Marea Neagră, prioritate pentru CSAT-ul de la București

Marea Neagră, prioritate pentru CSAT-ul de la București

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, reunit la București, a dispus măsuri de întărire a Forţelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerinţelor de apărare a României în actualul context şi a aprobat, totodată, o serie de acţiuni prioritare pe care să le aibă în atenţie Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului naţional în domeniu şi la consolidarea capabilităţilor de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internaţional de cooperare.

Marea Neagră

Principala temă abordată în şedinţa CSAT, care a fost condusă de preşedintele Klaus Iohannis, a constituit-o „grava” situaţie de securitate din regiunea Mării Negre şi implicaţiile pentru România, a informat un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
„La doi ani de la declanşarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situaţia de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie ameninţată de atacurile Moscovei asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime şi pagube materiale. Pentru ţara noastră, situaţia de război din statul vecin menţine riscurile de incidente care pot afecta teritoriul şi cetăţenii României, precum şi pericolele în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei în Marea Neagră din cauza minelor în derivă şi a acţiunilor ostile ale Rusiei”, au apreciat membrii CSAT, potrivit sursei citate.â
Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrităţii teritoriului şi a populaţiei României, precum şi acţiunile suplimentare care se impun.
„România beneficiază de sprijinul NATO şi al aliaţilor săi pentru apărarea securităţii în zona Dunării şi a ţărmului Mării Negre, prin misiuni de poliţie aeriană şi capabilităţi de apărare aeriană şi supraveghere. În acelaşi timp, sprijinul NATO trebuie însă însoţit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naţionale. În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forţelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerinţelor de apărare a României în actualul context”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Sprijin pentru R. Moldova

Potrivit comunicatului citat de mass-media, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum şi menţinerea eforturilor de susţinere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington D.C., România va continua să colaboreze cu aliaţii pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare şi apărare robuste şi eficiente, pentru creşterea prezenţei aliate în ţara noastră, precum şi pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova, a indicat sursa citată.
Totodată, în CSAT a fost analizat şi aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce priveşte derularea programelor de înzestrare şi a demersurilor de creştere a gradului de încadrare, precum şi retenţia personalului care contribuie la implementarea ţintelor de capabilităţi asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării şi reducerea deficitelor identificate de autorităţile NATO.
„La nivelul Alianţei, există o nouă abordare a planificării apărării şi, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliaţii pot coopera pentru identificarea capabilităţilor pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operaţională, cu integrarea priorităţilor naţionale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilităţi. Planurile României pentru dezvoltarea capabilităţilor sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 şi în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susţinute de un angajament politic naţional care permite României să îndeplinească cerinţele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare”, a explicat Administraţia Prezidenţială.

Securitate cibernetică

Membrii CSAT au evaluat şi activitatea desfăşurată în domeniul securităţii cibernetice la nivelul instituţiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum şi principalele obiective pentru 2024.
„În contextul multiplicării ameninţărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar şi al dezvoltării exponenţiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituţiile cu atribuţii în consolidarea rezilienţei cibernetice a României. De asemenea, au fost aprobate o serie de acţiuni prioritare pe care să le aibă în atenţie Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului naţional de securitate cibernetică şi la consolidarea capabilităţilor de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internaţional de cooperare în domeniu”, se arată în comunicat.
În cadrul reuniunii a fost analizată şi activitatea CSAT în anul 2023 şi s-a decis transmiterea Raportului de activitate, spre aprobare, Parlamentului, se mai arată în comunicatul citat.

Share our work
CSAT pe tema situatiei din Ucraina

CSAT pe tema situatiei din Ucraina

CSAT

Autoritatile de la Bucuresti sunt ingrijorate de deteriorarea situatiei din estul Ucrainei, iar acest lucru va fi principalul subiect pe agenda sedintei Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), ce se va desfasura marti. Pe langa acest subiect, demnitarii de cel mai inalt rang vor avea in program discutii legate de stadiul indeplinirii Programului multianual de restabilire a capacitatii de lupta a Armatei Romaniei, proiectul de lege privind planificarea apararii, sau concluziile rezultate in urma desfasurarii exercitiilor si antrenamentelor de mobilizare, in anul 2014, pentru verificarea stadiului pregatirii populatiei, economiei si a teritoriului pentru aparare. Presedintele PSD, premierul Victor Ponta, a declarat, luni, ca s-a consultat cu presedintele Klaus Iohannis in legatura cu agenda sedintei CSAT de marti, el aratand ca situatia din Ucraina este „foarte proasta” si ca e necesar un grad ridicat de atentie din partea Romaniei. „Am fost consultat (in legatura cu sedinta CSAT, n.r.). Ca vicepresedinte, coform legii, trebuie sa fiu consultat. Ne-am consultat (cu presedintele Klaus Iohannis, n.r.), agenda este facuta si e normal sa avem CSAT”, a spus Ponta, intrebat despre decizia lui Iohannis de a convoca CSAT. Intrebat daca exista in acest moment ingrijorari suplimentare legate de situatia din Ucraina, Ponta a precizat ca situatia din Ucraina si din regiune este foarte proasta si e necesar un grad ridicat de atentie.

