Bulgaria, vară politică fierbinte: alegeri anticipate și probleme de securitate

de Georgescu Ionuț | aug. 3, 2024 | Analize, BULGARIA

Politicienii bulgari au eşuat să formeze un guvern după alegerile parlamentare din iunie, iar dacă încă o tentativă va fi nereuşită atunci Bulgaria va organiza din nou alegeri anticipate, probabil în toamna anului 2024.
Alianţa centristă formată din partidele ‘Continuăm Schimbarea’ şi Bulgaria Democrată nu a putut să-şi asigure o majoritate în Adunarea Naţională, parlamentul unicameral de la Sofia.

Fără majoritate stabilă

Fostul premier Nikolai Denkov, membru al formaţiunii ‘Continuăm Schimbarea’, a declarat că nu a putut fi formată nicio majoritate stabilă în actualul legislativ, care a fost ales în iunie.
Nici câştigătoarea alegerilor, alianţa GERB-SDS, nu reuşise să atragă sprijin suficient pentru ca Rosen Jeliazkov să fie ales prim-ministru. Cele două alianţe au guvernat într-o coaliţie informală începând din 2023, dar în martie au decis să convoace noi alegeri după ce nu reuşiseră să cadă de acord asupra numelui premierului.
Începând din aprilie 2021, Bulgaria a organizat de şase ori alegeri parlamentare.
Preşedintele Bulgariei Rumen Radev a acordat, luni, mandatul de a forma un guvern unui partid mic, care s-a clasat pe locul al șaselea la alegerile parlamentare din iunie. Este cea mai recentă încercare de a construi o coaliţie stabilă după votul care nu a reuşit să scoată ţara dintr-un blocaj politic de lungă durată, transmite Reuters.

Partidul intitulat Există o Astfel de Naţiune (ITN) pare puţin probabil să reuşească acolo unde două partide mai mari – GERB de centru-dreapta şi reformistul Continuăm Schimbarea (PP) – au eşuat. Dacă ITN, un partid anti-elită, nu reuşeşte să formeze un guvern, Bulgaria va fi pe cale să ajungă la a şaptea rundă de alegeri parlamentare din 2021, mai relatează Reuters preluat de News.ro. Bulgaria, cel mai sărac membru al Uniunii Europene şi unul dintre cele mai corupte state ale sale, a fost afectată de instabilitate guvernamentală de când protestele anticorupţie din 2020 au contribuit la răsturnarea unei coaliţii conduse de GERB.

Jocul alegerilor

ITN, care a câştigat doar 16 locuri în Parlamentul cu 240 de locuri la alegerile din 8 iunie, nu va avea nicio limită de timp pentru a încerca să negocieze un nou guvern. „Suntem extrem de conştienţi de criza gravă în care se află ţara şi de responsabilitatea pe care o implică acest al treilea mandat”, a declarat Toşko Iordanov, liderul grupului parlamentar ITN, după primirea mandatului. Iordanov a mai spus că „va purta discuţii cu toate partidele parlamentare, inclusiv cu deputaţii independenţi”. „Procesul de negociere va fi extrem de transparent, în faţa tuturor”, a promis el. Alegerile din iunie au fost declanşate de prăbuşirea, în martie, a unei coaliţii formate din GERB, care a deţinut puterea în cea mai mare parte a celor 15 ani anteriori, şi partidul PP. GERB s-a clasat pe primul loc la scrutinul din iunie, obţinând 68 de locuri, în timp ce partidul PP a obţinut 39. Deşi ambele formaţiuni sunt în mare parte pro-UE şi pro-economie de piaţă, ele sunt afectate de rivalităţi şi dezacorduri personale. Bulgaria are nevoie de o perioadă de guvernare stabilă şi funcţională pentru a accelera fluxul de fonduri UE către infrastructura sa care scârţâie şi pentru a o împinge spre aderarea la moneda euro şi participarea deplină la spaţiul Schengen. Planurile de aderare la zona euro au fost deja amânate de două ori din cauza neîndeplinirii criteriilor privind inflaţia.

