgarea secretului bancar, fapt condamnat public de Organizatiei pentru Cooperare Economica (OECD), entitate ce a reusit sa convinga Elvetia, Luxemburg, Austria si Belgia sa permita cooperarea cu autoritatile pentru schimbul de informatii din sisemul bancar.
Principatul este recunoscut drept una din cele mai importante destinatii turistice din lume, cu aproximativ 11 milioane de vizitatori anual, fiind guvernat atat de Franta, prin Nikolas Sarkozy, cat si de Spania, prin episcopul catolic al orasului catalan La Seu d’Urgell, ambii avand titulatura de print. Mentionam ca numele principatului se regaseste in diferite rapoarte ale serviciilor de securitate, care acuza sistemul bancar de toleranta fata de activitatile financiare ale separatistilor basci si ai altor organizatii separatiste. In 2004, un controversat raport al CIA considera ca prin Andorra sunt finantate actiunile filialelor al Qaida din Europa si statele arabe din nordul Africii.
Cocaina bancara
Mii de bancheri din SUA si UE sunt tratati anual in spitale si sanatorii din Elvetia pentru dependenta de cocaina, relateaza mass-media elvetiana. „In spitale sunt tratati si pacienti din mediul bancar. Inseamna ca dependenta exista, dar ar fi dificil de avansat o cifra. Pot spune doar ca este vorba de cateva zeci de persoane pe an. Unele vin chiar si din strainatate ca sa urmeze un tratament in Elvetia, din motive de discretie. Se interneaza la noi bancheri care vin de pe alte piete financiare importante, cum ar fi Londra. In toate profesiile exista persoane care iau cocaina, dar domeniile unde presiunea pentru performanta este foarte puternica, cum ar fi bancile si asigurarile, fac mai mult obiectul acestui tip de dependenta”, au declarat surse medicale locale. Conform sursei citate, drogul, in acest caz cocaina, este folosit ca element dopant, functionand ca stimulator care creste rezistenta la oboseala. Acest lucru ii permite celui care-l consuma sa munceasca mai mult. Insa acest drog poate provoca tulburari ale ritmului cardiac, hipertensiune, spasme sau epilepsie, fiind totodata supusi pericolului supradozei sau folosirii unei cantitati de cocaina contrafacuta.
Inaltii functionari bancari nu sunt pacienti clasici, considera medicii elvetieni, problemele lor diferind de ale unui toxicoman obisnuit. Prima diferenta, legata de bani, este calitatea produselor pe care le consuma, cocaina folosita fiind, in majoritatea cazurilor, mai pura. Chiar daca nu este mai putin periculos, consumul cocainei mai pure inlatura problemele suplimentare produse de drogurile falsificate. In plus, se consuma de preferinta pe cale nazala si putini bancheri se injecteaza. Foarte putini sufera de politoximanie, chiar daca o mare parte combina cocaina cu medicamente sau alcool. Bancherii au mai multe sanse sa iasa din dependenta de cocaina decat alti toxicomani, este concluzia surselor medicale citate de mass-media elvetiana.
Efect media
Elvetia, care pana acum reprezenta imaginea neutralitatii si a linistii, a descoperit ca este izolata si ca nu mai este indragita, fiind in centrul atentiei din cauza secretului bancar, a ”duelului” cu Libia, a tendintelor xenofobe ale dreptei sale populiste si ca urmare a arestarii cineastului franco-polonez Roman Polanski, relata recent mass-media elvetiana, preluata de presa de la Bucuresti. ”De ce nu ne mai iubeste lumea”, se intreba ziarul elvetian Le Matin, citand comentarii acerbe aparute in presa straina in ultimele zile.
Pentru cotidian, nu incape nici o indoiala ca arestarea lui Polanski la sosirea in Elvetia in urma cu unsprezece zile, in baza unui mandat american, a fost picatura care a umplut paharul. ”Acest episod a fost pretextul pentru a reveni asupra unor scandaluri mai dureroase”, explica Le Matin, enumerand infrangerile suferite in acest an de Confederatia Helvetica, cramponata de neutralitatea sa. In cateva luni, Elvetia a fost obligata sa ia unele masuri de relaxare in legatura cu secretul sau bancar, sa se plieze fata de liderul libian Moammar El-Ghaddafi, devenit furios din cauza arestarii fiului sau Hannibal la Geneva pentru rele tratamente fata de doi servitori, si sa dezvaluie fiscului american numele a zeci de mii de clienti ai bancii UBS in SUA.
”Tara trece printr-o etapa dificila ce se prelungeste”, recunostea profesorul Pascal Sciarini de la Universitatea din Geneva.In opinia politologului, dezamagirea in legatura cu Elvetia dateaza din anii ‘90 si in legatura cu fondurile nerevendicate, respectiv bunurile victimelor Holocaustului plasate in bancile elvetiene.
