Dobrogea punct strategic pentru Statele Unite ale Americii

Militari americani la Mihail KogalniceanuCSAT a aprobat solicitarea SUA de a utiliza Aeroportul Mihai Kogalniceanu si Portul Constanta ca puncte de tranzit pentru transportul militarilor si a tehnicii militare in Irak si Afganistan, precum si pentru transportul acestora din Irak spre Europa. „A fost o sedinta care a avut doua subiecte pe ordinea de zi. Primul s-a referit la solicitarea Statelor Unite ale Americii de a utiliza Aeroportul Mihail Kogalniceanu si Portul Constanta ca infrastructuri de tranzit pentru transportul de militari si tehnica militara catre Irak si Afganistan – probabil stiti ca Statele Unite inca au in Irak 150.000 de militari -, dar si pentru transportul de militari si tehnica militara din Irak si Afganistan catre Europa. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat utilizarea Aeroportului Kogalniceanu si a Portului Constanta pentru tranzitul catre si dinspre Irak si Afganistan”, a declarat Traian Basescu. “In felul acesta, Kogalniceanu si Portul Constanta devin doua infrastructuri strategice si pentru Statele Unite, nu numai pentru Romania. Procesul se va derula in primele doua luni in vederea autorizarii, dupa care va functiona autorizat, fara supraveghere americana, in baza acordului dintre Romania si Statele Unite. De asemenea, temporar, avand in vedere ca una din bazele din Mediterana este intr-un proces de modernizare, pe Kogalniceanu vor putea stationa patru avioane cisterna ale Statelor Unite si patru avioane de transport C17. Acestea sunt doar temporar, problematica legata de tranzit este una pe termen lung. Cu privire la acest subiect, astazi voi transmite Parlamentului scrisorile prin care ii informez cu privire la decizia luata ”, a incheiat Traian Basescu. De asemenea, corpul Infanteriei Marine al SUA din Europa (Maritime Force Europe) organizeaza, in perioada 27 aprilie – 15 septembrie, in trei zone din Dobrogea, exercitiul “Black Sea Rotational Force 11″, care reuneste forte militare din 13 state si la care vor participa aproximativ 800 de militari. Potrivit unui comunicat al Fortelor Navale Romane, la aceasta aplicatie vor participa aproximativ 800 de militari din Azerbaidjan, Macedonia, Bulgaria, Georgia, Bosnia, Serbia, Croatia, Muntenegru, Grecia, Republica Moldova, Romania, Statele Unite ale Americii si Ucraina. Romania va participa cu peste 200 de militari din cadrul Batalionului de Infanterie Marina al Fortelor Navale, o companie de Infanterie din cadrul Fortelor Terestre, un detasament Cautare si Salvare si un elicopter al Fortelor Aeriene. Exercitiul este organizat de Corpul Infanteriei Marine al SUA din Europa (Maritime Force Europe), in cooperare cu categoriile de forte ale Armatei Romaniei, si are ca scop intarirea relatiilor de cooperare regionala dintre armatele statelor participante, prin antrenarea militarilor in cadrul operatiilor de mentinere a pacii. Pentru realizarea serviciului de evacuare medicala, pentru salvarea vietii si integritatii corporale a personalului fortelor armate participante la “Black Sea Rotational Force 11″, saptamana aceasta a fost semnat la Constanta un protocol de colaborare intre Ministerul Apararii Nationale – Flotila 86 Aeriana, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta si SC RAJA SA Constanta, in urma caruia regia de apa va pune la dispozitie heliportul din curtea sediului central, precum si o echipa de interventie. La randul lor, reprezentantii Spitalului Judetean au obligatia sa asigure resursele materiale si umane necesare transferului pacientilor de la aeronava la spital. Protocolul este valabil pana la incheierea exercitiului “Black Sea Rotational Force 11″. Ceremonia de deschidere a exercitiului “Black Sea Rotational Force 11″ va avea loc miercuri, 27 aprilie, la Centrul Administrativ Mihail Kogalniceanu, iar activitatile se vor desfasura in Constanta, Mihail Kogalniceanu si in Poligonul Babadag.

