de Razvan Iorga | mai 12, 2017 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, UE
Scena politică din Republica Moldova devine din ce în ce mai efervescentă pe fondul înțelegerilor politice dintre partidele care, teoretic, ar trebui să se situeze ideologic la capete opuse. Totul pleacă de la propunerile de schimbare ale actualului sistem de vot de liste de partide și transformarea acestuia fie în uninominal, fie într-unul mixt. PD și PSRM ar fi acceptat varianta votului mixt, dar toate celelalte partide, fie ele din arcul parlamentar sau extraparlamentar, precum și societatea civilă, consideră acest gest drept îngroparea definitivă a democrației în Republica Moldova. Analiștii sunt de părere că sistemul mixt sau uninominal ar avantaj partidele bogate sau pe cele cu diverse pârghii de influență, așa cum este cazul PSRM sau PD. Practic, puterea va fi disputată de cele două partide, ceilalți actori politici fiind lăsați în afara jocului.
Banii europeni în stand-by
Cel mai nou motiv de dispută între actorii politici de la Chișinău este legat de posibilitatea ca UE să stopeze un pachet financiar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, ce este așteptat ca o gură de oxigen la Chișinău pentru economia țării. Europa Liberă a publicat joi un material, citând surse de din PE de la Bruxelles, în care se precizează că UE va amâna această plată, pe fondul deteriorării stării democrației în R. Moldova prin voința a numai două partide de schimbare a sistemului actual de vot pentru viitoare alegeri parlamentare.
La rândul său, europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat pentru EL că asistența financiară depinde numai de ce va face PD. Totul depinde de guvern. Dacă guvernul retrage inițiativa de schimbare a legislației acum de pe ordinea de zi, banii vor ajunge mai repede la oameni”, a spus Mureșan.
Acuze cu repetiție
Această veste a unei posibile amânări a stârnind reacții virulente în rândul democraților de la Chișinău. Președintele Parlamentului și vicepreședintele PD, Andrian Candu, a pus această situație de umerii opoziției extraparlamentare, așa cum a făcut-o în trecut și cu o situație similară cu FMI. Uniunea Europeană nu ajută Guvernul sau guvernarea, dar ajută Republica Moldova și cetățenii ei (…) Este vorba despre suport bugetar și a face o asemenea declarație, este o declarație împotriva propriilor cetățeni”, a spus Candu.
El a spus că la nivelul UE nu există „nicio decizie privind amânarea finanțării Republicii Moldova”, ci doar „o inițiativă a unui partid, Popular European numit, din cadrul Parlamentului European, pe care se face presiune din Republica Moldova de către Maia Sandu și Andrei Năstase”, a spus Candu. Tot el încercat să inducă ideea că Maia Sandu ar în colaborare și cu Igor Dodon sau extremistul Grigore Petrencu, chiar dacă vinerea trecută PD și PSRM au votat împreună, cu 74 de voturi, în primă lectură votul mixt.
„Mă întreb dacă după acea întâlnire nocturnă cu domnul Petrenco nu a fost și o altă întâlnire cu domnul Dodon anume pentru a pune la punct această presiune pe Parlamentul European ca să întârzie finanțarea Republicii Moldova”. Acesta a mai spus că situația creată este un „cadou” pentru retorica prorusească a președintelui Igor Dodon.
Replică acidă
Aceste acuzații nu au rămas fără ecou, acolo unde lidera PAS Maia Sandu a declarat că a ridicat într-adevăr obiecții la Bruxelles privind acordarea necondiționată de fonduri pentru Chișinău, justificând prin faptul că puterea ucide jocul politic democratic și vrea toată puterea. „Câteva zile în urmă, televiziunile guvernării anunțau că Uniunea Europeană a decis acordarea unei asistențe de 100 milioane de euro Republicii Moldova. O informație falsă. La întâlnirile pe care le-am avut la Bruxelles săptămâna trecută am discutat despre faptul că asistența trebuie acordată doar cu condiția respectării de către guvernare a normelor democratice în contextul inițiativei de schimbare a sistemului electoral. Parlamentul European împărtășește poziția noastră”, a scris ea pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, Maia Sandu a criticat cooperarea PD-ului cu PSRM, precum și atitudinea binevoitoare a a președintelui Igor Dodon față de Federația Rusă, ironizându-l pe acesta din urmă. „De cealaltă parte, Dodon, după ce a oferit voturile socialiștilor pentru a vota legea PD-ului, care reprezintă un atentat la procesul democratic, se bucură că banii nu vor ajunge în țară. El e mai puțin preocupat de situația oamenilor de acasă. La cât de des merge la Moscova, se pare că vrea să candideze la următoarele alegeri prezidențiale în Rusia”, a mai scris ea.