Ziarul ”24 de ore” considera ca imaginea Elvetiei este de mult timp stirbita in ochii vecinilor sai francezi. ”Imaginea unei Elvetii idilice si tolerante este de mult timp stearsa din memoria francezilor”, opineaza publicatia. Conform articolului, partea franceza nu a uitat atacurile mediatice ale extremei drepte, care i-a calificat pe muncitorii din zona de frontiera veniti din Franta drept ”pleava” si ”infractori straini”, ceea ce a provocat o adevarata furtuna in Hexagon.
„Una dintre problemele majore ale Confederatiei este neutralitatea”, estimeaza Sciarini, explicand ca, in numele ei, ”au fost cautionate practici indezirabile, precum fondurile nerevendicate si secretul bancar”. La randul sau, Pierre Hazan, profesor la Institutul de Inalte Studii Internationale si Dezvoltare de la Geneva, Elvetia sufera din cauza ”absentei unei culturi a crizei”, care o face incapabila sa gestioneze propriile diferende internationale. Mai mult, ”odata cu incheierea Razboiului Rece, ea si-a pierdut locul privilegiat de contact intre Est si Vest”, este de parere Hazan. Elvetia ”incearca acum sa-si redefineasca rolul, angajandu-se mai mult in afacerile lumii, mentinandu-si in acelasi timp rolul traditional de mediator si de bune oficii”, a mai spus Hazan, estimand ca ”o neutralitate mai activa este una din solutiile la problema de imagine”.
Spioni bancari
Agentia Centrala de Informatii (CIA) si Biroul Federal de Investigatii (FBI), principalele servicii de informatii ale SUA, sunt „multumite” de rezultatele campaniei de recrutare a bancherilor si traderilor din fondurile de investitii, care sa participe la demascarea „teroristilor financiari”, relateaza mass-media americana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In acest scop serviciul american de spionaj a lansat in 2009 o campanie publicitara la Radio Bloomberg in speranta ca va recruta “genii de pe Wall Street” care “isi vor folosi inteligenta in slujba natiunii”. Cei recrutati vor oferi expertizele lor in diferite domenii, de la descoperirea conturilor unde isi depoziteaza banii traficantii afgani de droguri si pana la identificarea statelor care sunt vulnerabile la manipulari ale pietei.
CIA ofera un salariu anual de peste 160.000 de dolari pentru bancherii, analistii si brokerii din fonduri de investitii, mai arata sursa citata. Agentia sustine ca expertii financiari, pe care multi ii considera responsabili de actuala criza globala, vor ajuta la redresarea economica a tarii, dupa ce presedintele Barack Obama a declarat ca are nevoie de expertizele unor specialisti de pe Wall Street. Conform sursei citate, una din primele operatiuni de anvergura a CIA in lumea finantelor internationale a fost organizata, impreuna cu FBI, impotriva sistemului bancar elvetian, stat care a refuzat sa colaboreze cu autoritatile americane pentru identificarea cetatenilor SUA, acuzati ca foloseau bancile elvetiene pentru operatiuni masive de evaziune fiscala.
de Vitalie Goncearov | ian. 4, 2010 | Alte regiuni, Știri, UE, Uncategorized @ro
Bancile elvetiene au devenit tinta CIA
Agentia Centrala de Informatii (CIA) si Biroul Federal de Investigatii (FBI), principalele servicii de informatii ale SUA, sunt „multumite” de rezultatele campaniei de recrutare a bancherilor si traderilor din fondurile de investitii, care sa participe la demascarea „teroristilor financiari”, relateaza mass-media americana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In acest scop serviciul american de spionaj a lansat in 2009 o campanie publicitara la Radio Bloomberg in speranta ca va recruta „genii de pe Wall Street” care „isi vor folosi inteligenta in slujba natiunii”. Cei recrutati vor oferi expertizele lor in diferite domenii, de la descoperirea conturilor unde isi depoziteaza banii traficantii afgani de droguri si pana la identificarea statelor care sunt vulnerabile la manipulari ale pietei.
CIA ofera un salariu anual de peste 160.000 de dolari pentru bancherii, analistii si brokerii din fonduri de investitii, mai arata sursa citata. Agentia sustine ca expertii financiari, pe care multi ii considera responsabili de actuala criza globala, vor ajuta la redresarea economica a tarii, dupa ce presedintele Barack Obama a declarat ca are nevoie de expertizele unor specialisti de pe Wall Street. Conform sursei citate, una din primele operatiuni de anvergura a CIA in lumea finantelor internationale a fost organizata, impreuna cu FBI, impotriva sistemului bancar elvetian, stat care a refuzat sa colaboreze cu autoritatile americane pentru identificarea cetatenilor SUA, acuzati ca foloseau bancile elvetiene pentru operatiuni masive de evaziune fiscala.