„Categoric, trebuie sa fim foarte atenti pentru ca situatia este proasta, e rea, ceea ce se intampla in Ucraina, ceea ce se intampla in restul regiunii, dar Romania este o tara foarte stabila”, a spus Ponta. El a dat asigurari ca pe teme de siguranta nationala presedintele Iohannis, Guvernul si Parlamentul actioneaza unitar. „Pot sa va garantez faptul ca, prin toate discutiile pe care le-am avut la Washington, nu doar noi ne bazam pe Statele Unite, si ei se bazeaza pe noi si in ceea ce priveste toate subiectele de siguranta nationala, presedinte, Guvern, Parlament actionam extrem de unitar si asta e un lucru foarte bun”, a spus Ponta.

Share our work
Apărarea României, în pericol. Armata, la pragul critic al subfinanţării

Apărarea României, în pericol. Armata, la pragul critic al subfinanţării

Ministrul roman al Apararii, Mircea Dusa, un ministru de 1,42% din PIB

Ministrul roman al Apararii, Mircea Dusa, un ministru de 1,42% din PIB

De mai bine de 20 de ani, Apărarea României este Cenuşăreasa guvernelor care se perindă pe la conducerea Ţării. Bugetul MapN, pe 2014, va fi de 1,42% din PIB. În urmă cu câteva zile, premierul Victor Ponta se bătea cu pumnul în piept, susţinând că invitarea României să adere la NATO, în urmă cu 11 ani, a reprezentat un moment important pentru securitatea ţării noastre şi un pas decisiv în drumul spre integrarea în Uniunea Europeană. Ce a uitat premierul PSD, dar şi marioneta de ministru Mircea Duşa, este că România şi-a luat angajamentul să aloce pentru Apărare între 2% şi 3% din PIB. De la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, bugetul destinat MapN se situează constant sub 2%, mult mai aproape de 1%, în condiţiile în care ameninţările regionale şi globale cresc îngrijorător. Atunci când se aflau în Opoziţie, şi Ponta şi Duşa acuzau Puterea că alocă Apărării sub 1,5% din PIB, deşi România îşi luase, faţă de NATO, angajamentul alocării a minim 2,38%. În prezent, cei doi o fac pe niznaiul şi se comportă exact ca predecesorii lor. Astfel că, în 2014, Ministerul Apărăii Naţionale va avea un buget de 1,42% din PIB.
Politicieni români, în general, dar Victor Ponta şi Mircea Duşa, în particular, par să nu înţeleagă faptul că scutul american antirachetă de la Deveselu şi prezenţa a aproximativ 1.500 de militari americani pe teritoriul României, nu garantează decât în mică parte securitatea şi apărarea României. Şi nici eventuala asigurare a serviciului de poliţiei aeriană de către SUA, până la operaţionalizarea flotei de avioane multirol second-hand F-16, nu reprezintă un mare plus de securitate.