Share our work
Sistem american antiracheta in Oltenia

Sistem american antiracheta in Oltenia

antirachetaSistemul antiracheta american va fi amplasat la baza aeriana Deveselu, din judetul Olt, a anuntat, marti, presedintele Traian Basescu, dupa ce luni a fost convocata o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. “Cel de-al doilea subiect discutat ieri in CSAT a fost legat de locatia pentru amplasarea rachetelor din scutul antiracheta american. Practic, din luna februarie de anul trecut, cand Romania a raspuns pozitiv invitatiei Statelor Unite de a fi parte a acestui program de securitate, s-au desfasurat analize cu privire la locatia optima pentru acest sistem de aparare. Au fost analizate mai multe locatii”, a declarat Basescu. “Va pot spune, pentru informarea dumneavoastra, ca sunt circa 120 de parametri care trebuie indepliniti de o astfel de locatie pentru ca sistemul sa fie in deplina siguranta. In cele din urma, s-a optat si noi am aprobat ca locul de amplasare a sistemului antiracheta sa fie in fosta baza aeriana de la Deveselu, din judetul Olt”, a continuat presedintele.

Baza sub comanda romaneasca

“Baza aeriana ramane sub comanda romaneasca, iar parte din suprafata bazei va fi utilizata de sistemul antiracheta american. Precizez – comandantul bazei este ofiter roman. Nu este vorba de o baza americana, ci de o baza militara a fortelor aeriene romane, care este partial utilizata si de sistemul antiracheta. Pentru deservirea sistemului antiracheta, la Deveselu vor fi dislocati in medie circa 200 de militari americani, iar cifra maxima care poate fi atinsa ca numar de militari dislocati este de 500. Din punct de vedere al informarii, va pot spune ca ieri, dupa ce am adoptat decizia de amplasare la Deveselu a acestei baze, am invitat reprezentantii administratiei locale din judetul Olt, i-am informat si am obtinut acordul lor pentru aceasta amplasare. De asemenea, in momentul de fata, in drum catre Slatina se afla o delegatie romano-americana care va prezenta in detaliu conditiile de functionare a bazei. Sigur, in detaliu in sensul conditiilor care trebuie respectate, nu detalii functionale ale bazei, ci ce trebuie sa se intample sau sa nu se intample in jurul bazei aeriene si suprafetele, zonele de securitate. De altfel, cu privire la acest lucru i-am informat si eu ieri seara si pe domnul prefect, si pe presedintele Consiliului Judetean, primarii din zona”, a mai spus oficialul.

Nu este indreptata impotriva Rusiei

“As vrea sa fac precizarea ca sistemul antiracheta american este un sistem defensiv, nu este destinat ofensivei, este un sistem defensiv de aparare a teritoriului Romaniei si al Statelor Unite, de aparare impotriva rachetelor balistice. Sigur, de eficienta, de eficacitatea sistemului beneficiaza si alte tari. Dar realizarea sistemului este o intelegere bilaterala americano-romana. La momentul la care statele membre NATO vor dezvolta scutul antiracheta, asa cum s-a stabilit la ultimul summit de la Lisabona, si componenta americano-romana va fi integrata acestui sistem. Deocamdata este o tratare bilaterala a sistemului si, repet, baza aeriana Deveselu ramane sub comanda ofiterilor din fortele aeriene romane. As face o mentiune: in opinia mea, cu realizarea acestei componente a scutului antiracheta Romania se afla la cel mai inalt nivel de securitate din istoria ei si cred ca, din acest punct de vedere, putem spune ca Romania si-a atins un obiectiv important, acela de a-si garanta securitatea pe termen lung, si nu conjunctural. Mai fac precizarea ca elementele de scut antiracheta nu sunt indreptate impotriva Federatiei Ruse”, a incheiat Traian Basescu.