Cruciada bancara
Departamentul american de Justitie, institutia coordonatoare a FBI, a anuntat recent ca 14.700 de contribuabili americani care detin un cont bancar in strainatate s-au denuntat la autoritatile americane pentru implicare in operatiuni de evaziune fiscala pentru a scapa de un proces. Fiscul american a anuntat inca din martie 2009 ca oferea contribuabililor aflati in caz de frauda posibilitatea de a veni sa-si negocieze sanctiunile financiare si legale. Acestia trebuiau sa dea fiscului informatii despre conturile ascunse pana pe 15 octombrie 2009. „Aceste cifre reprezinta aproape dublul cifrelor anuntat initial de fiscul american in octombrie si depaseste numarul denunturilor spontane inregistrate in 2008”, se arata intr-un comunicat al departamentului american de Justitie, citat de mass-media internationala.
Dorinta Washingtonului de a ataca evaziunea fiscala a fost ilustrata si prin acordul incheiat in august cu banca elvetiana UBS, pentru a obtine numele a 4.450 de clienti americani ai bancii vinovati de evaziune fiscala. „In prezent, departamentul de justitie a reusit sa investigheze sase clienti americani ai UBS (…) si este pe cale sa deschida o ancheta in cazul altor cateva zeci”, se mai arata in comunicat
Reamintim ca Statele Unite si Elvetia au ajuns la o intelegere privind un proces intentat de autoritatile americane bancii elvetiene UBS AG, in cadrul caruia solicitau publicarea numelor a 52.000 de cetateni americani titulari de conturi UBS, suspectati de evaziune fiscala. Cererea primita de Curtea de Justitie arata ca Fiscul (Internal Revenue Service, IRS) „vrea sa afle identitatea clientilor si alte informatii privind conturile acestora deschise la o banca elvetiana care a intreprins in mod regulat afaceri in secret cu Statele Unite, incalcand legile americane”. Clientii UBS a caror indentitate va fi facuta publica ar putea ascunde aproximativ 15 miliarde de dolari in conturile bancii. Avocatii specializati in taxe si impozite estimeaza ca UBS va dezvalui numele a mii de titulari de conturi, dupa ce a oferit autoritatilor americane date despre 250 de clienti, pe 18 februarie 2009. UBS, cu sediul in Zurich, a acceptat sa plateasca 780 milioane dolari pentru a evita acuzatiile de evaziune fiscala. De atunci, trei clienti UBS au pledat vinovati in Statele Unite, pentru ascunderea unor active bancare de autoritatile americane. Mii de clienti UBS au evitat urmarirea penala dupa ce au oferit voluntar autoritatilor date privind conturile din Elvetia.
In ultimele luni, Elvetia a negociat cu autoritatile americane in numele bancii, sustinand ca cererea americana privind dezvaluirea de catre UBS a unor date personale ale clientilor ar incalca legislatia elvetiana. Elvetia a amenintat ca va confisca datele cerute de Fiscul american in cazul in care judecatorul va decide dezvaluirea acestor date.
Reduta elvetiana
Reamintim ca pe 25 iunie 2009, ministrul elvetian de Finante, Hans-Rudolf Merz, declara intr-un interviu acordat publicatiei Frankfurter Allgemeine Zeitung ca Elvetia nu va renunta la secretul bancar, insa „va exista doar o cooperare internationala mai stransa”. „In ceea ce priveste secretul bancar in sine, politica noastra nu se va schimba, nu vom relaxa regulile. Va exista doar o cooperare internationala mai stransa”, a explicat Merz, subliniind: „nu am cedat presiunilor internationale, dar daca am fi continuat in acelasi ritm, Elvetia ar fi fost sanctionata, iar locurile de munca puteau fi afectate”.
Afirmatiile oficialului elvetian veneau la scurt timp dupa incheierea unui acord intre Elvetia si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), intelegere care s-a concretizat „peste noapte” si are drept scop identificarea evazionistilor care lucreaza prin offshor-uri cu ajutorul sistemului bancar. La acel moment, Guvernul elvetian a hotarat sa dea curs cererilor de verificare care se dovedesc „concrete si justificate” dupa ce statul a fost inclus pe lista provizorie a statelor necooperante. Oficialii elvetieni au precizat insa ca informatiile despre clientii bancilor vor fi „pazite” de „supravegherea nejustificata din exterior”.
In pofida crizei financiare internationale, Elvetia ramane cel mai mare centru financiar offshore, insumand mai mult de 1.500 miliarde euro, adica 28% din totalul paradisurilor fiscale. Insa presiunea impusa de noile reglementari continua sa creasca asupra acelor offshore-uri ce pun baza, in primul rand, pe evitarea platii impozitelor.
Totodata, pana la finele lui 2009, Elvetia a trebuit sa ratifice acordurile pentru dubla taxare, Berna fiind amenintata cu sanctiuni drastice in caz de refuz. G20, grupul celor mai industrializate 20 de state ale lumii, a presat guvernul de la Berna sa ratifice acordurile pentru dubla taxare in condititiile in care OECD solicita aceste masuri in privinta transparentei si a schimbului de informatii fiscale pentru a elimina Elvetia din lista „gri” a paradisurilor fiscale. Pana in prezent, 23 de state intentioneaza sa renegocieze acordurile cu Elvetia in privinta dublei taxari, iar sase state au ratificat deja acordurile, printre care Statele Unite, Norvegia, Danemarca si Mexic.