Nervozitatea lui Dodon
Zilele acestea, Dodon a fost bombardat de acuze de „blat politic” în numele personal cu PD-ul lui Vlad Plahotniuc, dar și pe linia de partid a PSRM, formațiune în care deține o foarte mare influență și cu care își sincronizează agenda politică. Întrebat cum răspunde acuzațiilor aduse de Vladimir Voronin, privind o eventuală înțelegere dintre Dodon și Plahotniuc, respectiv PSRM și PD, Dodon a lansat un tir de acuze la adresa fostului său șef de partid și mentor politic.
„Eu cred că Vladimir Nicolaevici în calitate de tată spiritual al lui Plahotniuc, care l-a adus în politică și în business-ul mare, ar trebui să explice cum a făcut lucrul ăsta. Scopul meu este să dizolv Parlamentul și să stopez această majoritate, care activează în detrimentul cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat Dodon. Voronin i-a acuzat, joi, pe Dodon și Plahotniuc de înțelegeri privind schimbarea sistemului actual de vot într-unul mixt, că totul a fost făcut în strânsă colaborare între PD și PSRM.
Voronin își reglează conturile cu foștii ucenici politici
Voronin și-a continuat tirada și vineri, atunci când s-a luat la ceartă, în Parlament, și cu președintele de onoare al democraților, Dumitru Diacov. „Înțeleg că lui Marian Lupu este indiferent de ceea ce se întâmplă în țară și în Partidul Democrat, dar nu înțeleg cum fondatorul PD, Dumitru Diacov, poate fi indiferent. Cum ați permis ca trădătorii să ajungă în fruntea PD? Din acele persoane prostituate care au venit în Parlament și au trădat, voi ați ales nacialnici (șefi – n.r.). Eu pot să tac și să mă bucur în tăcere. O să ajungeți la aceea ce am ajuns și noi și dea Domnul să fie așa”, a atacat Voronin.
Replica lui Diacov nu a întârziat să apară, acesta replicând tăios. „Domnule președinte Voronin, mai bine tăceai. Ceea ce avem astăzi e rodul muncii matale de mulți ani de zile. Hai să facem ceea ce putem face împreună, ca în Moldova să fie liniște și pace. Pe mine tot mă doare sufletul de ce se întâmplă, dar eu nu-mi permit să fac asemenea glume. Ai venit aici 20 de minute, ai spus 2 bancuri și ai plecat. Noi însă ne gândim la viața țării, iar pentru asta trebuie de făcut ceva, nu doar de gândit”, a menționat Diacov.
Duminică se anunță proteste la Chișinău
Liderii partidelor extraparlamentare de opoziție PAS, PPDA și PLDM a chemat cetățenii la proteste, duminică, de la orele 14, în fața Parlamentului. „Alegerile parlamentare sunt singura salvare. Protestul rămâne singurul lucru prin care ne putem exprima nemulțumirea. Avem un singur mesaj: Să se renunțe la schimbarea sistemului electoral. La protestul de pe 14 mai, liderii politici vor sta departe de scenă. Nu vor fi organizatori. Fiecare să fie responsabil de el”, a declarat vineri într-o conferință de presă, Maia Sandu.