Delegatie la Deveselu

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a luat decizia ca locatia in care vor fi amplasate elemente ale sistemului american de aparare antiracheta sa fie Unitatea Militara 01871 din judetul Olt, informeaza MApN. Reunit la 2 mai 2011, CSAT a discutat rezultatele procesului de selectie a locatiei preconizate a gazdui elementele din Romania ale sistemului american de aparare antiracheta. Procesul a fost demarat in contextul negocierilor cadrului juridic aferent participarii tarii noastre la proiectul american si s-a finalizat in urma cu cateva saptamani. El a constat din analiza in format inter-institutional, de catre institutiile romanesti si americane cu expertiza relevanta, a celei mai bune optiuni care sa corespunda tuturor criteriilor tehnice fixate de cele doua parti. Decizia CSAT privind locatia este o decizie de etapa, importanta in procesul de finalizare a negocierilor bilaterale pentru desfasurarea pe teritoriul Romaniei a sistemului SUA de aparare antiracheta. Consimtamantul final privind locatia si regimul juridic al acesteia va fi exprimat de catre Parlamentul Romaniei, care, potrivit prevederilor legale in vigoare, urmeaza sa ratifice Acordul privind amplasarea, pe teritoriul Romaniei, a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta, rezultat in urma definitivarii procesului de negociere. Sefii delegatiilor Romaniei si SUA care negociaza Acordul privind amplasarea, pe teritoriul Romaniei, a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta – secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu si subsecretarul de stat al SUA Ellen Tauscher, impreuna cu seful Statului Major General al Armatei Romaniei, general-maior Stefan Danila – vor efectua, in cursul zilei de marti, 3 mai 2011, o deplasare in judetul Olt, pentru a avea, incepand cu ora 12.00, o intalnire de lucru cu autoritatile locale, la sediul Prefecturii judetului Olt. Vor fi discutate ratiunile si implicatiile deciziei de amplasare la unitatea militara 01871 Deveselu a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta.

Romania si scutul antiracheta

Participarea Romaniei la dezvoltarea sistemului american de aparare antiracheta in Europa, in noua sa varianta (European-based Phased, Adaptive Approach for Missile Defense/EPAA), anuntata de Presedintele SUA, Barack Obama, la 17 septembrie 2009, un rezultat al demersurilor diplomatice romanesti, reprezinta un succes al tarii noastre, atat in relatia bilaterala cu Statele Unite, cat si din punctul de vedere al afirmarii Romaniei ca partener de incredere in cadrul NATO. Proiectul bilateral cu SUA contribuie substantial la intarirea securitatii Romaniei si la consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral. Este semnificativ faptul ca propunerea si respectiv decizia de participare au avut loc la inceputul anului 2010, cand Romania si SUA au aniversat 130 de ani de relatii diplomatice bilaterale. Procesul de negociere a documentelor juridice care vor reglementa cooperarea bilaterala in domeniul apararii antiracheta a fost declansat oficial la 17 iunie 2010, iar pana in prezent s-au desfasurat sase runde de negocieri. In paralel cu participarea la sistemul american de aparare antiracheta, Romania sprijina dezvoltarea unui sistem NATO de aparare antiracheta, care sa se bazeze pe elementele principiale decise la Summit-ul de la Bucuresti si reiterate la Strasbourg-Kehl si Lisabona, respectiv indivizibilitatea securitatii Aliantei, solidaritatea colectiva, acoperirea integrala a teritoriului Aliat. Partea romana saluta reflectarea segmentului de „aparare antiracheta” – atat in noul Concept Strategic, cat si in Declaratia Summit-ului de la Lisabona (noiembrie 2010) – ca element-cheie al apararii colective, care sa protejeze intreg teritoriul si populatiile statelor aliate. Decizia Romaniei de participare la sistemul american EPAA este in deplin acord cu hotararile adoptate pe aceasta tema la Summit-urile NATO de la Bucuresti (aprilie 2008), Strasbourg-Kehl (aprilie 2009) si Lisabona (noiembrie 2010). In perspectiva, proiectul nostru bilateral cu SUA va reprezenta o contributie valoroasa la viitorul program NATO de aparare antiracheta. Potrivit Raportului privind revizuirea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defense Review Report), publicat de Departamentul american al Apararii la 1 februarie 2010, sunt avute in vedere patru etape de realizare:

