de Ionescu Anca | apr. 18, 2023 | Știri
Guvernul american nu are instrumentele de reglementare ori legale pentru a interzice platforma online TikTok pe telefoanele personale, relatează Politico. În urmă cu câteva săptămâni, administrația președintelui Joe Biden cerea ca aplicația video deținută de China să fie vândută sau să fie interzisă total în Statele Unite. Anunțul a atras rapid sprijinul guvernului și a câștigat teren după mărturia CEO-ului companiei de luna trecută în fața Congresului, când legislatorii americani au acuzat TikTok că servește ca un cal troian pentru Beijing pentru a „manipula America” și a absorbi o mulțime de date sensibile despre cetățenii SUA.
În acest moment însă, interviurile cu parlamentari, experți juridici și în securitate națională și foști oficiali din două administrații, inclusiv unele implicate direct în efortul de a interzice aplicația TikTok, sugerează că o interdicție ar putea să nu fie posibilă vreodată, scrie Politico. Unii oameni din interior încep chiar să se îngrijoreze că guvernul nu va putea niciodată să restricționeze în mod semnificativ utilizarea TikTok și iau în considerare abordări alternative pentru a atenua orice amenințare pe care o reprezintă aplicația.
de Isac Mihai | nov. 10, 2022 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Preşedintele american Joe Biden se va întâlni cu omologul său Xi Jinping pe 14 noiembrie, în Bali (Indonezia), pe marginea summitului G20, a anunţat Casa Albă, relatează mass-media internațională. Conform analiștilor, discuțiile vor viza Taiwanul, dar şi poziţionarea fiecărei puteri faţă de Rusia şi invazia sa asupra Ucrainei, precum şi cu rivalitatea lor tehnologică şi comercială.
Subiecte controversate
Cei doi lideri, care vor avea prima întâlnire în persoană de la alegerea lui Joe Biden, vor discuta despre cum „să gestioneze în mod responsabil” rivalitatea între China şi SUA, încercând în acelaşi timp „să lucreze împreună acolo unde interesele noastre concordă”, a anunţat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, reluând formulele utilizate de obicei de americani.
Joe Biden şi Xi Jinping, care au discutat deja de mai multe ori telefonic şi prin videoconferinţă, vor evoca, de asemenea, o serie de subiecte „internaţionale şi regionale”, a indicat ea, însă fără a menţiona explicit problema Taiwanului, o sursă majoră de tensiuni.
„Ceea ce vreau să fac împreună cu el, atunci când vom discuta, este să stabilim tipul de linii roşii” pe care trebuie să le respectăm, a declarat miercuri liderul democrat în cadrul unei conferinţe de presă de la Washington.
Întâlnirea vine într-un moment în care SUA încearcă să-şi relanseze propria industrie de înalte tehnologii pentru a-şi reduce dependenţa faţă de China.
Doctrina Taiwan
„Doctrina privind Taiwanul nu s-a schimbat deloc”, a repetat Biden, evitând să reafirme cuvintele care au iritat Beijingul, potrivit cărora armata americană va apăra Taiwanul dacă este atacat.
Xi Jinping a obţinut luna trecută un al treilea mandat cu prilejul congresului Partidului Comunist Chinez, întârindu-şi statutul de cel mai puternic preşedinte chinez de la Mao Tze-Dun. Asta provoacă temeri în Taiwan, dar şi la Washington, ca nu cumva China să-şi intensifice eforturile pentru a obţine reunificarea cu insula.
Joe Biden insistă frecvent asupra relaţiei sale vechi cu preşedintele chinez, începută atunci când era încă vicepreşedinte al lui Barack Obama.
Ultima lor discuţie datează de la sfârşitul lui iulie şi echipele de la Casa Albă lucrează de săptămâni la organizarea unei întâlniri faţă în faţă în Bali. De atunci, tensiunile dintre Washington şi Beijing nu au scăzut deloc, ci dimpotrivă.
de Isac Mihai | oct. 23, 2022 | Alte regiuni, Știri
Liderul chinez Xi Jinping a fost reales la conducerea Partidului Comunist Chinez, fără o opoziție reală, relatează mass-media internațională. Sursa citată consideră că Xi Jinping a devenit cel mai puternic lider al Chinei după Mao Zedong, fondatorul regimului comunist chinez.
Al treilea mandat
Xi Jinping a fost desemnat pentru un al treilea mandat pe cinci ani de către un Comitet Central în mare parte remaniat al Partidului Comunist Chinez (CCC).