Ea a mai adăugat că Igor Dodon și Vlad Plahotniuc au făcut un târg, iar după ce a fost ajutat de către Plahotniuc să câștige președinția, Dodon își răscumpără datoria morală și ajută PD-ul să se mențină la putere. „PD are doar 4 %. Pierderea puterii pentru ei nu e doar pierderea puterii, ci și a libertății și averilor care le au”, a mai spus lidera PAS. De asemenea, liderul PLDM Viorel Cibotaru a îndemnat oamenii, printr-un mesaj video, să iasă și să protesteze pentru păstrarea democrației în R. Moldova. El a afirmat că actuala guvernare nu este deloc preocupată de probleme stringente ale populației cum ar fi sărăcia, problemele economice, lipsa locurilor de muncă și altele. El a afirmat că actuala guvernare „încercarea perfidă de a schimba sistemul electoral în Republica Moldova” și că este o lovitură pentru democrația din Republica Moldova. „O cale spre prăbușirea statului Republica Moldova”, a afirmat acesta.
În ciuda acestor crâncene lupte interne, Republica Moldova continuă să fie cea mai săracă și mai coruptă țară din Europa, cu o populație divizată atât politic, cât și economic între Est și Vest. Clivajul se adâncește și mai mult în societatea R. Moldova pe fondul acestor tensiuni, iar politicienii nu fac decât să le întrețină artificial pentru a le putea exploata apoi din perspectivă politică.
Corespondență de la Chișinău, Republica Moldova, semnată de Mădălin Necșuțu
de Madalin Necsutu | apr. 3, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Uncategorized @ro
Profund atașat de valorile spirituale ale ortodoxiei pentru pozele de pe Facebook, Igor Dodon a făcut recent un pomelnic cu realizările sale politice preț de 100 de zile. Primele din mandatul său prezidențial. Așa cum este vorba – despre morți, numai de bine – așa că vom încerca să le analizăm pe rând. Ce trebuie menționat din capul locul este că, de facto, Dodon nu a schimbat nimic în cele 100 de zile de mandat. Din contră, a reușit să antagonizeze și mai tare și să sape mai adânc în scopul scindării populației. Restul e populism ieftin de campanie.
Pe dimensiunea relației cu Rusia, Dodon nu s-a remarcat decât în pozele în care este ilustrat ca făcând temenele de până la 90 de grade în fața patriarhului rus Kirill. Poziția aplecată din fotografii, în care îi sărut cucernic mâna acestuia, ne dă exact dimensiunea slujului pe care îl face el pe lângă Moscova. O dată pentru votanții săi preacuvioși, iar pe de cealaltă parte pentru cei care se uită cu adulație la Moscova în plan politic.
În primele 100 de zile, nimic nu s-a schimbat în relația cu Moscova. În afară de câteva râsete la glumele lui Putin cu prostituate rusoaice, câteva sticle cu vin de la Cricova și patru ore de așteptare la porțile Kremlinului, mai nimic. Poate doar îndemnul ca moldovenii ce muncesc în Rusia să se auto-denunțe pe la „comisariatele de recenzare” pentru a fi luați mai bine în evidență de autoritățile ruse. În plan economic, totul este pe zero, așa cum era și înainte. Niciun dezgheț din acest punct de vedere.
Pe relația cu Tiraspolul, în afara faptului că Dodon l-a urcat pe separatistul Krasnoselski la rang de „omolog”, nu a apărut nimic nou. Doar vizite și poze de Facebook, comunicate vagi și luări peste picior din partea separatiștilor, care îi spun direct lui Dodon că este emasculat și că își pierd vremea cu astfel de discuții. Subliminal i se transmite că stau de vorba cu el de dragul PR-ului pe care Moscova i-l clădește lui Dodon. În schimb, aceștia i-au transmis negru pe alb că ei vor independență recunoscută și alipirea la Rusia. Până aici, iară nimic nou sub soare.
