Bulgaria interzice SUA dreptul de a exploata gaze de sist
Executivul de la Sofia a revizuit marti propria sa decizie din luna iunie 2011 prin care a acordat companiei americane Chevron dreptul de a prospecta zacamintele de gaze de sist din nord-estul tarii, potrivit Novinite. Compania va putea prospecta si extrage numai gaze si titei conventionale. Motivele pentru revizuirea deciziei sunt legate de lipsa de date suficiente in ceea ce priveste impactul asupra mediului inconjurator al tehnologiei folosite, arata comunicatul. Decizia vine in urma unor proteste de strada organizate de diferite organizatii de protectie a mediului. Cea mai mare actiune de protest a avut loc la 14 ianuarie si a strans cateva mii de protestatari in 12 mari orase din Bulgaria. Organizatorii sustin ca substantele care sunt folosite in operatiunile de prospectare si de extragere a gazelor de sist prezinta un risc major de poluare a apelor subterane si a solului din intreg nord-estul Bulgariei. in opinia lor, daca o parte din aceste substante ajunge in sursele de ape, impactul asupra agriculturii si turismului va fi unul devastator. Daca asta este dorinta oamenilor, vom rezilia contractul cu Chevron, a declarat premierul Boiko Borisov. El a recunoscut ca a fost o greseala incheierea unui contract cu compania americana fara sa fie organizata o dezbatere publica. Premierul Borisov a adaugat ca discutiile ar putea continua daca intr-o zi va aparea o tehnologie care sa nu fie controversata. La initiativa partidului GERB, de guvernamant, parlamentul bulgar va supune miercuri votului un proiect de lege ce interzice complet exploatarea gazelor de sist pentru o perioada de timp nelimitata. Proiectul prevede sa fie interzisa exploatarea de gaze si titei efectuate prin fracturare hidraulica a rocilor cu apa sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari. Daca propunerea va fi adoptata de parlament, Bulgaria va deveni a doua tara din Europa, dupa Franta, in care extragerea gazelor de sist va fi interzisa.
Moscova pregateste un plan de a crea rezerve strategice mari de petrol. In cadrul acestei strategii, Rusia va umple cu zeci de milioane de tone de petrol mai multe rezervoare subtrane, actiune menita sa faca fata unor eventuale crize enegetice create pe piata mondiala si pentru a influenta preturile in piata. Astfel, Rusia este pregatita sa creeze o rezerva de petrol destul de impunatoare: 15 milioane tone, anunta Vocea Rusiei. Tocmai aceasta cifra este continuta in proiectul pregatit de expertii rusi. Rusia exporta anual peste 650 de mii de tone de petrol, iar aceasta inseamna ca volumul rezervei va fi echivalent cu circa 20 de zile de export, ceea ce corespunde standardelor mondiale pentru tarile producatoare. Rezerva de petrol a Rusiei va fi pastrata in rezervoare subterane, care nu sunt construite special, ceea ce este foarte scump, ci in goluri naturale, de exemplu in galeriile de unde a fost extrasa sarea. Acest lucru va necesita alocari substantiale pentru utilaje si infrastructura. Achizitionarea unui asemenea volum de petrol, chiar si pe piata interna va necesita peste 4 miliarde de dolari. Potrivit expertilor, in cazul folosirii chibzuite a acestor rezerve, cheltuielile pot fi recuperate pe seama fluctuatiilor preturilor. insa folosirea rezervei de petrol nu se limiteaza numai la aceasta, explica Serghei Kondratiev, unul din autorii documentului, expert la Institutul energiei si finantelor. „Resursele din rezerva trebuie sa fie vândute pe piata nu numai in cazul unui deficit de petrol, ci si daca partenerii nostri ne vor ruga sa sporim livrarile de petrol, deoarece alte tari s-au pomenit intr-o situatie complicata si nu pot livra volumele necesare de petrol. Atunci, aceasta rezerva este deschisa si petrolul este livrat la pretul de pe piata”. Proiectul crearii in Rusia a unei rezerve de petrol trebuie sa fie supus expertizei in toate departamentele interesate si apoi trebuie sa fie aprobat de guvern. Expertii sunt de parere ca acest plan va fi aprobat fara amendamente.
Romania si Suedia au decis sa impulsioneze proiectul constructiei cablului submarin Constanta-Istanbul, in conditiile in care studiul de fezabilitate – realizat de o firma suedeza – a fost finalizat, insa partea turca pare sa aiba dubii in privinta proiectului si intarzie sa-si dea acordul. Acest cablu ar putea avea o lungime de circa 400 km, s-ar intinde intre Constanta si Istanbul, la un cost de 1,5 milioane euro pe kilometru, deci circa 600 milioane euro in total. Producerea acestui tip de cablu este mai delicata, intrucat necesita un material special. Proiectul privind o noua interconexiune prin cablul submarin „HVDC Link” este dezvoltat in comun de Transelectrica si TEIAs, transportatorul turc de energie electrica, si ar permite Romaniei, care are un excedent de productie, sa vanda direct energie electrica pe piata deficitara a Turciei, fara a mai trece prin reteaua Bulgariei, tara care percepe taxe mari de tranzit. Transelectrica si firma Vattenfall Power Consultant AB din Suedia au semnat in iunie 2009 contractul de servicii pentru realizarea studiului de fezabilitate, inclusiv studiul de mediu si caietele de sarcini, pentru proiectul cablului electric submarin Romania – Turcia (HVDC Link).
Moscova trage tot mai tare pentru intrarea Republicii Moldova in uniunea vamala Rusia-Belarus, ademenind Chisinaul cu preturi mai mici la gazele rusesti pe care le importa. Pretul gazelor pentru Republica Moldova depinde de stabilitatea politica din tara, afirma ambasadorul Rusiei la Chisinau, Valeri Kuzmin. Citit din perspectiva analizei discursului diplomatic, ar rezulta ca o conducere binevoitoare Rusiei ar fi in avantajul Chisinaului care ar beneficia de preturi mai reduse la gaze. Diplomatul a declarat, luni seara, la Pro TV Chisinau, ca o alta conditie pentru a beneficia de combustibil mai ieftin ar fi aderarea la uniunea vamala Rusia-Belarus. Contractul in vigoare de livrare a gazelor, semnat acum cinci ani, expira la sfarsitul lui 2011, motiv pentru care Rusia face tot mai des presiuni asupra Republicii Moldova. Deocamdata, nu a fost semnat un alt contract. Subiectul a fost abordat si la intrevederea de la Sankt-Petersburg a prim-ministrilor Rusiei si Republicii Moldova. In prezent, Chisinaul plateste 400 de dolari pentru 1000 de metri cubi de gaze naturale rusesti, unul dintre cele mai ridicate preturi din Europa.