Bulgaria și Euro

Agenţia de evaluare financiară Moody’s se aşteaptă ca Bulgaria să adere la zona euro până la începutul anului 2026, informează mass-media bulgară.
Totuşi, avertizează agenţia, orice semn al slăbirii cadrului instituţional sau noi întârzieri în adoptarea euro ar putea duce la o revizuire în scădere a ratingului de credit al Bulgariei. Acest anunţ nu indică o schimbare iminentă a ratingului de credit ci scoate în evidenţă îngrijorările actuale. Moody’s subliniază că lupta împotriva corupţiei rămâne o provocare majoră şi exacerbează impactul negativ al problemelor structurale, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei şi infrastructura inadecvată.
În privinţa actualei crize politice din Bulgaria, Moody’s atrage atenţia asupra posibilităţii declanşării de noi alegeri anticipate şi a unei potenţiale reduceri a eficacităţii instituţionale, din cauza instabilităţii politice.
De asemenea, agenţia de evaluare financiară subliniază că eforturile Bulgariei de a adopta euro sunt unul dintre cei trei factori pozitivi în analiza profilului de creditare al ţării, alături de nivelul scăzut al datoriei şi apartenenţa la UE.
Eforturile de a deveni membru al zonei euro au întărit deja capacităţile instituţionale şi de conducere ale Bulgariei, apreciază Moody’s. Perspectiva stabilă atribuită ratingului Bulgariei este legată de riscurile echilibrate şi este influenţată de efectele pozitive ale potenţialei adoptări a euro. Această perspectivă stabilă depinde, de asemenea, de factori cum ar fi creşterea poverii datoriei, schimbări în capacitatea de împrumut şi riscurile legate de implementarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă (PNNR).

Alegeri anticipate

În 2024, Bulgaria continuă să fie marcată de instabilitate politică profundă, având deja șase alegeri parlamentare în ultimii trei ani. Acest context instabil afectează atât guvernarea, cât și perspectivele economice și sociale ale țării.

Criza politică a început în 2021 și a continuat până în prezent, cu alegeri repetate care nu au reușit să stabilească o majoritate stabilă. Alegerile din 9 iunie 2024, care au coincis cu alegerile pentru Parlamentul European, au fost organizate într-un efort de a depăși impasul politic. Acestea au reprezentat a șasea rundă de alegeri parlamentare din ultimii trei ani, subliniind dificultățile de a forma un guvern stabil și eficient.

În alegerile din iunie 2024, principalele partide care au dominat scena politică au fost:

GERB-SDS (Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei – Uniunea Forțelor Democratice): Condus de Boyko Borissov, acest partid de centru-dreapta a câștigat cea mai mare parte a voturilor, dar nu a reușit să obțină o majoritate clară.

PP-DB (Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică): O coaliție liberală de centru, condusă de Kiril Petkov, Asen Vasilev, Hristo Ivanov și Atanas Atanasov, care a câștigat o proporție semnificativă din voturi, dar nu suficient pentru a forma un guvern fără alianțe.

Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS): Un partid reprezentând interesele minorității turce, care a obținut un număr considerabil de locuri în parlament.

BSP pentru Bulgaria (Partidul Socialist Bulgar): Condus de Korneliya Ninova, acest partid de centru-stânga a avut o performanță modestă comparativ cu alegerile anterioare.

Provocările curente

După alegerile din iunie 2024, președintele Bulgariei a numit un guvern interimar condus de Dimitar Glavchev, ca urmare a incapacității partidelor de a forma un guvern stabil. Acest guvern interimar a fost responsabil de organizarea alegerilor și de asigurarea funcționării de bază a statului până la formarea unui nou guvern.

Situația economică a fost de asemenea afectată de instabilitatea politică, cu investiții publice și private întârziate sau reduse din cauza incertitudinilor politice. Deși au existat unele creșteri în domenii precum turismul și investițiile în infrastructură, perspectivele generale rămân pesimiste din cauza blocajului politic continuu și a relațiilor comerciale tensionate cu parteneri importanți precum Germania și România.

Deși alegerile din iunie 2024 au fost menite să stabilească un guvern stabil, există semnale puternice că instabilitatea politică ar putea continua, ceea ce ar putea duce la noi alegeri anticipate. Lipsa unei majorități clare și dificultățile în formarea coalițiilor durabile sugerează că Bulgaria ar putea organiza din nou alegeri înainte de termenul programat inițial. Aceasta ar fi o mișcare extremă, dar nu neobișnuită având în vedere istoricul recent al țării de instabilitate politică prelungită

Bulgaria se confruntă în 2024 cu o criză politică profundă, alimentată de alegeri repetate și dificultăți în formarea unui guvern stabil. Cu toate acestea, există speranțe că, prin eforturi concertate și compromisuri politice, țara ar putea depăși această perioadă turbulentă. Posibilitatea alegerilor anticipate rămâne ridicată, în funcție de evoluțiile politice și de capacitatea partidelor de a ajunge la un consens.

