Nabucco, ratificat in Bulgaria

Nabucco, ratificat in Bulgaria

Parlamentul bulgar a ratificat marţi acordul între compania internaţională Nabucco Gas Pipeline International GmbH and Nabucco şi cea naţională Nabucco Gas Pipeline Bulgaria EOOD pentru realizarea gazoductului.
Acordul reflectă voinţa companiilor de a realiza proiectul în conformitate cu standardele tehnice şi ecologice internaţionale. Documentul stabileşte regulile pentru construirea şi exploatarea conductei, precum şi pentru soluţionarea eventualelor litigii.
Gazoductul Nabucco ar putea fi construit în 3 sau 4 ani, a declarat la mijlocul lunii mai 2012  purtătorul de cuvânt al consorţiului, Christian Dolezal. Dacă decizia finală pentru realizarea proiectului va fi luată de acţionarii la anul, vom avea nevoie de încă 3 sau 4 ani ca să finalizăm lucrările de construcţie, a spus Dolezal, care a participat la forumul de afaceri ‘Gaz şi Putere’, care a avut loc la Sofia.
Christian Dolezal a declarat că o decizie legată de o eventuală înlocuire a Nabucco cu proiectul TANAP pe teritoriul Turciei urmează să fie luată de către acţionarii consorţiului Nabucco şi cei ai consorţiului Shah Deniz, care exploatează zăcămintele de gaze din sud-vestul Marii Caspice.
În ultimele luni, însă, au apărut informaţii potrivit cărora consorţiul Nabucco ia în calcul dezvoltarea unui proiect mult mai mic decât cel iniţial din cauza resurselor limitate de gaze naturale disponibile în regiunea Mării Caspice. În acest caz, conducta va începe de la graniţa între Bulgaria şi Turcia, iar pe teritoriul Turciei va fi înlocuit de gazoductul TANAP care urmează să fie construit de compania petrolieră de stat din Azerbaidjan, Socar, şi societatea turcă Botas, care ar trebui să faciliteze tranzitarea gazului azer pe teritoriul Turciei.
Proiectul Nabucco prevede construcţia unui gazoduct de 3.900 de kilometri de la frontiera de est a Turciei până în Austria, care ar fi trebuit să tranziteze Bulgaria, România şi Ungaria. Conducta, care urma să aibă o capacitate de 31 miliarde de metri cubi, ar fi trebuit să fie alimentată cu gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice şi Asia Centrală, cel mai probabil furnizor fiind Azerbaidjanul. Proiectul este dezvoltat de consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania), fiecare dintre ele deţinând o cotă parte de 16,67%.

Share our work
Romania si Bulgaria nu vor ajunge la dispute teritoriale in Marea Neagra

Romania si Bulgaria nu vor ajunge la dispute teritoriale in Marea Neagra

Bulgaria nu va fi implicată în nicio dispută teritorială cu România pe tema rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră, dă asigurări ministrul bulgar al Economiei, Energiei şi Turismului, Delian Dobrev.
În opinia lui Dobrev, cele două ţări nu vor ajunge la dispute teritoriale, dat fiind că amândouă au rezerve de gaze naturale în propriile zone economice din Marea Neagră, informează presa de la sud de Dunăre. Dobrev se referă la disensiunile dintre Bulgaria şi România privind un perimetru de 17 kilometri pătraţi situat în Marea Neagră, la frontiera dintre cele două state.
România a sugerat deja că disputa poate fi soluţionată de o instanţă de arbitraj. Bulgaria insistă însă pe negocieri bilaterale, transmite Mediafax. Dobrev a reamintit că Guvernul bulgar a reformulat recent textul care instituia un moratoriu privind extracţia gazelor de şist. „Acum, nu mai există obstacole în privinţa exploatării gazelor naturale convenţionale. Sperăm că sunt suficiente rezerve de gaz în Marea Neragră. Nu intenţionăm să intrăm în conflict cu România pe tema acestor gaze. România a descoperit 40 de miliarde de metri cubi de gaze în zona sa din Marea Neagră. Vom începe exploatarea zăcămintelor chiar acum. Zona care aparţine Bulgariei este mai mare decât cea a României”, a spus el.