Mircea Duşa, cai verzi pe pereţi

În urmă cu aproximativ două săptămâni, Mircea Duşa, ministrul Apărării Naţionale, se lăuda că a discutat cu ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi cu ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, despre bugetul Apărării pentru anul 2014, susţinând că ar putea depăşi 1,5% din PIB. „Am avut o discuţie de două ore cu vicepremierul, ministrul Finanţelor şi cu ministrul delegat pentru Buget, domnul Voinea, probabil că este primul minister care discută pentru bugetul pe 2014, având în vedere că săptămâna viitoare va trebui să-l aprobăm în Guvern şi să-l trimitem la Parlament. Având în vedere obiectivele pe care le are de îndeplinit Armata, facem eforturile necesare pentru ca în acest an să trecem de 1,5% din PIB, alocare pentru ministerul Apărării Naţionale. Sigur, ar trebui să fie 2%. În anii 2004, 2005 s-au făcut eforturi deosebite ca acel procent pe care l-am stabilit împreună cu cei de la NATO, de 2%, să-l aducem spre 2%. În anul 2006 era alocarea de 1,86%. Din nefericire, cinci ani la rând, alocările pentru bugetul MApN au fost din ce în ce mai mici astfel că în 2012 s-a ajuns la acel procent de 1,26%. Nu este normal acest lucru, având în vedere capabilităţile pe care trebuie să le realizăm. Eu sper că angajamentele pe care noi ni le-am asumat în cadrul NATO legat de modernizarea şi restructurarea Armatei Române, documentele pe care noi le-am adoptat şi le-am aprobat şi în CSAT vizavi de modernizare şi restructurare au fost înţelese de toată lumea şi mai ales de Ministerul Finanţelor şi astfel alocările în anii viitori vor fi mai mari”, a afirmat Mircea Duşa, într-o emisiune la Realitatea Tv.
Ministrul Apărării a subliniat şi faptul că, în cadrul discuţiei purtate cu oficialii americani, a solicitat sprijinul SUA pe segmentul de poliţie aeriană până când avioanele de tip F-16 pe care urmează să le achiziţionăm de la portughezi vor deveni operaţionale. Acest sprijin ar putea să se materializeze prin dislocarea unei escadrile americane de avioane F-16 pe aeroportul de la Turda.

Mircea Duşa a uitat de la mână pân-la-gură

Uitând de la mână pân-la-gură ce a promis, ministrul Mircea Duşa le-a cerut vineri, 22 noiembrie 2013, parlamentarilor din Camera Deputaţilor şi Senat să aprobe proiectul de buget în forma propusă de Guvern (de 1,42%), care asigură „funcţionarea normală” a activităţilor Ministerului Apărării Naţionale. „Aşa cum am aprobat în documentele noastre strategice avizate de CSAT şi ne-am stabilit ca acel obiectiv de a ajunge în anul 2016 la 2% din PIB, am avut în vedere la redactarea proiectului de buget acest principiu pe care l-am stabilit în comun şi bugetul pentru anul 2014 va reprezenta 1,42% din PIB, astfel ca, în următorii ani, 2015-2016, şi în funcţie de creşterea economică (…), să putem ajunge la acel deziderat al nostru să alocăm 2% din PIB pentru MApN”, a declarat ministrul Apărării, Mircea Duşa.
Astfel, Comisiile pentru Apărare, Ordine publică şi Siguranţă naţională ale Parlamentului au avizat favorabil, vineri, fără amendamente, cu unanimitate de voturi, proiectul de buget al MApN propus de Guvern pentru anul 2014, de 6,87 miliarde de lei.
Spre comparaţie, Mnisterul Afacerilor Interne a primit un buget de 8,3 miliarde de lei, iar Secretariarul General al Guvernului 7,2 miliarde de lei, în creştere cu 9,85% faţă de 2013.

Inconştienţa lui Mircea Duşa: Armata execută orice misiune, dar este 60% nefuncţională