Victime colaterale
Banci elvetiene precum ZKB si Mirabaud au renuntat la afacerile cu clienti proveniti din SUA, arata o recenta analiza a cotidianului elvetian Neue Zuercher Zeitung, oficialii bancari opinand ca secretul bancar practicat de bancile din Confederatie ar putea fi amenintat. Bancile reactioneaza la presiunea venita din partea autoritatilor americane, care au obligat importantul grup bancar UBS sa ofere numele a zeci de mii de clienti din SUA, care sunt banuiti ca nu platesc taxe pe veniturile „ascunse” in conturi elvetiene. Fara a oferi surse, cotidianul Neue Zuercher Zeitung a declarat ca banca ZKB vrea sa inceteze pana la sfarsitul anului relatiile de afaceri cu toti clientii domiciliati in SUA, majoritatea dintre acesti clienti fiind imigranti elvetieni. Aceasta masura va afecta mai putin de 1% din activele pe care le administreaza banca, scrie Neue Zuercher Zeitung. Cotidianul l-a citat pe un membru al consiliului director al bancii Mirabaud, Yves Mirabaud, care a precizat ca „incercam sa scapam de putinii clienti americani pe care ii avem”.
Un al doilea cotidian, Tages Anzeiger, anunta la inceputul anului 2009 ca HSBC a scris clientilor si administratorilor de averi pentru a le cere sa renunte la secretul bancar legat de conturile deschise in Elvetia de persoane cu domiciului in 28 de state, printre care se numara China, Polonia si Turcia. HSBC este a treia banca din Elvetia, administrand active in valoare de peste 200 miliarde franci elvetieni, conform cotidianului Tages Anzeiger.
Dilema elvetiana
Statul elvetian, criticat pentru stricta implementare a secretului bancar, trebuie sa faca fata curiozitatii din ce in ce mai mari a serviciilor de spionaj straine, foarte interesate de informatiile pe care le ascunde piata sa financiara, relateaza agentiile internationale de presa, preluate de mass-media de la Bucuresti.
„Constatam un interes general pentru informatiile financiare” pe care incearca sa le obtina spionii in maniera frauduloasa, a spus Jürg Bühler, directorul serviciilor de informatii interne elvetiene, Serviciul de analiza si prevenire. „Aceasta situatie s-a intensificat in contextul crizei financiare si a competitiei” dintre pietele financiare, in special prin atacuri ale hackerilor care incearca sa sparga retelele bancilor, a subliniat Bühler. O parte dintre aceste atacuri informatice provin din „Asia sau trec prin China, fara a putea spune cu exactitate din ce tara provin”, a spus el intr-un interviu.
Serviciile de informatii interne din Elvetia afirma in raportul anual ca „spionajul continua sa fie exercitat in Elvetia sub toate formele”, de la spionajul clasic, prin informatori, pana la cel folosind mijloace sofisticate de telecomunicatii. De cele mai multe ori spionii intra in aceasta tara, sediu al numeroase institutii financiare, cu statut diplomatic sau declarandu-se jurnalisti, se arata in raport. Din punctul de vedere al agentiei, Elvetia „se afla in colimatorul serviciilor de informatii straine din cauza importantei sale ca platforma comericiala pentru materii prime si a pietei sale financiare”.
In fata acestui interes, autoritatile federale au interzis anul trecut accesul pe teritoriul tarii a 21 de cetateni straini cu statut diplomatic, fata de numai opt in 2007. Acestea au fost masuri preventive, care nu au fost intotdeauna legate de dosare de spionaj financiar, a explicat Bühler.
In fata amenintarilor marilor tari europene si Statelor Unite, Elvetia a decis in luna martie sa faca unele concesii privind secretul sau bancar si desfasoara in prezent negocieri cu mai multe tari, pentru a fi stearsa de pe lista gri cu paradisurile fiscale a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Vulnerabilitati bancare
Cazul statului vecin, Principatul Liechtenstein, a demonstrat in mod flagrant, vulnerabilitatea bancilor in fata atacurilor serviciilor de informatii. In februarie 2008, un fost salariat al bancii LGT a furat documente pe care le-a oferit spre cumparare Guvernului german, scotand la lumina zilei un scandal amplu privind fraude fiscale, care s-a raspandit si in alte tari occidentale si a determinat mai multe state, printre care Elvetia si Liechtenstein, sa faca unele concesii privind secretul bancar. Aceleasi documente au ajuns si in mana serviciilor secrete britanice, americane si canadiene.
Furtul de documente care contineau informatii confidentiale privind clientii bancii „a demonstrat pericolele” pe care le infrunta institutiile bancare, daca nu se apara suficient, considera un purtator de cuvant al Asociatiei elvetiene a bancherilor.