– Etapa I (in desfasurare): Protejarea unor portiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfasurarea de sisteme radar si interceptori SM-3 amplasati pe nave, insotita de amplasarea unui sistem radar inaintat, care va detecta lansarea rachetelor inca din faza ascendenta a traiectoriei. Prima etapa a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea in Marea Mediterana a navei „USS Monterey”, echipata cu sistemul Aegis.

– Etapa II (orizont de timp 2015): Extinderea protectiei aliatilor NATO prin operationalizarea unei noi generatii de interceptori SM-3 (care sa permita lansarea de la sol) si a unor noi baze radar. Acestea vor fi amplasate in unitati terestre din Europa de Sud-Est. In proiect, este convenit faptul ca interceptorii vor fi amplasati in Romania, in timp ce locatia bazei radar urmeaza a fi stabilita.

– Etapa III (orizontul de timp 2018): Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre in Polonia, precum si prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi interceptori SM-3, amplasati pe mare si pe uscat.

– Etapa IV (orizontul de timp 2020): Extinderea protectiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea in continuare a rachetelor SM-3 si a sistemelor radar.

Share our work
Aeroporturile romanesti, folosite pentru bombardarea Libiei

Aeroporturile romanesti, folosite pentru bombardarea Libiei

U.S. Air Force photo

U.S. Air Force photo

Consiliul Suprem de Apararea a Tarii a aprobat luni, 28 martie, intr-o sedinta tinuta la Cotroceni, dislocarea si operarea pe aerodromuri din Romania a unor aeronave ale fortelor aeriene ale SUA, pentru realimentare in aer, utilizate in operatia de impunere a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU. Practic, acesta decizie inseamna ca Romania incepe sa contribuie la loviturile militare impotriva regimului Gaddafi, actiuni care au loc, deocamdata, in afara deciziilor NATO. La sedinta condusa de Traian Basescu au mai participat si prim-ministrul Romaniei, Emil Boc, ministrul Administratiei si Internelor, Traian Igas, ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea, ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu, ministrul Justitiei, Catalin Marian Predoiu, directorul Serviciului Roman de Informatii, George Cristian Maior, directorul Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu, seful Statului Major General, general-maior Stefan Danila, consilierul prezidential pentru securitate nationala, Iulian Fota, consilierul prezidential Anca Ilinoiu, sef al Departamentului Relatii Internationale, secretarul CSAT, general-locotenent Ion Oprisor si consilierul prezidential Valeriu Turcan, purtatorul de cuvant al presedintelui Romaniei. „In cadrul sedintei s-a analizat dislocarea si operarea pe aerodromuri din Romania a unor aeronave ale fortelor aeriene ale SUA, pentru realimentare in aer, utilizate in operatia de impunere a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU. In conformitate cu procedurile juridice legale, presedintele Romaniei, dupa consultarea membrilor Consiliului, a aprobat aceasta solicitare, urmand ca, ulterior, sa informeze Parlamentul Romaniei. Solicitarea si aprobarea au la baza prevederile din cadrul Parteneriatului Strategic dintre Romania si Statele Unite ale Americii”, se arata in comunicatul oficial al administratiei prezidentiale. Pe 22 martie, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat participarea Romaniei la actiunea NATO de impunere a embargoului impotriva Libiei cu 205 militari de la bordul fregatei Regele Ferdinand si doi ofiteri de stat major din fortele navale. Aliatii au convenit saptamana trecuta organizarea unei misiuni navale, care, initial, va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. In cadrul sedintei de marti, de la Palatul Cotroceni, s-a discutat pozitia Romaniei privind aportul la misiunea NATO din Libia. In acest context, s-a hotarat participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Embargo) impotriva Libiei, constand in fregata „Regele Ferdinand” cu 205 militari si doi ofiteri de stat major specializati in forte navale. “Fac un comentariu legat de situatia din Libia si de evolutiile in actul de decizie la nivel NATO. Dupa cum stiti probabil, pe data de 20 martie a fost aprobat planul de operatii pentru impunerea embargoului cu privire la vanzarile de armament catre Libia. Pe data de 22 martie, adica astazi, a fost aprobat Planul de operatii privind zona de interdictie aeriana. Tot astazi, in jurul orei 16, NAC, Consiliul Nord-Atlantic, a aprobat directiva de executie pentru impunerea embargoului impotriva Libiei, in baza rezolutiei 1970 a Consiliului de Securitate. Deci, odata cu aprobarea directivei de executie, se trece la punerea in aplicare a planului de operatii. Este decizia politica pe care o ia NATO cu privire la declansarea unei operatiuni. Fiind luata decizia astazi, am convocat CSAT – este adevarat, cu putin inainte de adoptarea deciziei, pentru ca stiam ca se va adopta decizia, se va dopta directiva de executie pentru embargo – si CSAT a decis implicarea Romaniei in impunerea conditiilor de respectare a embargoului cu fregata “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat major din Fortele Navale. Asta inseamna ca Romania va participa cu 205 militari la bordul fregatei “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat-major, in total 207 militari, ofiteri si subofiteri. In cel mai scurt timp, Guvernul trebuie sa aloce resursa financiara necesara pentru ca fregata “Regele Ferdinand” sa opereze in Marea Mediterana in conformitate cu directiva NATO. Pentru operarea timp de trei luni in Marea Mediterana sunt necesare 4,5 milioane euro, pe care ii va aloca Guvernul in urmatoarea sedinta de guvern”, a declarat atunci Traian Basescu.