Share our work
Sofia, multumita de pozitia sub scutul antiracheta

Sofia, multumita de pozitia sub scutul antiracheta

Bulgaria se va afla printre cele cinci tari care vor beneficia primele de acoperirea scutului antiracheta al NATO, a spus sambata la Chicago presedintele tarii, Rosen Plevneliev, citat de portalul Novinite.com. „Primele cinci tari care vor fi acoperite de scut se afla in Europa, iar Bulgaria este una dintre ele. Trebuie sa fim foarte recunoscatori si beneficiem foarte mult. in prezent, aproximativ 30 de state detin rachete balistice, iar in cele mai multe cazuri acestea nu sunt membre NATO, lucru ce reprezinta o amenintare”, a declarat, cu o zi inainte de deschiderea summitului, Plevneliev, care efectueaza prima sa vizita in calitate de presedinte in Statele Unite. In opinia sa, prima etapa de instalare a scutului antiracheta s-a incheiat deja, avand in vedere ca in urma cu o luna au fost efectuate teste, cu succes. intre celelalte state care se vor afla printre primele care vor beneficia de apararea scutului, el a mentionat Turcia, Romania si Polonia. La sosirea sa la Chicago, unde va participa la summitul din perioada 20-21 mai, presedintele bulgar a declarat pentru presa ca este un lucru sigur ca Bulgaria va participa la misiunea NATO din Afganistan chiar si dupa 2014, cu instructori militari. De asemenea, el a subliniat ca programul retragerii trupelor bulgare a fost deja aprobat de catre Parlament si ca acesta nu va suporta nicio modificare. Situatia din Afganistan va domina programul reuniunii, alaturi de apararea antiracheta in Europa.

Share our work
Patriarhul rus Kirill, in Bulgaria

Patriarhul rus Kirill, in Bulgaria

Patriarhul Bisericii ortodoxe ruse Kirill a adus un omagiu sâmbătă la Sofia moştenirii comune religioase şi culturale a Bulgariei şi Rusiei, în timpul întâlnirii avute cu preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev.
“Moştenirea lui Chiril şi Metodiu pune fundamentele identităţii culturale a popoarelor bulgar şi rus, precum şi a altor popoare slave”, a declarat patriarhul Kirill, citat de serviciul de presă al preşedinţiei bulgare. “Primii misionari în Rusia purtători ai noilor valori creştine au fost preoţi bulgari”, a adăugat oficialul rus.
Kirill este primul patriarh rus care s-a deplasat în Bulgaria în ultimii 18 ani. El s-a mai întâlnit sâmbătă cu premierul Boiko Borisov şi cu preşedintele parlamentului Ţeţka Ţaceva şi mai are programată sâmbătă o deplasare la Plovdiv unde va depune flori la monumentul soldatului sovietic, transmite Agerpres. Acest monument este controversat în Bulgaria, unde armata sovietică a impus regimul comunist în 1944. Kirill va oficia apoi un serviciu religios împreună cu patriarhul bulgar Maxim, veteranul patriarhilor ortodocşi, în vârstă de 97 de ani.
Creştinismul ortodox este religia dominantă în Bulgaria, căreia îi aparţin în mod tradiţional peste 80% din bulgari. De la căderea, în 1989, a regimului comunist, care promova ateismul, Biserica ortodoxa şi-a extins influenţa. Preşedintele şi primul ministru depun jurământul în faţa Bibliei şi sunt binecuvântaţi de patriarh înainte de a-şi prelua funcţiile.