În ceea ce privește promisiunea că el va fi președintele tuturor, Dodon nu face decât să bage bățul prin gardul celor care nu l-au votat. O dată cu pro-europenii, cărora le transmite direct că va anula Acordul de Asociere cu UE, după instalarea PSRM-ului la putere, iar apoi cu unioniștii. Cu cei din urmă, Dodon încearcă un joc de hărțuire imagologică pentru a-și crește rating-ul de așa-zis patriot. Aceștia sunt ținta lui predilectă, deoarece înflăcărarea și acțiunile lor îi dau un „casus belli” puternic pe partea sa populisto-patriotardă. Cea a neutralității, așa cum o numește el, care ascunde de fapt sentimente anti-europene și NATO. Toate acestea combinate cu prezențe la întruniri ale Organizației Trataului de Securitate Colectivă (OTSC), bloc militar condus de Rusia și opus Alianței Nord-Atlantice, așa cum a fost cea recentă de la Sankt-Peterburg.
Ultima, dar nu cea din urmă, în cele 100 de zile, Dodon a venit cu cea mai „ingenioasă” treabă. A găsit modalitatea cum să înlocuiască banii negrii rusești de campanie electorale de prin offshor-uri ca Bahamas, cu banii moldovenilor. Adică cei publici pe care îi are și el acum pe mână. Dodon a vorbit despre cum, în toamnă, va organiza un referendum. Să ne înțelegem, unul consultativ, nu cu efecte directe.
Aici, parastasul lui Dodon de 100 de zile, a venit cu un nou pomelnic de patru întrebări oficiale. De facto, acestea sunt„ șase, deoarece întrebarea doi are înglobează trei cereri. Anularea „legii miliardului”, reducerea numărului deputaţilor de la 101 la 71, sporirea drepturilor constituționale suplimentare preşedintelui pentru dizolvarea Parlamentului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate, iar cea de-a patra introducerea studierii „Istoriei Moldovei” în şcoli.
Cu alte cuvinte, Dodon îi va face PSRM-ul și sieși o frumoasă campanie electorală populistă plătită din banii cetățenilor. Și nu oricât, ci undeva pe la 70 de milione de lei, adică vreo 3,5 milioane de dolari minim. De banii aceștia Dodon vrea să mai cânte și el un pic prohodul visteriei Moldovei și să facă un „parastas creștinesc” finanțelor țării.
Concluzia pe EvZ Moldova
de Anatol Terzi | mart. 30, 2017 | R. Moldova, Uncategorized @ro
Lupta instituțională dintre Președinție și Parlament ar putea lua o nouă turnură în Republica Moldova. Acțiunile politice repetate ale președintelui Igor Dodon împotriva Legislativului și a Executivului ar putea determina o ripostă din partea acestora. Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a declarat joi că și președintele R. Moldova ar putea fi lipsit de imunitate, la fel ca parlamentarii, așa cum prevede un proiect de lege privind modificarea Constituției în ceea ce privește imunitatea deputaților în fața organelor de justiție. Documentul a fost votat joi în primă lectură în Parlamentul de la Chișinău.
„Dacă vorbim despre reducerea competențelor președintelui, eventual, de ce nu? cu toții trebuie să fim egali în fața legii, inclusiv și președintele R. Moldova”, a declarat Candu, întrebat dacă și președintele ar trebui lipsit de imunitate în fața justiției, la fel ca parlamentarii. El a mai spus că tentativa lui Dodon de organizare a referendumului nu este decât o acțiune politică populistă, dar care va costa statul foarte mulți bani, sume ce ar putea fi direcționate spre scopuri mai bune în favoarea cetățenilor. „Ce ține de legalitate, încă de pe vom mai exprima pe marginea decretului semnat pentru că încă se examinează legalitatea introducerii întrebărilor în acest referendum consultativ”, a declarat Candu.
Dodon, invitat să coboare cu picioarele pe pământ
El a mai spus că ideea lui Dodon este populistă și că acesta ar costa în jur de 50-60 de milioane, bani care nu sunt în conturile statului și că oricum aceștia ar putea fi folosiți pentru majorarea pensiilor. Candu a mai spus că, în Europa, numărul de deputați diferă și că nu este proporțional cu cel al populației. El a precizat că, dacă Dodon a dat exemplul Germaniei privind reprezentativitatea în Parlament raportat la numărul de cetățeni, atunci de ce să nu se concentreze și pe limitarea competențelor prezidențiale, așa cum se prezintă prerogativele președintelui Germaniei.