Share our work
Fergata “Regele Ferdinand”, in misiune NATO in Libia

Fergata “Regele Ferdinand”, in misiune NATO in Libia

Fregata Regele Ferdinand (foto MApN)

Fregata Regele Ferdinand (foto MApN)

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat participarea Romaniei la impunerea embargoului impotriva Libiei cu 205 militari de la bordul fregatei Regele Ferdinand si doi ofiteri de stat major din fortele navale. Aliatii au convenit marti organizarea unei misiuni navale, care initial va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. In cadrul sedintei de marti, de la Palatul Cotroceni, s-a discutat pozitia Romaniei privind aportul la misiunea NATO din Libia. In acest context, s-a hotarat participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Embargo) impotriva Libiei, constand in fregata „Regele Ferdinand” cu 205 militari si doi ofiteri de stat major specializati in forte navale. De asemenea, CSAT a aprobat participarea Romaniei cu 66 de jandarmi la misiunea NATO de instruire a fortelor afgane de politie, pana la incheierea acesteia si au fost analizate situatia contingentului roman de jandarmi din Kosovo si executiile bugetare ale structurilor cu atributii in domeniul securitatii nationale. La sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, condusa de presedintele Romaniei, Traian Basescu, au participat prim-ministrul Romaniei, Emil Boc; ministrul Administratiei si Internelor, Traian Igas; ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea; ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu; ministrul Economiei, Comertului si Mediului de afaceri, Ion Ariton; ministrul Justitiei, Catalin Marian Predoiu; directorul Serviciului Roman de Informatii, George Cristian Maior; directorul Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu; seful Statului Major General, general-maior Stefan Danila; consilierul prezidential pentru securitate nationala, Iulian Fota; secretarul de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Doru Costea; consilierul prezidential Anca Ilinoiu, sef al Departamentului Relatii Internationale; secretarul CSAT, general-locotenent Ion Oprisor; purtatorul de cuvant al Presedintelui Romaniei, Valeriu Turcan.