Atat „tarile din Europa occidentala, cat cele din (Europa – n.red.) de Est” desfasoara activitati de spionaj in Elvetia, a spus Bühler, fara a numi statele suspectate, din motive diplomatice. In fata acestor atacuri, autoritatile elvetiene incearca sa sesizeze bancile in legatura cu pericolele care le pandesc. Dar „nu poate fi pusa o patrula a politiei in fata fiecarei banci”, comenteaza seful serviciilor de informatii elvetiene.
Filiera italiana
Cetatenii italieni au depus in conturile bancilor din statele care agreeaza paradisurile fiscale 550 de miliarde de euro, care, comparativ cu datoria publica a statului italian, reprezinta circa o treime, relata recent mass-media din peninsula. Sursa citata precizeaza ca 60% din banii deponentilor sunt inregistrati pe numele locuitorilor din Lombardia, considerata cea mai bogata regiune din Italia. Mass-media italiana mai avertizeaza ca peste 300 de miliarde de euro sunt plasati in bancile elvetiene, 100 de miliarde s-ar regasi in institutiile bancare din Luxemburg, iar alte 40 de miliarde ar fi in conturile bancilor din Monaco. Jurnalistii italieni omit insa sa precizeze unde ar putea sa se regaseasca diferenta de 110 miliarde de euro pana la suma de 550 de miliarde de euro.
Print bancar
La randul sau si presedintele Frantei, Nikolas Sarkozy, a avertizat ca va renunta la titlul de print al Andorrei daca statul aflat la granita intre Franta si Spania nu va schimba legile secretului bancar. Tara, cu o populatie de 90 de mii de locuitori, este considerata un paradis fiscal pentru ca taxele sunt foarte reduse si legislatia in vigoare nu permite divulgarea secretului bancar, fapt condamnat public de Organizatiei pentru Cooperare Economica (OECD), entitate ce a reusit sa convinga Elvetia, Luxemburg, Austria si Belgia sa permita cooperarea cu autoritatile pentru schimbul de informatii din sisemul bancar.
Principatul este recunoscut drept una din cele mai importante destinatii turistice din lume, cu aproximativ 11 milioane de vizitatori anual, fiind guvernat atat de Franta, prin Nikolas Sarkozy, cat si de Spania, prin episcopul catolic al orasului catalan La Seu d’Urgell, ambii avand titulatura de print. Mentionam ca numele principatului se regaseste in diferite rapoarte ale serviciilor de securitate, care acuza sistemul bancar de toleranta fata de activitatile financiare ale separatistilor basci si ai altor organizatii separatiste. In 2004, un controversat raport al CIA considera ca prin Andorra sunt finantate actiunile filialelor al Qaida din Europa si statele arabe din nordul Africii.
Cocaina bancara
Mii de bancheri din SUA si UE sunt tratati anual in spitale si sanatorii din Elvetia pentru dependenta de cocaina, relateaza mass-media elvetiana. „In spitale sunt tratati si pacienti din mediul bancar. Inseamna ca dependenta exista, dar ar fi dificil de avansat o cifra. Pot spune doar ca este vorba de cateva zeci de persoane pe an. Unele vin chiar si din strainatate ca sa urmeze un tratament in Elvetia, din motive de discretie. Se interneaza la noi bancheri care vin de pe alte piete financiare importante, cum ar fi Londra. In toate profesiile exista persoane care iau cocaina, dar domeniile unde presiunea pentru performanta este foarte puternica, cum ar fi bancile si asigurarile, fac mai mult obiectul acestui tip de dependenta”, au declarat surse medicale locale. Conform sursei citate, drogul, in acest caz cocaina, este folosit ca element dopant, functionand ca stimulator care creste rezistenta la oboseala. Acest lucru ii permite celui care-l consuma sa munceasca mai mult. Insa acest drog poate provoca tulburari ale ritmului cardiac, hipertensiune, spasme sau epilepsie, fiind totodata supusi pericolului supradozei sau folosirii unei cantitati de cocaina contrafacuta.
Inaltii functionari bancari nu sunt pacienti clasici, considera medicii elvetieni, problemele lor diferind de ale unui toxicoman obisnuit. Prima diferenta, legata de bani, este calitatea produselor pe care le consuma, cocaina folosita fiind, in majoritatea cazurilor, mai pura. Chiar daca nu este mai putin periculos, consumul cocainei mai pure inlatura problemele suplimentare produse de drogurile falsificate. In plus, se consuma de preferinta pe cale nazala si putini bancheri se injecteaza. Foarte putini sufera de politoximanie, chiar daca o mare parte combina cocaina cu medicamente sau alcool. Bancherii au mai multe sanse sa iasa din dependenta de cocaina decat alti toxicomani, este concluzia surselor medicale citate de mass-media elvetiana.