Inconştienţa ministrului Mircea Duşa nu are limite. Acesta a declarat că „Armata e capabilă să execute orice misiune, fie că este vorba de misiuni în afara teritoriului României, fie că este vorba de misiuni în interiorul ţării, fie că este vorba de misiuni umanitare”.
Asta, în condiţiile în care aproximativ 60% la sută din echipamente sunt nefuncţionale, capacitatea de luptă este la un nivel calificat drept critic, iar cadrul legislativ nu permite dezvoltarea sistemului de Apărare. Concluziile apar în Carta Albă a Apărării, aprobată de Executiv şi avizată de CSAT în luna iunie. Tot acolo sunt prevăzute şi soluţii pentru remedierea deficienţelor majore. Cele mai multe depind însă de majorarea bugetului MApN până la 2 la sută din PIB.
Carta Albă a Apărării descrie în detaliu vulnerabilitățile Armatei Române. Documentul notează incoerența legilor care pun în pericol modernizarea sistemului. Este invocat și numărul mare de acte emise în domeniu care rezolvă situații punctuale, dar care au efect negativ pe termen lung. Aflată în dezbaterea Parlamentului, Carta Albă a Apărării este un document în care se precizează că Armata se confruntă cu numeroase probleme, legate de organizare şi finanţare, care au dus la scăderea capacităţii de luptă şi intervenţie a acesteia.
În documentul elaborat de Ministerul Apărării Naţionale, transmis Parlamentului de către CSAT, se menţionează că structura de forţe a Armatei s-a redus drastic, de la 330.000 de militari în anul 1990, la 90.000 în prezent, numărul maxim de posturi finanţate de la bugetul de stat fiind de aproximativ 82.000. Procesul nu a fost susţinut de alocarea constantă a resurselor necesare modernizării şi înzestrării, fapt care a condus la scăderea graduală a capacităţii de luptă şi intervenţie la un nivel critic, se arată în Carta Albă a Apărării.
Lipsa susţinerii bugetare a afectat profund procesul de transformare, definit şi detaliat în Strategia de transformare a Armatei României, în condiţiile în care bugetul Apărării a scăzut în ultimii ani de la 1,84% din PIB în 2006, la 1,26% din PIB în 2012. Resursele alocate Ministerului Apărării Naţionale necesită suplimentarea graduală cu 0,3% din PIB anual, până la atingerea nivelului de 2% din PIB, în conformitate cu nevoile armatei şi recomandarea NATO.
Structura Armatei, inclusiv sistemul de comandă şi control, nu mai corespund, în ansamblu, nevoilor actuale ale misiunii şi nu sunt compatibile cu structurile de conducere ale celorlalte state membre NATO şi UE, compatibile ca mărime cu România. Ministerul Apărării susţine că actuala structură a Armatei României este, în unele părţi, dezechilibrată, organizată uneori pe criterii de circumstanţă şi consumatoare de resurse.

Starea de operativitate a tehnicii de aviaţie şi de apărare aeriană, la pământ

„În privinţa capacităţii operaţionale a forţelor, aceasta este redusă, fiind afectată grav, atât de starea de operativitate a tehnicii, cât şi la nivelul de instruire. (…) Echipamentele majore sunt nefuncţionale în proporţie de 60%, cu tendinţe de agravare a situaţiei. Ca urmare a subfinanţării mentenanţei, starea de operativitate a tehnicii de aviaţie şi de apărare aeriană cu baza la sol a atins un prag critic. Aceeaşi tendinţă se manifestă şi la tehnica specifică Forţelor Terestre şi la unele tipuri şi clase de nave din înzestrarea Forţelor Navale”, mai arată în Carta Albă a Apărării.
Potrivit acesteia, asigurarea materială a instrucţiei şi echipamentului individual sunt improprii, reglementate defectuos şi cu un grad de asigurare sub necesar. „Nivelul de pregătire a forţelor destinate serviciului de luptă este menţinut cu dificultate la standardele NATO şi prezintă vulnerabilităţi, în special în ceea ce priveşte reacţia împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional şi comun NATO şi în creşterea numărului de catastrofe aviatice”, se mai arată în document.
Potrivit Cartei Albe a Apărării, susţinerea forţelor în operaţii este dificilă şi se realizează, în mare parte, de către aliaţi sau parteneri, în special SUA, iar obiective asumate faţă de NATO, conform „obiectivelor Forţei” nu sunt îndeplinite la standardele cerute, majoritatea fiind acceptate „cu limitări”.
Carta Albă a Apărării este un document de bază al sistemului de planificare a Apărării Naţionale, elaborat la nivel departamental, prezintă perspectiva MApN privind refacerea capacităţii operaţionale a Armatei României şi dezvoltarea capabilităţilor necesare îndeplinirii misiunilor încredinţate, rezultate în urma desfăşurării procesului de revizuire strategică a apărării pe termen scurt, cuprinzând perioada 2013-2016, precum şi orientările pe termen mediu, până în anul 2022. Carta Albă a Apărării a fost întocmită de Ministerul Apărării, aprobată de Guvern şi avizată de CSAT în luna iunie 2013.

Share our work
F-16 Second Hand. Romania mai bate un cui in cosciugul Apararii Nationale

F-16 Second Hand. Romania mai bate un cui in cosciugul Apararii Nationale

Romania mai bate un cui in cosciugul Apararii Nationale, odata cu acceptarea achizitionarii de avione multirol F-16, eventual, din Portugalia.
Sedinta CSAT de joi, 27 septembrie, a dovedit, inca o data, ca, indiferent de fortele politice aflate la guvernare, Romania este atrasa intr-o spirala a dezastrului. Din furnizor de securitate, asa cum s-a putut in anii premergatori aderarii la NATO si pana acum, tara noastra ar putea deveni un consumator de securitate. Si-ar incalca astfel multele acorduri si angajamente semnate pana acum, Romania coborand in ochii aliatilor sai euro-atlantici. Insa, cel mai grav, situatia de fata pune in pericol securitatea nationala.