„Cei care zboară în tot felul de idei năstrușnice să coboare puțin (cu picioarele -n.r.) pe pământ și să mai discute cu oamenii (…)Să mergem în teritoriu s vorbim și să întrebăm cetățenii, profesorul sau medicul, ce e mai important pentru el: să-i majorăm salariul, să îi asigurăm viața mai bună, sau să ne luptăm noi pe instituții în privința competențelor”, a spus Candu cu referire la retorica lui Dodon.
Ce prevede proiectul de lege privind ridicarea imunității parlamentarilor
Proiectul de lege propus de PD ce vorbește despre modificarea Constituției la capitolul imunitate pentru parlamentari în fața organelor de lege a fost votat joi în primă lectură de către parlamentari. Pentru susținerea sa au votat parlamentarii de la PD și PLDM, precum și deputații independenți. Împotriva proiectului au votat cei de pe zona de stânga, respectiv PSRM și PCRM. Aceștia din urmă au acuzat faptul că astfel se va da mână liberă puterii pentru comiterea de abuzuri. Pentru a liniști spiritele, deputatul PD Sergiu Sîrbu, unul dintre inițiatorii proiectului a încercat să- liniștească pe colegii săi din Parlament.
„Dacă eu nu am încălcat legea, nu are de ce să-mi fie frică. Indiferent că eu sunt deputat sau nu, aceste temeri și îngrijorări sunt în zadar. Vă asigur că vă vom proteja de toate abuzurile și nu vom permite ca niciun fir de păr să cadă de pe Dvs.”, a declarat Sârbu. Comuniști, cât și socialiștii, au spus că nu vor vota niciodată un astfel de proiect de lege care ar putea permite anchetatea selectivă și abuzivă a lor din partea puterii. Pe aceeași poziție cu ei s-a situat recent și președintele Igor Dodon, asta deși a pledat în campania electorală pentru egalitate în fața legii, inclusiv pentru oamenii politici. Între timp, acesta și-a schimbat viziunea, odată ajuns președinte, și nu mai dorește introducerea unor asemenea modificări.
Mai exact, proiectul PD vrea modificarea alineatul 3 al articolului 70 din Constituția Republicii Moldova ce prevede că „Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa”.
de Anatol Terzi | feb. 23, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
Așa-numitul președinte al Sovietului Suprem transnistrean, Alexandr Șcerba, a declarat într-un interviu pentru cotidianul rus Izvestia că, Tiraspolul ar fi dispus să revină și la partea politică a dosarul transnistrean, dar în anumite condiții. Totul cu o condiție, și anume ca dorința Parlamentului și a cetățenilor Republicii Moldova să fie exprimată printr-un referendum privind acordarea unui status special pentru Transnistria. Publicația rusă remarcă că, dacă până acum pretinsul președintele al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, era de părere că independența Transnistriei este un subiect închis, acum retorica s-a schimbat la Tiraspol. În realitate, nu retorică s-a schimbat, ci doar semantica, deoarece și Krasnoselski a declarat luna trecută că va discuta „coșul politic” cu R. Moldova, doar când la Chișinău va veni o altă forță majoritară în Parlament fără valențe pro-europene, cu trimitere directă la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).
Vina pe moldoveni
Alexandr Șcerba a mai declarat pentru Izvestia că pentru reluarea discuțiilor pentru statutul politic, ar trebui să fie create anume circumstanțe. El a amintit că R. Moldova este un țară cu sistem parlamentar de putere și că astfel de decizii trebuie luate Parlament și popor. „Avem dreptul la concesii, în baza referendumului organizat în anul 2006. În Republica Moldova, din păcate, nu există o voinţă a poporului cu privire la această problemă. Nouă ne este mai ușor să lucrăm atunci când știm că realizăm voința poporului, dar nu a câtorva persoane care ocupă funcții de conducere. Dacă formula noastră este interesantă, suntem gata să o împărtășim cu politicienii moldoveni”, a declarat Șcerba întrebat fiind despre necesitatea organizării unui referendum în R. Moldova, cu privire la statutul Transnistriei. În 2006, separatiștii transnistreni au organizat un referendum, în care 97% s-au declarat pentru indepedența Transnistriei și o posibilă alipire la Federația Rusă în viitor.