Relațiile dintre Bulgaria-UE

Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, marcând un pas major în integrarea sa europeană și accesul la piața unică europeană. De atunci, relațiile dintre Bulgaria și UE au fost caracterizate de o serie de beneficii și provocări, ambele contribuind la modelarea politicilor interne și externe ale țării.

Aderarea la UE a permis Bulgariei să acceseze fonduri structurale și de coeziune, menite să reducă disparitățile economice și sociale în cadrul Uniunii. Aceste fonduri au fost esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și modernizarea economiei bulgare.

De asemenea, Bulgaria a beneficiat de creșterea comerțului cu celelalte state membre, devenind parte a unei piețe comune care facilitează libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și forței de muncă.

Eliminarea taxelor de roaming în iunie 2024 a fost un alt beneficiu important pentru cetățenii bulgari, facilitând călătoriile și comunicarea în interiorul UE. Turismul a crescut, profitând de pe urma accesului mai facil și mai ieftin pentru vizitatorii din alte state membre.

Provocarea Schengen

La 31 martie 2024, Bulgaria a fost integrată în spațiul Schengen pentru granițele aeriene și maritime, ceea ce a eliminat controalele la aceste frontiere și a facilitat și mai mult circulația persoanelor și mărfurilor. Discuțiile privind eliminarea controalelor la frontierele terestre sunt în curs și ar putea fi decise mai târziu în an.

UE a jucat un rol crucial în stabilizarea politică a Bulgariei, asigurând un cadru pentru reforme democratice și juridice. Aceasta a inclus reforme în sistemul judiciar, lupta împotriva corupției și îmbunătățirea transparenței guvernamentale.

De-a lungul anilor, UE a asistat Bulgaria în diverse crize, inclusiv criza economică globală și crizele interne, cum ar fi falimentul Băncii Comerciale Corporative. Sprijinul UE a prevenit efectele de domino care ar fi putut afecta negativ alte instituții financiare din țară.

Corupția rămâne o problemă majoră în Bulgaria, afectând încrederea cetățenilor în instituțiile publice și în relația cu UE. Reformele în justiție sunt esențiale pentru a combate corupția și pentru a asigura un stat de drept eficient.

Relațiile cu Rusia

Relațiile Bulgaria-Rusia au fost o sursă de tensiuni, mai ales în contextul războiului din Ucraina. Bulgaria a trebuit să-și ajusteze politicile energetice, reducând dependența de gazul rusesc și căutând alternative precum SUA și Azerbaidjan.

Expulzarea diplomaților ruși și poziția dură împotriva influenței ruse în Bulgaria au demonstrat angajamentul țării de a se alinia mai strâns cu politicile UE și NATO.

Bulgaria și-a propus să adopte euro ca monedă națională, dar acest proces depinde de îndeplinirea criteriilor economice și financiare stabilite de UE. Deși inflația ridicată a fost o barieră, guvernul bulgar lucrează pentru a îndeplini aceste condiții, care vor influența și relațiile cu Rusia.

Relațiile cu Balcanii de Vest

Guvernul bulgar continuă să lucreze la integrarea mai profundă în structurile europene, inclusiv în ceea ce privește politica de apărare și securitate comună. Reformele continue și angajamentul față de valorile europene sunt esențiale pentru acest proces.

Bulgaria joacă un rol important în sprijinirea integrării Balcanilor de Vest în UE. Rezolvarea disputei cu Macedonia de Nord a fost un pas important în acest sens, iar Bulgaria continuă să sprijine procesele de aderare ale altor state din regiune.

Relațiile dintre Bulgaria și Uniunea Europeană în 2024 sunt caracterizate de o combinație de beneficii economice și politice semnificative, dar și de provocări considerabile. Cu un angajament clar față de valorile și reformele europene, Bulgaria are potențialul de a deveni un exemplu de succes al integrării europene în regiune. Cu toate acestea, succesul depinde de capacitatea țării de a aborda problemele interne, cum ar fi corupția și reforma judiciară, și de a naviga complexitatea relațiilor geopolitice din regiune.