De peste opt ani, se vorbeste frecvent si foarte serios despre faptul ca flota militara de vanatoare a Fortelor Aeriene (alcatuita din MiG-21) este in pragul depasirii perioadei de exploatare. Mai multe grupuri de interese, de pe ambele maluri ale Atlanticului, au oferit Romaniei cat mai multe variante. Unele mai “avantajoase” decat altele. La drept vorbind, toate ofertele au fost o alta incercare de jefuire a bugetului Romaniei si angajarea sa in cheltuieli ce se vor intinde pe foarte multi ani. Insa, ca de obicei, guvernele de la Bucuresti, care s-au perindat la putere in ultimii opt ani, si, in mod special presedintele Traian Basescu, au optat spre varianta americana: avioane F-16 Second Hand, in perspectiva achizitionarii, intr-un viitor “mediu” a unei flote de avioane de generatia a V-a.
Romania ar putea plati in jur de 600 de milioane de dolari, in cinci ani, pentru 12 avioane de tip F-16 achizitionate la mana a doua din Portugalia, iar prima transa pe care statul roman ar trebui sa o plateasca anul viitor ofertantilor este de 70 de milioane de dolari.

“Realitatile economice si realitatile pietei la ora actuala ce ofera posibilitatea unei achizitii de 12 aparate in serviciu in situatia in care decizia politica ramane ferm orientata pentru aparatul de generatia a V-a. Daca dorim un aparat de generatia a IV-a nou ramane sa vedem de unde gasim surse de finantare. Oferta portugheza se cifreaza in jur de 600 de milioane de dolari intr-un orizont de timp de cinci ani de zile, deci nu se dau toti banii odata, aceasta este un alt avantaj. Graficul de pret prezentat de partea portugheza, grafic pe care noi l-am luat serios in calcul, ar estima o prima transa de 70 de milioane de dolari, anul viitor. Avioanele ar urma sa fie livrate dupa terminarea procesului de instruire al pilotilor, incepand cu 2016″, a declarat recent ministrul Apararii, Corneliu Dobritoiu.
Ministrul a precizat ca cele 12 avioane F-16 au 3.500 de ore de zbor si mai au o rezerva de 4.000-4.500 de ore de zbor, ceea ce inseamna 200 de ore de zbor pe avion, suficient cat sa ne asigure resursele necesare pentru urmatorii 20 de ani. De asemenea, Corneliu Dobritoiu a declarat ca Romania nu ar trebui sa rateze achizitia avioanelor de tip F-16 din Portugalia deoarece “nu mai sunt oferte de F-16 pe piata”, iar Romania este in concurenta cu Bulgaria. Dobritoiu a spus ca, in acest caz, Portugalia va aplica regula “primul venit, primul servit”.

Prin achizitia aparatului de zbor de tip F-16, Romania reduce foarte mult costurile in ceea ce priveste infrastructura pentru avionul de generatia a V-a, aparatul de tip F-35, in conditiile in care ambele au acelasi producator, a declarat ministrul Apararii Nationale, Corneliu Dobritoiu. Insa, la fel ca si in cazul predecesorilor sai, demonstratia nu prea sta in picioare. Pentru ca, peste 20 de ani, avioanele F-35 s-ar putea sa fie depasite de generatia a VI-a, daca nu chiar a VII-a.
Chiar si un cititor mai putin informat sau preocupat de domeniul avioanelor militare a aflat deja care este tendinta statelor dezvoltate. Dintre care, bineinteles, se distanteaza SUA. Urmeaza, in maximum un deceniu, era avioanelor multirol fara pilot, binecunoscutele drone. In 20 de ani, vor fi frecvente avioanele fara pilot autonome. In ultimii 20 de ani, tehnologia a cunoscut si cunoaste salturi neasteptate chiar si pentru multe dintre persoanele care se considera avizate.
Avioanele fara pilot urmeaza sa fie inlocuite cu o noua generatie de roboti mai rapizi si mai inteligenti care vor opera fara interventia umana, beneficiind de o autonomie tot mai mare. La ora actuala, avioanele fara pilot de tip Predator si Reaper sunt controlate, uneori la o distanta de mii de kilometri, de catre un pilot prin intermediul unei manse. Insa, in contxtul investitiilor masive ale Pentagonului in „autonomia” sistemelor de armament robotizate, oamenii de stiinta prevad ca, in viitor, dispozitive aeriene, terestre sau submarine vor opera cot la cot cu omul, cu o supervizare minima. In opinia lui Peter Singer, un expert in armament robotic si autorul lucrarii „Wired for War”, rolul omului „trece de la cel de operator la distanta la cel de supervizor sau «manager», care lasa tot mai mult fraiele” robotului. In urmatorul deceniu, progresele informatice ar urma sa permita avioanelor fara pilot sa zboare in mod autonom, ca „extreme robotice” ale avioanelor clasice, prevede Werner Dham, un fost conducator al cercetatorilor din cadrul fortelor aeriene. In desertul din Arizona au inceput deja experimente cu elicoptere de atac de tip Apache, care zboara in formatie cu elicoptere fara pilot.