Ridicări reciproce la fileu
Declarațiile liderul separatist de la Tiraspol, Alexandr Șcerba, vin după ce, în urmă câteva zile, președintele prorus Igor Dodon declara într-un interviu pentru postul rusesc Rossia 24 că și-ar dori ca și transnistrenii să participe la vot pentru următoarele alegeri parlamentare programate la termen în 2018 în Republica Moldova. „Pentru început trebuie sa ne gândim cum sa facem în așa fel încât în 2018 populația Transnistriei să participe la alegerile pentru parlamentul Republicii Moldova, să aibă reprezentanții săi, iar apoi să soluționăm problema politica împreună cu ei”, a declarat Dodon.
Planul politic al lui Dodon pentru a se „înscăuna pe viață”
Scopul acestor declarații ale lui Dodon au caracter pur electoral și nici în comun cu dreptul de vot al transnistrenilor. În scenariul în care circa 500.000 de votanți ar fi incluși pe listele de vot din Republica Moldova din stânga Nistrului, aceștia ar vota preponderent partidele de stânga pro-ruse, iar PSRM lui Igor Dodon și-ar asigura un larg bazin electoral. În consecință, drumul european al Republicii Moldova va fi total compromis, iar Dodon s-ar instala în fruntea R. Moldova, pe modelele lui Putin sau Lukașenko, pentru mulți de acum înainte. De altfel, Dodon a spus clar că, în cazul în care PSRM va forma majoritatea în Parlament și va cere anularea Acordului de Asociere la R. Moldova la UE, el va fi de acord cu acest lucru. Igor Dodon se află acum în campanie electorală timpurie pentru PSRM, partidul căruia încearcă să-i croiască drumul spre putere, acționând ca o locomotivă politică din funcția de președinte. Toate gesturile sale politice sunt acțiuni de obstrucționare a actualei coaliții de guvernare pro-europene și pregătirea terenului pentru Partidul Socialiștilor.
În toate aceste demersuri, Dodon beneficiază de sprijinul extern al Moscovei, iar iluzia rezolvării dosarul transnistrean, servește ca fundament pentru construirea unei imagini false pentru Dodon de lider capabil să rezolve probleme majore ale țării. La aceasta contribuie din plin și liderii separatiști de la Tiraspol, ghidați în demersurile și declarațiile lor de către Moscova pentru a crea senzația de anume capacitate de schimbare a lucrurilor în dosarul transnistrean.
de Madalin Necsutu | feb. 16, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ciclicitatea istoriei tinde de multe ori să capete aspecte dintre cele mai tragice. Jocurile politice interne făcute în țările ex-sovietice, sub tutela Moscovei, nu sfârșesc niciodată bine pentru acele state. Cei care decontează la final sunt cetățenii care-și joacă viitorul pe mâna cartoforilor înguști de la vârful ierarhiei.Președintele ales Igor Dodon se pare că nu a a înțeles nici acum nimic din ce s-a întâmplat la Kiev, la finalul lui 2013.
Ca și Dodon în ziua de astăzi, fostul președinte prorus Viktor Ianukovici a scos la mezat Ucraina pentru oricine ar fi oferit mai mult – UE sau Rusia. Legitimat și el de un vot masiv al cetățenilor la alegerile din 2010, atunci când obținut circa 49% cu aceleași 4% mai mult decât a obținut Dodon în fața Maiei Sandu, Ianukovici a făcut cea mai mare greșeala politică a carierei sale. Cea care avea să pună cruce definitivă de cariera sa politică și să-l arunce la lada de gunoi a istoriei.