Efect media
Elvetia, care pana acum reprezenta imaginea neutralitatii si a linistii, a descoperit ca este izolata si ca nu mai este indragita, fiind in centrul atentiei din cauza secretului bancar, a ”duelului” cu Libia, a tendintelor xenofobe ale dreptei sale populiste si ca urmare a arestarii cineastului franco-polonez Roman Polanski, relata recent mass-media elvetiana, preluata de presa de la Bucuresti. ”De ce nu ne mai iubeste lumea”, se intreba ziarul elvetian Le Matin, citand comentarii acerbe aparute in presa straina in ultimele zile.
Pentru cotidian, nu incape nici o indoiala ca arestarea lui Polanski la sosirea in Elvetia in urma cu unsprezece zile, in baza unui mandat american, a fost picatura care a umplut paharul. ”Acest episod a fost pretextul pentru a reveni asupra unor scandaluri mai dureroase”, explica Le Matin, enumerand infrangerile suferite in acest an de Confederatia Helvetica, cramponata de neutralitatea sa. In cateva luni, Elvetia a fost obligata sa ia unele masuri de relaxare in legatura cu secretul sau bancar, sa se plieze fata de liderul libian Moammar El-Ghaddafi, devenit furios din cauza arestarii fiului sau Hannibal la Geneva pentru rele tratamente fata de doi servitori, si sa dezvaluie fiscului american numele a zeci de mii de clienti ai bancii UBS in SUA.
”Tara trece printr-o etapa dificila ce se prelungeste”, recunostea profesorul Pascal Sciarini de la Universitatea din Geneva.In opinia politologului, dezamagirea in legatura cu Elvetia dateaza din anii ’90 si in legatura cu fondurile nerevendicate, respectiv bunurile victimelor Holocaustului plasate in bancile elvetiene.
Ziarul ”24 de ore” considera ca imaginea Elvetiei este de mult timp stirbita in ochii vecinilor sai francezi. ”Imaginea unei Elvetii idilice si tolerante este de mult timp stearsa din memoria francezilor”, opineaza publicatia. Conform articolului, partea franceza nu a uitat atacurile mediatice ale extremei drepte, care i-a calificat pe muncitorii din zona de frontiera veniti din Franta drept ”pleava” si ”infractori straini”, ceea ce a provocat o adevarata furtuna in Hexagon.
„Una dintre problemele majore ale Confederatiei este neutralitatea”, estimeaza Sciarini, explicand ca, in numele ei, ”au fost cautionate practici indezirabile, precum fondurile nerevendicate si secretul bancar”. La randul sau, Pierre Hazan, profesor la Institutul de Inalte Studii Internationale si Dezvoltare de la Geneva, Elvetia sufera din cauza ”absentei unei culturi a crizei”, care o face incapabila sa gestioneze propriile diferende internationale. Mai mult, ”odata cu incheierea Razboiului Rece, ea si-a pierdut locul privilegiat de contact intre Est si Vest”, este de parere Hazan. Elvetia ”incearca acum sa-si redefineasca rolul, angajandu-se mai mult in afacerile lumii, mentinandu-si in acelasi timp rolul traditional de mediator si de bune oficii”, a mai spus Hazan, estimand ca ”o neutralitate mai activa este una din solutiile la problema de imagine”.
de Isac Mihai | nov. 25, 2009 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Castro, misiune imposibila pentru CIA
Un cuplu de septuagenari americani s-a recunoscut vinovat de spionaj in favoarea Cubei comuniste timp de peste 30 de ani, in fata unui tribunal din Washington, in schimbul unei pedepse reduse la inchisoare pentru femeie, a anuntat Departamentul american al Justitiei, citat de agentiile de presa. Walter Kendall Myers, de 72 de ani, si sotia sa, Gwendolyn Steingraber Myers, de 71 ani, au furnizat documente si informatii regimului castrist incepand cu sfarsitul anilor ’70. Acordul de a pleda vinovati prevede condamnarea la inchisoare pe viata a lui Kendall Myers si o pedeapsa intre sase si sapte ani si jumatate de inchisoare pentru Gwendolyn Myers. Cuplul a acceptat, de asemenea, confiscarea apartamentului sau din Washington, a velierului propriu si a conturilor sale bancare totalizand 1,7 milioane de dolari, toate aceste bunuri urmand sa fie considerate amenda.
„In ultimii 30 de ani, acest cuplu a tradat increderea Americii prin furnizarea clandestina de informatii clasificate privind apararea nationala guvernului cubanez”, a afirmat intr-un comunicat David Kris, un inalt responsabil din Ministerul Justitiei. De cand au fost arestati, cei doi septuagenari au incercat de mai multe ori, dar fara succes, sa ceara eliberarea conditionata.