Nu se pune inca problema participarii Fortelor Terestre

Seful Statului Major al Fortelor Terestre, generalul de brigada Ariton Ionita, a declarat, miercuri, intrebat daca Romania ar avea cum sa participe la o interventie terestra in Libia, ca Fortele Terestre se vor plia pe ceea ce li se va cere, el subliniind insa ca discutarea subiectului in acest moment ar fi prematura. El a adaugat ca, daca se va lua o astfel de decizie, va fi facuta o analiza pentru „a vedea ce este de facut”. „In momentul in care se va lua o decizie in acest sens – daca se va lua, vedeti bine ca nu s-a luat – o sa analizam si atunci o sa vedem ce este de facut si hotararea pe care o vom lua. Bineinteles ca ne pliem pe ce se va cere, dar deocamdata este prematur sa discutam”, a spus generalul, citat de Mediafax. Conducerea Fortelor Terestre a fost audiata, marti, timp de 90 de minute in Comisia de aparare a Camerei. Deputatii din Comisia de aparare vor audia, saptamana viitoare, conducerea Statului Major al Fortelor Navale.

Basescu: Romania raspunde in limita posibilitatilor

„Fac un comentariu legat de situatia din Libia si de evolutiile in actul de decizie la nivel NATO. Dupa cum stiti probabil, pe data de 20 martie a fost aprobat planul de operatii pentru impunerea embargoului cu privire la vanzarile de armament catre Libia. Pe data de 22 martie, adica astazi, a fost aprobat Planul de operatii privind zona de interdictie aeriana. Tot astazi, in jurul orei 16, NAC, Consiliul Nord-Atlantic, a aprobat directiva de executie pentru impunerea embargoului impotriva Libiei, in baza rezolutiei 1970 a Consiliului de Securitate. Deci, odata cu aprobarea directivei de executie, se trece la punerea in aplicare a planului de operatii. Este decizia politica pe care o ia NATO cu privire la declansarea unei operatiuni. Fiind luata decizia astazi, am convocat CSAT – este adevarat, cu putin inainte de adoptarea deciziei, pentru ca stiam ca se va adopta decizia, se va dopta directiva de executie pentru embargo – si CSAT a decis implicarea Romaniei in impunerea conditiilor de respectare a embargoului cu fregata „Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat major din Fortele Navale. Asta inseamna ca Romania va participa cu 205 militari la bordul fregatei „Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat-major, in total 207 militari, ofiteri si subofiteri. In cel mai scurt timp, Guvernul trebuie sa aloce resursa financiara necesara pentru ca fregata „Regele Ferdinand” sa opereze in Marea Mediterana in conformitate cu directiva NATO. Pentru operarea timp de trei luni in Marea Mediterana sunt necesare 4,5 milioane euro, pe care ii va aloca Guvernul in urmatoarea sedinta de guvern”, a declarat Traian Basescu. “Interventia a fost exact pentru protectia populatiei impotriva unui lider politic care nu mai raspunde niciunui parametru pentru a putea ramane sef al acelui stat. Un lider politic care omoara propria lui populatie. Este adevarat, poate ca este bine – si nu vreau sa dau nimanui lectii, dar atentionez doar – este bine ca, atunci cand se vorbeste despre populatia din Libia si despre interese si despre solutii, sa se aiba in vedere ca discutam despre o populatie fragmentata in foarte multe triburi, cu origini tribale diferite. Chiar si atunci cand se intrevede solutia de sfarsit, ea nu poate sa fie analizata in parametrii unei natiuni unitare. Deci cei care vor sa faca analize cu privire la urmatoarele evenimente sau prognoze cu privire la ce se poate intampla in Libia, sa aiba in vedere ca vorbim de triburi diferite, care sunt mai mult sau mai putin usor de conciliat intre ele”, a mai spus presedintele. “Si, in ceea ce priveste fortele armate ale Romaniei, ele vor pleca atunci cand trebuie, acolo unde trebuie si in limitele posibilitatilor pe care armata Romaniei le are de a actiona sub mandate ale Consiliului de Securitate sau sub mandat NATO. Romania ramane un sustinator al ideii ca operatiunile militare trebuie sa se desfasoare nu numai sub mandat al Consiliului de Securitate, dar si sub un mandat NATO, exact pentru ca asta ne ajuta pe toti la solidaritate si, in acelasi timp, chiar aduna toate resursele atat cat sunt ele in fiecare stat. Romania va continua sa raspunda pozitiv, in limita posibilitatilor pe care le are si in momentul in care se va pune problema angajarii in actiuni umanitare. Deocamdata, ceea ce putem sa facem si in baza directivei de executie adoptata de NATO astazi, vom participa, asa cum v-am spus, cu fregata “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de Stat Major la impunerea embargoului in ceea ce priveste vanzarile de armament catre Libia”, a incheiat Traian Basescu.