Citind interviul recent din urmă cu câteva zile a lui Igor Dodon de la Europa Liberă despre viitorul Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, am avut o senzație de deja-vu. „Voi luptaţi între voi geopolitic, nu ne implicaţi pe noi în acest lucru”, a declarat Dodon despre UE și Rusia. Inevitabil, mi-au răsunat în cap cuvintele ex-premierului ucrainean Mykola Azarov care spunea, pe 26 noiembrie 2013, chiar cu câteva zile înainte reprimării violente de către autorități a protestelor pro-UE de la Kiev, că „Ucraina nu este un câmp de luptă între Rusia și UE”.
La câteva zile distanță de la aceste declarații, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Ianukovici venea oficial cu aceeași ofertă pe care Dodon o face astăzi Bruxellesului. O discuție trilaterală pe baza Acordului de Asociere UE-Ucraina și punerea țării pe post de mireasă ce se vrea a fi pețită de cel mai slobod la pungă dintre „mirii geopolitici”. Aceeași politică a fundului în două luntri, cu gândul ascuns ca oricum cel ales va fi cel venit dinspre Răsărit. Încercând să sape groapa Europei, Ianukovici avea atunci să cadă chiar el în propria-i capcană. Una pe care, credea el, le-o întinde naivilor de la Bruxelles. Socoteala sa de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, iar Ucraina a trecut apoi prin convulsiile Maidanului, ruperea Crimeei și s-a ales și cu un război în partea de est a țării.
Astăzi, Dodon calcă apăsat în aceleași isterii geopolitice lansate în trecut și de către Ianukovici. Cel care venea în urmă cu circa trei ani în urmă în fața Bruxellesului cu oferte similare de „trilaterale”. Negocierea cu UE nu se poate face ca la talciocul rusesc. Ea are niște pași concreți și nu este despre cine dă mai mult, ci despre aderarea la un spațiul civilizațional. Unul în care există un set de reguli, iar aspiranții trebuie să dovedească dorința apartenenței la un set de principii și valori.
Concluzia pe EvZ Moldova
Profund atașat de valorile spirituale ale ortodoxiei pentru pozele de pe Facebook, Igor Dodon a făcut recent un pomelnic cu realizările sale politice preț de 100 de zile. Primele din mandatul său prezidențial. Așa cum este vorba – despre morți, numai de bine – așa că vom încerca să le analizăm pe rând. Ce trebuie menționat din capul locul este că, de facto, Dodon nu a schimbat nimic în cele 100 de zile de mandat. Din contră, a reușit să antagonizeze și mai tare și să sape mai adânc în scopul scindării populației. Restul e populism ieftin de campanie.
Așa-numitul președinte al Sovietului Suprem transnistrean, Alexandr Șcerba, a declarat într-un interviu pentru cotidianul rus Izvestia că, Tiraspolul ar fi dispus să revină și la partea politică a dosarul transnistrean, dar în anumite condiții. Totul cu o condiție, și anume ca dorința Parlamentului și a cetățenilor Republicii Moldova să fie exprimată printr-un referendum privind acordarea unui status special pentru Transnistria. Publicația rusă remarcă că, dacă până acum pretinsul președintele al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, era de părere că independența Transnistriei este un subiect închis, acum retorica s-a schimbat la Tiraspol. În realitate, nu retorică s-a schimbat, ci doar semantica, deoarece și Krasnoselski a declarat luna trecută că va discuta „coșul politic” cu R. Moldova, doar când la Chișinău va veni o altă forță majoritară în Parlament fără valențe pro-europene, cu trimitere directă la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).
Ciclicitatea istoriei tinde de multe ori să capete aspecte dintre cele mai tragice. Jocurile politice interne făcute în țările ex-sovietice, sub tutela Moscovei, nu sfârșesc niciodată bine pentru acele state. Cei care decontează la final sunt cetățenii care-și joacă viitorul pe mâna cartoforilor înguști de la vârful ierarhiei.Președintele ales Igor Dodon se pare că nu a a înțeles nici acum nimic din ce s-a întâmplat la Kiev, la finalul lui 2013.