Profil de spioni
Kendall Myers, in varsta de 72 de ani, cu numele de cod „agent 202”, si sotia sa Gwendolyn Steingraber Myers, cu un an mai tanara, cu numele de cod „agent 123”, au fost arestati in iunie 2009 de politia federala si convocati in justitie. FBI a reusit sa ii prinda gratie unui agent al sau care ii convinsese ca este spion cubanez. Myers, angajat in Departamentul de Stat al SUA in 1977, a lucrat periodic pentru Biroul de informatii si cercetare al institutiei intre 1988 si 1999, inainte de a fi angajat cu norma intreaga ca analist al acestuia, intre 2000 si 2007. In aceasta calitate, a avut acces la informatii secrete incepand din 1985, iar din 1999 a putut avea acces la un numar si mai mare de documente confidentiale referitoare la Cuba si politica SUA si a aliatilor sai fata de ultimul stat comunist din America de Nord.
Cuplul, care dispune de o importanta avere, si locuind la Washington, ar fi acceptat sa spioneze in favoarea Cubei la sase luni dupa o vizita a lui Myers in insula comunista, in decembrie 1978. Sotul subtiliza informatii din Departamentul de Stat memorandu-le si luand notite. „Am fost intotdeauna prudent. In mod normal, nu scoteam documente” din cladire, a marturisit el agentului FBI care i-a demascat.
Potrivit marturisirilor cuplului, statul cubanez i-a contactat adesea prin mesaje radio codate pe unde scurte, pe care cei doi le decriptau apoi cu ajutorul unui program furnizat de serviciile de informatii cubaneze. Sotia lui Myers a spus ca tehnica lor favorita pentru a transmite informatiile agentilor regimului comunist consta in a schimba carucioarele in supermarketuri, pentru ca „era destul de usor de facut”. Fostul angajat al Departamentului de Stat a dat asigurari ca a primit „numeroase medalii” din partea guvernului cubanez. Mai mult, cei doi au petrecut o seara cu liderul cubanez Fidel Castro in 1995. Conform datelor furnizate de FBI, acestia nu au primit bani de la serviciile speciale cubaneze, motivatia ideologica fiind singurul motiv pentru care cei doi au acceptat sa devina spioni ai Havanei. Sursele citate au mai declarat ca la documentele secrete americane, remise de Myers Havanei, au mai avut acces si serviciile altor tari, inclusiv ale URSS, si ulterior ale Federatiei Ruse, aliata importanta a Cubei. Serviciile de informatii de la Havana sunt recunoscute pentru succesele similare obtinute impotriva diferitelor administratii americane.
Clinton, lovita de spionita
Anterior, Secretarul american de stat Hillary Clinton a anuntat ca a ordonat o revizuire a procedurilor de securitate ale Departamentului de Stat, in urma scandalului arestarii spionilor cubanezi si a unor incidente similare care au afectat securitatea reprezentantelor diplomatice americane din diferite regiuni. „Am cerut personalului nostru de securitate sa revizuiasca toate programele de securitate de care dispunem, toate formele de (…) autorizatii pe care le folosim in Departamentul de Stat, pentru a stabili ce putem face in plus pentru a ne apara” de astfel de incalcari de incidente pe viitor, a declarat atunci Clinton intr-o conferinta de presa comuna cu ministrul indonezian de externe Hassan Wirajuda, la randul sau fost ofiter de informatii in serviciile de profil de la Jakarta.
Castro contraataca
Fostul lider cubanez, Fidel Castro, a declarat ca acuzatiile conform carora guvernul cubanez ar fi primit informatii din partea unui oficial american sunt „ridicole”. Castro a adaugat ca acest caz este ca niste „benzi desenate despre spionaj”, relateaza agentiile de presa cubaneze. Fostul presedinte al Cubei nu a confirmat si nici nu a negat veridicitatea acuzatiilor de spionaj, aduse impotriva lui Walter Kendall Myers, de 72 de ani, si a sotiei acestuia, Gwendolyn Myers, de 71 de ani, conform carora cei doi ar fi oferit informatii confidentiale ale Statelor Unite guvernului din Havana.
Castro a declarat ca nu-si aduce aminte sa se fi intalnit cu sotii Myers in 1995, dupa cum spune Departamentul de Justitie din SUA. „La acel moment am intalnit mii de nord americani, pentru diverse motive, atat individual, cat si in grupuri, asa ca nu mi se poate cere sa-mi aduc aminte de detaliile intalnirii cu doar doi oameni”, a scris Fidel Castro, intr-un editorial. „Nu vi se pare ridicola aceasta banda desenata despre spionajul din Cuba?”, intreaba Castro, in articol.
El a scris ca se spune ca Myers ar fi primit mai multe medalii din partea guvernului cubanez, pentru spionaj, dar a adaugat ca nu a fost acuzat ca ar fi fost platit de Cuba pentru informatii. „Din principiu, pot sa va asigur ca nu am torturat si nici nu am platit pe nimeni pentru a obtine informatii”, a spus el. „Daca cei doi, intr-o forma sau alta, au ajutat la protectia poporului cubanez de planurile teroriste si de asasinari organizate de diverse administrate americane, au facut-o din propria initiativa si merita, dupa parerea mea, toate onorurile din lume”, a spus Castro. Fostul lider a sugerat ca „ciudatul” caz de spionaj ar fi fost pus la cale in vederea zori recentele „contacte dintre SUA si Cuba, cu privire la probleme importante de interes comun”. Aceste discutii si usurarea conditiilor de embargo impuse de SUA, la initiativa lui Barack Obama, ar putea insemna sfarsitul erei de ostilitati intre cele doua tari, Cuba fiind afectata de 47 de ani de un embargo comercial si diplomatic american.