Răspuns rusesc

Kremlinul a declarat recent că Rusia va considera orice planuri de a stabili o prezenţă permanentă în Marea Neagră a navelor de război ale NATO drept o ameninţare, dat fiind amestecul alianţei în războiul din Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia va lua toate măsurile pentru a-şi asigura securitatea. „Desigur, prezenţa concentrată a navelor NATO – suntem atenţi la Bulgaria şi România, state riverane care sunt membre ale alianţei (NATO) – desigur, aceasta reprezintă, în special în actuala situaţie, o ameninţare suplimentară la adresa Rusiei. Desigur, Rusia va lua toate măsurile necesare pentru a-şi asigura securitatea”, le-a declarat Peskov reporterilor.
Separat, Kremlinul a comentat că promisiunile făcute de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a crea „o adevărată Uniune Europeană a Apărării”, vorbesc despre dispoziţia Europei către militarizare şi confruntare.
Ursula von der Leyen a promis recent, în plenul Parlamentului European, că aceste eforturi vor include proiecte majore privind apărarea aeriană şi cibernetică.

NATO și UE

Conform rezultatelor unui sondaj publicate de Divizia de Diplomaţie Publică a NATO pe 5 iulie, aproximativ 30% dintre bulgarii care au participat la cercetare ar vota împotriva apartenenţei ţării lor la NATO, reprezentând cea mai mare proporţie de populaţie dintre toate cele 32 de ţări membre.
Dacă se ţine cont şi de răspunsul „nu ştiu” ales de 11% dintre cei intervievaţi, procentul celor care ar fi de acord cu ieşirea din Tratatul Nord-Atlantic ar ajunge la 34%. Chiar dacă 59% dintre bulgari ar vota ca ţara lor să rămână în Alianţă, acest procent ar fi din nou cel mai mic dintre toate ţările NATO.
Sondajul s-a desfăşurat între 1 aprilie şi 6 mai 2024, înainte de Summitul din Washington al blocului, programat pentru 9 – 11 iulie.
Cei 56% dintre repondenţi care consideră că este mai sigur pentru Bulgaria în cadrul NATO i-au întrecut pe belgieni, francezi, italieni, sloveni şi chiar şi pe americani. Până la 29% dintre bulgari se tem că ţara lor este mai puţin sigură în cadrul Alianţei, doar italienii fiind mai îngrijoraţi.
Un procent substanţial de 69% dintre bulgari consideră că NATO este importantă pentru securitatea viitoare a ţării – la fel de mulţi ca italienii şi mai mulţi decât francezii, grecii, nord-macedonenii, muntenegrenii, slovacii, slovenii şi americanii. Cei 13% care nu sunt de acord cu acest lucru sunt întrecuţi numeric în Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Slovacia şi Slovenia.

Încrederea în NATO

Mai puţin de jumătate dintre bulgari (42%) sunt de acord că Bulgaria ar trebui să apere o altă ţară NATO dacă ar fi atacată. Doar islandezii şi nord-macedonenii sunt mai reticenţi în această privinţă. Cei 22% care nu sunt de acord îi depăşesc pe repondenţii din Grecia, Muntenegru şi Slovenia.
Cei care sunt de acord cu afirmaţia că statutul de membru al NATO face mai puţin probabil un atac al unei alte ţări asupra Bulgariei reprezintă 55%, iar islandezii, muntenegrenii şi slovenii sunt mai pesimişti în această privinţă. Cei 22% care nu sunt de acord cu această afirmaţie sunt mai numeroşi decât repondenţii din Grecia, Muntenegru şi Slovenia.
Cei 61% care consideră că Bulgaria ar trebui să cheltuiască mai mult pe apărare plasează ţara pe locul 2 în Alianţă, după Albania cu 81%. Doar 27% dintre bulgari susţin că ţara lor ar trebui să menţină nivelul din prezent al cheltuielilor pe apărare, iar 6% sunt de părere că ţara ar trebui să cheltuiască mai puţin pe apărare.
În Bulgaria, procentul celor îngrijoraţi cu privire la posibilitatea unui război în ţările NATO este de 72%, iar cei care nu sunt îngrijoraţi de această perspectivă reprezintă 17%.