„Lumea are nevoie de China”, a dat asigurări duminică preşedintele chinez Xi Jinping, într-un discurs susţinut în faţa presei după ce a obţinut al treilea mandat la conducerea Partidului Comunist şi prin urmare a ţării sale.
„China nu se poate dezvolta fără lume, iar lumea are nevoie la rândul ei de China”, a declarat Xi, salutând „două miracole” realizate de ţara sa: „o dezvoltare economică rapidă şi o stabilitate socială pe termen lung”.
După ce a obţinut al treilea mandat, Xi a promis că „va munci din greu pentru realizarea sarcinilor”. „Vreau să mulţumesc sincer întregului Partid pentru încrederea pe care ne-a acordat-o”, echipei de conducere, a spus Xi Jinping.
Duminică, preşedintele chinez a plasat mai mulţi dintre aliaţii săi în Comitetul Permanent, grup format din şapte oameni, la putere în China.
Strategie pe termen lung
Analiștii politici, citați de mass-media de specialitate, consideră că prin monopolizarea Comitetului Permanent, Xi Jinping își prgătește deja candidatura pentru un nou mandat în 2027. Născut pe 15 iunie 1953, Xi a introdus în 2018 amendamente la Constituţia ce limita anterior acest post de conducere la două mandate şi la o durată totală de 10 ani.
În pofida concentrării aproape totale a puterilor în mâinile sale, Xi va trebui să facă ţară unei economii mult încetinite, în special din cauza politicii sale de „zero COVID”, unei rivalităţi exacerbate cu SUA şi criticilor internaţionale cu privire la situaţia drepturilor omului în China.
de Isac Mihai | iun. 26, 2022 | Orientul Mijlociu, Știri
China investește masiv
Liderii Grupului celor Şapte s-au angajat să strângă 600 de miliarde de dolari, sub formă de fonduri private şi publice, în decurs de cinci ani, pentru a finanţa infrastructura necesară în ţările în curs de dezvoltare şi pentru a contracara proiectul chinez O Centură un Drum, de mai multe mii de miliarde de dolari.
Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale
Preşedintele american Joe Biden şi alţi lideri ai G7 au relansat noul ”Parteneriat pentru infrastructură şi investiţii globale”, la întâlnirea lor anuală care a avut loc anul acesta la Schloss Elmau, din sudul Germaniei.
Biden a spus că Statele Unite vor mobiliza 200 de miliarde de dolari în granturi, fonduri federale şi investiţii private, în decurs de cinci ani, pentru a sprijini proiecte în ţările cu venituri mici şi medii care ajută la combaterea schimbărilor climatice, precum şi la îmbunătăţirea sănătăţii globale, echităţii de gen şi a infrastructurii digitale.
”Vreau să fiu clar. Acesta nu este ajutor sau caritate. Este o investiţie care va aduce profit pentru toată lumea”, a spus Biden, adăugând că va permite ţărilor ”să vadă beneficiile concrete ale parteneriatului cu democraţiile”.
Biden a spus că sute de miliarde de dolari în plus ar putea veni de la bănci multilaterale de dezvoltare, instituţii de finanţare a dezvoltării, fonduri suverane şi altele.
Europa va mobiliza 300 de miliarde de euro pentru această iniţiativă, în aceeaşi perioadă, pentru a construi o alternativă durabilă la schema O Centură un Drum a Chinei, pe care preşedintele chinez Xi Jinping a lansat-o în 2013, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Beijing la atac
Schema de investiţii a Chinei implică dezvoltare şi programe în peste 100 de ţări, care vizează crearea unei versiuni moderne a străvechii rute comerciale Drumul Mătăsii din Asia către Europa.
Oficialii Casei Albe au spus că planul a oferit puţine beneficii tangibile pentru multe ţări în curs de dezvoltare.
Biden a evidenţiat mai multe proiecte emblematice, inclusiv un proiect de dezvoltare solară de 2 miliarde de dolari în Angola, cu sprijin din partea Departamentului de Comerţ, a U.S. Export-Import Bank, a firmei americane AfricaGlobal Schaffer şi a dezvoltatorului de proiecte din SUA Sun Africa.
Împreună cu membrii G7 şi UE, Washingtonul va oferi, de asemenea, 3,3 milioane de dolari în asistenţă tehnică Institutului Pasteur de Dakar din Senegal, deoarece dezvoltă o instalaţie flexibilă de producţie de vaccinuri multiple la scară industrială în acea ţară, care poate produce în cele din urmă vaccinuri împotriva Covid-19 şi alte vaccinuri, un proiect care implică şi UE.
Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) va angaja, de asemenea, până la 50 de milioane de dolari pe cinci ani pentru Fondul global de stimulare pentru îngrijirea copiilor al Băncii Mondiale.
de Isac Mihai | iun. 22, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Myanmar vrea să achiziționeze noi submarine clasa KILO
Liderul statului asiatic, generalul Min Aung Hlaing, a avut la Moscova o întâlnire cu secretarul consiliului rus de securitate naţională, Nikolai Patruşev, la finalul căreia a fost anunţată o consolidare a cooperării între Rusia şi Myanmar.
Potrivit unui comunicat emis de consiliul rus de securitate naţională, cei doi responsabili au evocat ”cooperarea ruso-birmaneză în combaterea terorismului, precum şi subiecte legate de ingerinţa inadmisibilă a altor state în afacerile interne ale Myanmarului”. Ei au ”confirmat voinţa de consolidare a cooperării bilaterale”, mai menţionează textul citat.
Colaborare militară
Oficiali din Myanmar au declarat că, după întâlnirea cu Patruşev, generalul Min Aung Hlaing a avut o întrevedere cu directorul general al companiei ruse de export de armament Rosoboronexport, Aleksandr Mikeiev, pentru a discuta despre o eventuală cooperare militară şi tehnică.
Statul asiatic este interesat de achiziționarea unor sisteme complexe de armament, inclusiv submarine KILO, tancuri și avioane de luptă. Partea rusă va acorda asistență și pentru dezvoltarea proiectelor navale ale flotei din Myanmar.
Interesul statului asiatic pentru dezvoltarea flotei militare vine pe fondul conflictelor cu vecinii pentru controlul unor importante resurse energetice. Myanmar, India, Bangladesh și Thailanda sunt implicate în diferite conflicte pentru controlul Golfului Bengal și resurselor energetice aferente.
Myanmar este confruntat și cu o criză politică și un nou război civil de facto după lovitura de stat de acum câteva luni. Înlăturarea lui Win Myint, liderul civil de la Naypyidaw, a dus la formarea unui Guvern și Parlament în exil. Noile structuri au solicitat deja statelor ONU recunoașterea legitimității lor. Demersurile lor nu au avut rezultatul așteptat, mai ales din partea vecinilor Myanmar.
Generalul Min Aung Hlaing alături de premierul indian Shri Narendra Modi
Sprijin pe axa Beijing-Moscova
Autoritățile conduse de generalul Min Aung Hlaing pot conta pe sprijinul Federației Ruse și al Chinei, membrii permanenți în Consiliul de Securitate al ONU. Cele două au blocat orice demers de aplicare a unor sancțiuni împotriva Myanmar.
Adunarea Generală a ONU a adoptat vineri o rezoluţie neconstrângătoare ce condamnă lovitura de stat din Myanmar şi cere ”tuturor statelor membre să împiedice afluxul de arme” către această ţară. Textul a fost adoptat cu votul a 119 ţări, alte 36 abţinându-se, printre acestea din urmă fiind de asemenea China şi Rusia.
Beijing are interese majore economice, politice și militare în statul vecin. O parte dintre analiști consideră Myanmar o colonie de facto a statului chinez.
Flota statului asiatic este în plin proces de modernizare
Sancțiuni europene
Uniunea Europeană a adăugat 8 membri ai juntei militare aflate la putere în Myanmar şi patru societăţi birmaneze din sectoarele exploatării lemnului şi pietrelor preţioase pe lista sa cu sancţiuni împotriva acestei junte care pe 1 februarie a preluat puterea în urma unei lovituri de stat.
Mai mulţi miniştri şi vice-miniştri, precum şi procurorul general din Myanmar au fost adăugaţi pe această listă, potrivit unui comunicat european. De asemenea, ”ţintind sectoarele pietrelor preţioase şi lemnului, aceste măsuri vizează restrângerea capacităţii juntei de a obţine profit din resursele naturale ale Myanmarului, fiind în acelaşi timp concepute astfel încât să nu afecteze în mod nejustificat populaţia”, se menţionează în acelaşi text.
Respectiva listă cuprinde acum în total 29 de persoane şi 6 entităţi. Persoanele sancţionate au interdicţie de călătorie în UE şi le sunt îngheţate activele din blocul comunitar.UE a mai decis blocarea în continuare a oricărui sprijin financiar destinat Myanmarului şi de care ar putea beneficia direct junta care a înlăturat-o de la putere pe şefa guvernului civil, Aung San Suu Kyi, şi a reprimat manifestaţiile ce au urmat loviturii de stat, provocând peste 860 de morţi, potrivit unei organizaţii de asistentă pentru deţinuţii politici. (K.P.)