Fregata “Regele Ferdinand”

Ferdinand2La inceputul lunii decembrie 2010, in Portul Militar Constanta, a avut loc ceremonia militara prilejuita de intoarcerea din misiune a Fregatei „Regele Ferdinand”. Nava a participat, in perioada 1–30 noiembrie, la Operatia „Active Endeavour” din Marea Mediterana. Fregata „Regele Ferdinand” este comandata de capitan-comandorul Mihai Panait si are la bord un echipaj alcatuit din 205 marinari. Misiunea a reprezentat a sasea participare a Fortelor Navale Romane la Operatia „Active Endeavour”, operatie prin care tara noastra contribuie activ la sporirea securitatii in Europa. „Active Endeavour” este o operatie initiata si condusa de Alianta Nord Atlantica in scopul descurajarii actiunilor teroriste. Conceptia militara a NATO cu privire la apararea impotriva terorismului prevede, printre altele, desfasurarea de catre forta operationala „Active Endeavour” a unor actiuni de supraveghere si control pe marile culoare de navigatie din Marea Mediterana.

Caracteristici tehnice

Deplasament (To): 4900 (incarcare maxima)

Dimensiuni (metri: lungime x latime x pescaj): 148,2 x 14,75 x 4,6

Propulsie: 4 turbine Rolls-Royce

Viteza (Noduri): 30

Numar punti: 7

Autonomie: 4500 Mm

Armament:

• tun super-rapid 76 mm Oto Melara

• instalatii lansare torpile

• sistem de comanda asistat de calculator

• instalatii de bruiaj pasiv TERMA

• sisteme de lupta electronica

• 9 sisteme radar

Fregata este incadrata cu 205 militari profesionisti:

• 18 ofiteri

• 76 maistri militari

• 1 subofiter

• 110 soldati si gradati voluntari

Share our work
Romania, pregatita pentru Schengen

Romania, pregatita pentru Schengen

CSAT considera Romania pregatita pentru spatiul Schengen

CSAT considera Romania pregatita pentru spatiul Schengen

Romania si-a respectat toate angajamentele privind aderarea la spatiul Schengen, programata pentru martie 2011, a conchis azi Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, care a apreciat ca fiind „foarte bune” rezultatele in acest domeniu, informeaza Presedintia Romaniei, citata de agentia KARADENIZ PRESS. „O tema importanta pe agenda sedintei CSAT a fost reprezentata de pregatirile pentru aderarea Romaniei la Spatiul Schengen conform calendarului stabilit. In cadrul sedintei, au fost trecute in revista rezultatele foarte bune ale evaluarilor realizate de catre Comisia Europeana si au fost stabilite prioritatile de actiune pentru perioada urmatoare. Concluzia discutiilor au fost ca Romania si-a respectat toate angajamentele la acest capitol”, arata sursa citata.