Problema Ucraina

Aproape două treimi dintre cei intervievaţi în Bulgaria (66%) sunt de părere că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a afectat siguranţa şi securitatea ţării, în timp ce 29% nu consideră acest lucru.
Aproximativ 55% dintre bulgari sunt de acord ca ţara lor să continue să acorde sprijin Ucrainei, la fel de mulţi ca ungarii şi macedonenii şi mai mulţi decât grecii (40%)
Întrebaţi dacă au încredere în presa din Bulgaria că spune adevărul despre războiul împotriva Ucrainei, doar 28% au răspuns afirmativ (doar Grecia cu 24% şi Ungaria cu 27% au înregistrat niveluri mai mici) iar 66% au răspuns negativ (din nou, grecii sunt cei mai mari sceptici cu 70%).

Bulgaria în NATO

Bulgaria a aderat la NATO în 2004, marcând un moment crucial în politica sa de securitate și apărare. De atunci, relațiile cu NATO au evoluat, Bulgaria devenind un partener strategic în regiunea Mării Negre. În ultimii ani, creșterea tensiunilor cu Rusia și agresiunea acesteia în Ucraina au subliniat importanța strategică a Mării Negre și a necesității unei prezențe consolidate a NATO în această zonă.

Bulgaria a făcut pași importanți în modernizarea forțelor sale armate pentru a îndeplini standardele NATO. Printre achizițiile majore se numără avioanele de luptă F-16 Block 70, care vor înlocui flota învechită de MiG-29. Această achiziție, parte a unui pachet de 1,67 miliarde de dolari, include și muniție, antrenament și suport din partea Statelor Unite.

În plus, Bulgaria a investit în noi nave de patrulare și vehicule de luptă, urmărind să îmbunătățească capacitatea de apărare a coastei sale și să asigure interoperabilitatea cu forțele NATO. De asemenea, Bulgaria a semnat acorduri de cooperare pentru producția de muniții standard NATO și pentru diversificarea surselor de energie, reducând astfel dependența de Rusia.

Prezența NATO în Marea Neagră

În contextul tensiunilor crescute cu Rusia, prezența NATO în Marea Neagră a devenit o prioritate pentru Bulgaria și aliații săi. Bulgaria, împreună cu România și Turcia, a semnat un acord pentru formarea unei forțe comune de contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră. Această inițiativă are scopul de a proteja navigația și de a contracara amenințările reprezentate de minele marine rusești.

Memorandumul de înțelegere semnat de aceste trei state prevede comanda rotativă a forței comune și operațiuni de activare la fiecare șase luni. Aceasta va contribui la postura de descurajare a NATO pe flancul estic și va asigura vigilență și pregătire continuă.

Rusia a răspuns la prezența NATO în Marea Neagră prin intensificarea activităților sale militare și blocarea traficului maritim, inclusiv prin exerciții militare în zona economică exclusivă a Bulgariei. Aceasta a fost denunțată de oficialii bulgari ca o provocare și o încercare de a destabiliza regiunea.

De asemenea, Rusia a folosit războiul hibrid pentru a influența politica internă a Bulgariei, încercând să împiedice țara să devină un furnizor de securitate robust pentru NATO în regiunea Mării Negre. Atacurile hibride au inclus spionaj și campanii de dezinformare menite să submineze încrederea publicului în guvern și în relația sa cu NATO.

Reținere bulgară

Bulgaria susține o prezență consolidată a NATO în Marea Neagră, dar este precaută în privința amplasării unei baze militare permanente a NATO în regiune, din cauza sensibilităților geopolitice și a relațiilor cu Rusia. În schimb, Bulgaria preferă cooperarea prin inițiative comune, cum ar fi forța de contramăsuri împotriva minelor marine și exercițiile maritime multinaționale.

Un alt aspect important este colaborarea cu NATO și partenerii săi pentru a îmbunătăți securitatea maritimă și a contracara amenințările din partea minelor marine, care afectează traficul comercial și securitatea energetică a regiunii. Bulgaria a subliniat necesitatea unei coordonări mai bune a informațiilor și a unui centru operațional robust în regiune.

Relațiile Bulgariei cu NATO sunt esențiale pentru securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre. În fața amenințărilor crescute din partea Rusiei, Bulgaria continuă să colaboreze strâns cu aliații săi pentru a asigura o prezență militară robustă și eficientă în zonă. Investițiile în modernizarea forțelor armate și inițiativele comune de securitate maritimă sunt pași importanți în această direcție. Totuși, sensibilitățile geopolitice și necesitatea de a menține un echilibru în relațiile cu Rusia rămân provocări constante pentru politica de apărare a Bulgariei.