Asa ca, in timp ce strategii militari americanii pregatesc autonomia dronelor militare, Romania vrea sa cumpere in 2012-2013 (si sa dea in folosinta prin 2016) avioane F-16, care sunt concepute in deceniul al saselea al secolului trecut. Principalul punct pe ordinea de zi a sedintei CSAT din 27 septembrie, cel referitor al achitia de avioane F-16 din Portugalia, a fost dezbatut de membrii CSAT si a fost adoptata „Conceptia de realizare graduala a capabilitatii de aparare aeriana” in cadrul programului „Avion multirol al Fortelor Aeriene” in concordanta cu interesele esentiale de securitate ale tarii si cu angajamentele asumate de Romania in cadrul organizatiilor europene si nord-atlantice.
Daca acest contract se va semna intre Guvernul Romaniei si Guvernul Portugaliei, vom avea de fapt niste avioane cumparate la mana a treia, deoarece aeronavele au fost luate Second Hand de portughezi, din SUA. Ele au fost folosite de US Air Force si au stat si la rezerva de avioane AMARC aproximativ 5 ani, inainte de a fi donate Portugaliei, in 1999, in cadrul programului Peace Atlantis II.
Interesanta este, insa, pozitia exprimata public de ambasada americana, care sustine ca Guvernul SUA considera ca decizia CSAT privind achizitia avioanelor multirol este un pas in directia modernizarii Fortelor Armate romane, ceea ce va creste interoperabilitatea cu NATO si va ajuta Romania sa-si indeplineasca obligatiile in cadrul Aliantei. Daca acesta este binele pe care ni-l pregateste un aliat si un partener strategic, ar fi interesant de aflat ce ne pregatesc dusmanii!

Share our work
Romania. Alerta terorista ramane albastru precaut

Romania. Alerta terorista ramane albastru precaut

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-au reunit în şedinţă joi, de la ora 14.00, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui interimar Crin Antonescu.
Imediat după atentatul terorist de la Burgas, autorităţile române au instituit cod roşu pe toate aeroporturile din ţară. În urma şedinţei de astăzi, CSAT a decis menţinerea actualului nivel de alertă teroristă (albastru precaut). CSAT subliniază că numai în cazul unor evoluţii care vor viza ţara noastră explicit, se poate propune modificarea nivelului de alertă.
În cadrul şedinţei CSAT s-a discutat despre implicaţiile asupra situaţiei pe profil antiterorist din România a atentatului terorist de la Burgas (Bulgaria). Potrivit comunicatului citat, directorul SRI, George Maior, a informat membrii CSAT că, până în prezent, nu există niciun fel de indicii referitoare la pregătirea unor atentate similare în România şi că Serviciul nu deţine informaţii care să releve existenţa unor conexiuni sau legături între atentatul din Bulgaria şi persoane sau entităţi, situaţii sau intenţii cu privire la România. „Serviciul Român de Informaţii şi celelalte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului au adoptat măsuri specifice de prevenire, adaptate situaţiei operative, şi au dinamizat cooperarea internă şi, respectiv, cea internaţională”, se mai arată în comunicatul transmis la finalul şedinţei CSAT de joi.
Instituirea Sistemului Naţional de Alertă teroristă, ca mijloc adecvat de prevenire, descurajare şi combatere a acţiunilor de pregătire şi desfăşurare a unor eventuale atentate pe teritoriul României, a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în cadrul şedinţei din 15 aprilie 2004. Nivelul „albastru precaut” înseamnă că „informaţiile disponibile şi evenimentele recente estimează existenţa unui risc scăzut de producere a unui atentat terorist”.

Share our work