Spionaj familial
Conform propriilor marturisiri facute intr-o carte recent lansata, sora mai mica a dictatorului Fidel Castro, Juanita, a fost colaboratoare a CIA in anii ’60, perioada in care telul principal al agentiei era eliminarea dictatorului cubanez si a regimului comunist impus de acesta, relateaza agentiile de presa internationale, citate de mass-media de la Bucuresti. Juanita Castro, acum in varsta de 76 de ani, a fost spion pentru CIA vreme de trei ani, pana in momentul in care a parasit Cuba in favoarea SUA, in 1964, perioada in care a si adapostit, in repetate randuri, sub acoperisul ei din Havana oponenti ai regimului comunist impus de fratele ei. Dezamagita de caracterul exagerat de violent al revolutiei conduse de Fidel si de faptul ca acesta a imbratisat comunismul, Juanita a raspuns pozitiv atunci cand CIA i-a cerut ajutorul. Sora dictatorului cubanez, cu care nu a mai luat legatura de patru decenii, si-a petrecut ultimii 35 de ani administrand o micuta farmacie in Miami. Si, desi au existat voci care au sugerat, de-a lungul anilor, ca ar fi fost colaboratoare a CIA, Juanita nu a recunoscut-o decat in paginile cartii sale, „Fidel si Raul, Fratii Mei, Istoria Secreta”. Precum ceilalti sase frati ai ei, ea a fost, la inceput, sustinatoare infocata a revolutiei cubaneze impotriva regimului lui Fulgencio Batista. In ceea ce priveste indatoririle de „serviciu”, ei ii reveneau calatoriile peste hotare in timpul carora strangea bani pentru arme. Dupa ce familia Castro a pus mana pe conducerea tarii, Juanita s-a ocupat de ridicarea si administrarea spitalelor si clinicilor.
Insa foarte rapid a inceput sa dezaprobe „metoda de lucru” a fratilor sai, care incepusera confiscarea proprietatilor private si asasinarea celor care nu erau de partea lor. Ea impreuna cu alti membri ai instaritei sale familii s-au infuriat cumplit cand Fidel si Raul si-au impus „reforma agrara” si asupra proprietatilor lor.
Filiera braziliana
„Entuziasmul mi-a disparut cand am inceput sa realizez nedreptatea din jurul meu”, a declarat Juanita. Potrivit spuselor ei, din casa pe care o detinea in Havana, femeia ii ajuta si-i adapostea pe cei persecutati de guvernul fratelui sau. „Situatia mea din Cuba a devenit delicata din momentul in care am inceput sa activez impotriva regimului. Fidel a incetat sa mai treaca pragul casei mele deoarce il deranja ca-i protejam pe cei pe care el ii denumea „viermi” (inamici ai regimului)”. Astfel, intr-o buna zi, cineva i-a facut invitatia de a se alatura CIA. Persoana de legatura era, dupa cum sustine Juanita, sotia ambasadorului brazilian de la Havana. Pana in momentul in care a reusit, in sfarsit, sa iasa din Cuba, sora lui Castro a cerut azil politic de la aceeasi ambasada. „Doreau sa imi vorbeasca deoarece aveau lucruri interesante sa-mi comunice si sa ma intrebe, precum daca as fi capabila sa-mi asum riscul, daca eram gata sa le urmez comenzile. Toate acestea erau socante pentru mine, dar am acceptat”, rememoreaza Juanita. Astfel a inceput relatia de lunga durata cu inamicul numarul unu al lui Fidel Castro, CIA. „Timp de trei ani, intre 1961 si1964, pana sa fuga la Miami, cu toate ca-si punea in pericol propria-i viata, Juanita si-a ajutat compatriotii”, a mentionat Maria Antonieta Collins, jurnalista cu ajutorul careia a fost scrisa cartea mai sus mentionata. Cu toate ca s-a mutat in America de Nord, activitatea ei nu a incetat.
La scurt timp dupa plecarea din tara natala, femeia a oferit dovezi de neconstestat despre regimul de conducere al fratilor ei Comitetului Activitatilor Neamericane al Congresului Statelor Unite ale Americii. Avertizandu-i, totdata, si de ura de neclintit a lui Fidel fata de Statele Unite. Sora dictatorului a dezvaluit ca, printre altele, ambasadele Cubei precum si linia aeriana cubaneza erau implicate in activitati de spionaj si in traficul cu arme, cu sprijinul serviciilor secrete sovietice, KGB. Ultima oara cand Juanita si Fidel Castro si-au mai vorbit a fost in anul 1963, la moartea mamei lor, relateaza sursa citata.