Coridor de moblitate

Coridorul de mobilitate agreat recent de România, împreună cu Bulgaria şi Grecia, pe marginea summitului NATO de la Washington, este unul de relevanţă NATO, a declarat joi ministrul apărării Angel Tîlvăr, care a adăugat că se aşteaptă ca NATO să se implice în iniţiativă inclusiv financiar.
„Vreau să vă spun că unul din lucrurile pe care le-am agreat împreună cu omologii mei din Bulgaria şi din Grecia se referă la mobilitate”, a afirmat Angel Tîlvăr într-un briefing pentru jurnaliştii români, completând că „în spatele pregătirii, antrenamentelor şi planurilor regionale există şi o componentă, să zicem logistică, o componentă care ţine de aprovizionare, de menţinerea lanţurilor de aprovizionare, de asigurare a infrastructurii necesare mobilităţii, care are o mare importanţă şi care contribuie la ecuaţia bună a deciziilor luate”.
Ministrul a mai afirmat că „este foarte bine că am obţinut acest coridor şi aprobarea pentru acest coridor, pentru că el va fi un coridor de relevanţă NATO. Deci ne aşteptăm ca NATO să se implice şi inclusiv financiar”.
Întrebat dacă există anumite constrângeri pe care constructorii le vor avea pentru realizarea acestei infrastructuri, Tîlvăr a explica că „este vorba de anumite cerinţe care au relevanţă în planul utilizării lor şi din punct de vedere militar”.
În ceea ce priveşte orizontul de timp pe care l-ar presupune acest proces de modernizare, Tîlvăr a spus că acesta este un lucru de care se ocupă experţii, „după ce decizia a fost luată la nivelul nostru”.

Proiect ambițios

Proiectul îşi propune optimizarea coridoarelor de transport pentru a răspunde cerinţelor de mobilitate militară, prin crearea unor rute de aprovizionare (rutiere şi feroviare) între statele participante, reducerea birocraţiei pe timp de pace şi maximizarea eficienţei în situaţii de urgenţă şi criză, ţinând cont de iniţiativele NATO şi naţionale.
Proiectul va beneficia de iniţiativele existente la nivelul Uniunii Europene, vizând o abordare coordonată între NATO şi UE în domeniul mobilităţii militare. Implementarea proiectului la nivel naţional va necesita eforturi concertate între diverse instituţii, implicând întregul spectru guvernamental, conform sursei citate.

Contre balcanice

Guvernul bulgar a informat luni că urmăreşte cu o îngrijorare tot mai mare comunicatele şi declaraţiile oficialilor din Macedonia de Nord ce implică încălcarea angajamentelor internaţionale privind conectivitatea infrastructurii, inclusiv prin redirecţionarea finanţării UE destinate construirii componentei feroviare a Coridorului 8 către un alt proiect de transport.
Comunicatul publicat de serviciul de presă al guvernului de la Sofia spune că Macedonia de Nord şi-a confirmat în mod repetat angajamentul de a-şi conecta infrastructura cu cea a Bulgariei, inclusiv prin Coridorul 8. Astfel de confirmări sunt cuprinse în Tratatul bilateral de bună vecinătate din 2017 şi în protocoalele la acesta, din 2019 şi 2022, într-un Memorandum de înţelegere din octombrie 2021 între Albania, Bulgaria şi Macedonia de Nord, o declaraţie comună din noiembrie 2023 a Albaniei, Bulgariei, Italiei şi Macedoniei de Nord şi în declaraţii ale Summit-ului NATO din iulie 2024, printre alte documente.

Presiune bulgară

Guvernul bulgar a declarat: „Coridorul transeuropean 8 nu este doar o legătură între Republica Macedonia de Nord şi Bulgaria. Acesta are ca scop creşterea autonomiei geostrategice a UE. Devine o rută logistică principală de-a lungul flancului sudic al NATO de la Adriatică la Marea Neagră şi a căpătat o mare importanţă în actualul moment geopolitic. Refuzul de a construi componente de bază ale Coridorului 8 slăbeşte securitatea colectivă a Alianţei”.