Share our work
China vrea sa acapareze economic Marea Neagra

China vrea sa acapareze economic Marea Neagra

Chinezii sunt interesaţi de obţinerea concesiunii cel mai mare port la Marea Neagră al Bulgariei, Varna.
Investitorii chinezi îşi manifestă interesul pentru acest port, conform declaraţiilor făcute de ambasadorul Chinei în Bulgaria, citat de presa bulgară. Dintre oraşele membre ale Euro-Regiunii Mării Negre, Varna este cel mai mare ca număr de locuitori. În aprilie 2008, în Varna a fost desemnat sediul pentru „Euro-Regiunea Mării Negre” de către Consiliul Europei.
Multe dintre statele europene îngenuncheate de criză au făcut apel la ajutorul Chinei, ţara cu cele mai mari rezerve valu­tare din lume. Vizite după vizite şi declaraţii de prietenie şi susţinere fără precedent au loc între preşedinţi şi premieri europeni şi omologii lor chinezi. După ce, în urmă cu doar trei ani, europenii impuneau plafoane fondurilor de investiţii chineze deţinute de stat, SAFE (State Administration of Foreign Exchange) şi CIC (Chinese Investment Corporation). „Oficialii UE mi-au cerut ca investiţiile noastre să nu depăşească 10% din capital“ declara plin de sarcasm, în 2009, şeful CIC, Lou Jiwei.  Acum, lucrurile s-au schimbat radical.
Compania de stat chineză COSCO a semnat un acord pe 35 de ani pentru închirierea facilităţilor celui mai mare port european de pasageri, Pireu. Până în 2015, portul va putea prelua 3,7 milioane de containere anual, faţă de 800.000 în prezent. În plus, băncile chineze au pus la dispoziţia companiilor maritime elene 267,8 milioane USD pentru achiziţionarea de noi nave. Cu o condiţie: vapoarele să fie fabricate în China. Premierul Wen Jiabao a promis şi un fond de cinci miliarde de dolari, destinat companiilor din Grecia, pentru investiţii.

Interes pentru România

De asemenea, oamenii de afaceri chinezi sunt interesaţi să investească în România în proiecte din agricultură, IT, infrastructură şi energie, subiectul fiind discutat în întâlnirea avută, joi, de premierul Mihai Răzvan Ungureanu cu omologul său chinez, Wen Jiabao. Întâlnirea a fost organizată la Varşovia, unde premierul Ungureanu participă la o reuniune de lucru a prim-miniştrilor din ţările central şi est-europene cu premierul chinez, Wen Jiabao, cu prilejul lucrărilor Forumului Economic „Polonia-Europa Centrală-China”.
„A fost o discuţie axată pe oportunităţile economice pe care le pot fructifica cele două ţări. Partea română a venit cu o listă care cuprinde atât propuneri concrete pentru partea chineză, cât şi direcţii strategice de investiţie. Trebuie să remarcăm deschiderea părţii chineze pentru a analiza aceste propuneri şi a le împărtăşi ulterior departamentelor speciale. În acelaşi timp, există o propunere agreată, prin care partea chineză să vină cu un mecanism de finanţare pentru diverse proiecte în parteneriat româno-chinez”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu. El a arătat că oficialii români speră să echilibreze balanţa comercială cu statul chinez şi să dezvolte relaţiile turistic-culturale, să identifice noi oportunităţi de studii pentru români în China şi să deschidă piaţa românească „pentru tot ce înseamnă investiţii chineze”.

Miliarde de dolari pentru salvarea Europei

China va înfiinţa o linie de credit de 10 miliarde dolari pentru proiecte de infrastructură în Europa Centrală şi de Est şi un fond de 500 milioane dolari pentru investiţii în regiune, a declarat, joi, premierul chinez, Wen Jiabao. Beijingul vizează o creştere a schimburilor comerciale cu regiunea la 100 miliarde dolari în 2015.
Premierul, aflat în Polonia în cadrul unei serii de vizite în Europa, a afirmat că situaţia economiei globale s-a îmbunătăţit în acest an, dar recuperarea este încă fragilă. „Situaţia economiei mondiale a arătat unele îmbunătăţiri în acest an, dar baza unei recuperări este fragilă şi există, încă, incertitudini încă mari”, a spus Wen, la forumul economic la Varşovia. China va creşte importurile din statele Europei de Est pentru a ajuta la rezolvarea dezechilibrelor comerciale, a afirmat oficialul chinez.

Share our work