Mandat strategic

In cadrul sedintei s-a discutat pe tema viitorului mandat al delegatiei Romaniei care va participa la Summit-ul NATO de la Lisabona, fiind aprobate liniile generale ale acestuia. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a accentuat importanta noului Concept Strategic al Aliantei, mai ales in ceea ce priveste nevoia de a asigura directia strategica pentru evolutia Aliantei pe termen mediu si lung.
O alta tema importanta pe agenda sedintei CSAT a fost reprezentata de pregatirile pentru aderarea Romaniei la Spatiul Schengen conform calendarului stabilit. In cadrul sedintei au fost trecute in revista rezultatele foarte bune ale evaluarilor realizate de catre Comisia Europeana si au fost stabilite prioritatile de actiune pentru perioada urmatoare. Concluzia discutiilor a fost ca Romania si-a respectat toate angajamentele la acest capitol.

Strategia Nationala de Ordine Publica

De asemenea, a fost discutata si aprobata Strategia Nationala de Ordine Publica care stabileste ansamblul obiectivelor majore pe termen mediu in domeniul ordinii publice. A fost stabilita ca prioritate in domeniul ordinii publice pentru perioada 2010 – 2013 intensificarea activitatii impotriva fenomenului infractional, in special asupra criminalitatii organizate si transfrontaliere si terorismului.
Presedintele Traian Basescu a precizat ca Ministerul Administratiei si Internelor trebuie sa intervina in forta in cazul violentelor provocate de clanuri sau grupari din zona crimei organizate. In acest sens, presedintele Romaniei a accentuat necesitatea unei politici de toleranta zero in cazul incalcarii legii, inclusiv in situatiile in care se aduce atingere demnitatii si integritatii fizice a personalului M.A.I.. In cadrul aceleiasi sedinte, grupul de lucru interinstitutional pentru combaterea evaziunii fiscale, creat in baza unei hotarari CSAT in luna iunie a.c. a prezentat o serie de rezultate obtinute de institutii ale statului pana in prezent: instituirea de masuri asiguratorii asupra unor bunuri cu valoare de aproape 58 milioane euro, aplicarea de contraventii in valoare de circa 18 milioane euro, confiscarea de bunuri si numerar in valoare de circa 32 milioane euro, instituirea de obligatii fiscale suplimentare in valoare de 361 milioane euro etc..

Strategie dunareana

Un alt subiect aflat pe ordinea de zi si dezbatut in sedinta CSAT a fost Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii. Obiectivul Strategiei este sa angajeze statele riverane intr-un proces de redimensionare a cooperarii regionale, pentru sustinerea dezvoltarii economico-sociale si atingerea obiectivelor politicilor comunitare integrate, inclusiv cele stabilite de Strategia Uniunii Europene 2020. Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii, avand urmatoarele axe prioritare: conectivitatea (transporturi, energie); protectia mediului si prevenirea riscurilor; dezvoltarea socioeconomica (turism, cercetare, inovare, cultura, educatie, competitivitate), urmeaza sa fie adoptata de Comisia Europeana in luna decembrie 2010 si agreata de Consiliul European in luna iunie a anului viitor.
La sedinta au participat primul-ministru al Romaniei, Emil Boc; ministrul Administratiei si Internelor, Traian Igas; ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea; ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu; ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Ion Ariton; ministrul Justitiei, Catalin Marian Predoiu; directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior; directorul Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu; seful Statului Major General, amiral Gheorghe Marin; consilierul prezidential pentru Securitate Nationala, Iulian Fota; consilierul prezidential Anca Ilinoiu, sef al Departamentului Relatii Internationale; secretarul de stat in Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu; secretarul CSAT, general-locotenent Ion Oprisor; purtatorul de cuvant al Presedintelui Romaniei, Valeriu Turcan.
Reamintim ca Vasile Blaga a demisionat, luni, din functia de ministru al Administratiei si Internelor, ca urmare a unui mars de protest la care au participat mii de politisti, la Palatul Cotroceni, saptamana trecuta.

Share our work