„Republica Bulgaria a ridicat problema construirii Coridorului 8 la cel mai înalt nivel de mai multe ori şi a făcut lobby cu succes pentru finanţarea UE pentru construcţia sa, inclusiv pentru Republica Macedonia de Nord. Datorită eforturilor Bulgariei, Coridorul 8 a fost încorporat în Coridorul de transport european Balcanii de Vest-Mediterana de Est ca prioritate pentru UE. La sfârşitul anului 2023, segmentul dintre Kriva Palanka şi Deve Bair a fost desemnat de UE ca unul dintre cele şase proiecte emblematice în cadrul strategiei Portalului Global şi finanţat cu peste 500 de milioane de euro în granturi şi împrumuturi. Modernizarea şi finalizarea componentei feroviare a Coridorul 8 în Bulgaria face parte din Programul naţional de conectivitate în transporturi 2021-2027”.
„Solicităm guvernului Republicii Macedonia de Nord să dea dovadă de responsabilitate şi bună-credinţă pentru toate angajamentele şi acordurile pentru construirea la timp a segmentelor Coridorului 8 transeuropean în acea ţară”.

Forțe speciale NATO la Marea Neagră

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a semnat, miercuri, la Washington, împreună cu omologul bulgar, Memorandumul de Înţelegere privind înfiinţarea Comandamentului Regional pentru Forţe Speciale din regiunea Mării Negre – HQ R-SOCC.
Cele două ministere ale Apărării au decis, în conformitate cu cerinţele, constituirea unei structuri C2 FOS, care să reflecte interesele comune privind consolidarea securităţii în regiunea Mării Negre.
„Securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre sunt o prioritate a României şi a Alianţei. Astfel, alături de Bulgaria, vom constitui un element esenţial pentru coordonarea Forţele Speciale aliate, consolidând astfel postura de descurajare şi apărare a NATO”, a evidenţiat ministrul Tîlvăr.
Potrivit MApN român, în elaborarea planurilor de apărare ale Alianţei a fost identificată nevoia existenţei unor structuri de Comandă şi Control (C2) în domeniul Forţelor pentru Operaţii Speciale (FOS) pentru regiunea Mării Negre, care să asigure sincronizarea eforturilor aliate în această regiune.
Dezvoltarea HQ R-SOCC este unul dintre proiectele concrete ale României privind consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul estic, contribuind, totodată, la creşterea relevanţei regiunii Mării Negre, în context aliat, a mai explicat ministerul.

Relațiile cu vecinii

Bulgaria, situată în sud-estul Europei, are granițe cu România, Serbia, Macedonia de Nord, Grecia și Turcia. Relațiile sale cu aceste țări sunt esențiale pentru stabilitatea regională și pentru promovarea intereselor economice și politice ale Bulgariei.

Relațiile dintre Bulgaria și România sunt în general pozitive și constructive, ambele fiind membre ale Uniunii Europene și NATO. Cooperarea economică este puternică, cu accent pe comerț, infrastructură și energie. De asemenea, cele două țări colaborează în cadrul Inițiativei celor Trei Mări și a proiectelor de infrastructură regională, cum ar fi coridorul vertical de gaze naturale. Integrarea în Spațiul Schengen este un obiectiv comun, iar în 2024 s-au făcut pași importanți pentru eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.

Putere balcanică?

Relațiile cu Serbia sunt caracterizate de o colaborare economică și politică în creștere, deși există provocări legate de moștenirea istorică și de dinamica regională. Bulgaria sprijină integrarea europeană a Serbiei și colaborează în diverse proiecte transfrontaliere și de infrastructură. În 2024, s-a pus accent pe îmbunătățirea legăturilor de transport și pe proiectele energetice comune.

Relațiile cu Macedonia de Nord au fost complicate de dispute istorice și culturale, în special legate de identitate și limbă. Totuși, semnarea Acordului de Prietenie în 2017 și Acordului de la Prespa în 2018 au deschis calea pentru îmbunătățirea relațiilor. Bulgaria a sprijinit aderarea Macedoniei de Nord la NATO și a fost un susținător al integrării sale europene, deși au existat momente de tensiune în legătură cu procesul de aderare la UE. În 2024, s-au făcut eforturi pentru a rezolva aceste diferende și pentru a consolida cooperarea economică și culturală.

Grecia și Turcia

Relațiile dintre Bulgaria și Grecia sunt robuste, fiind caracterizate de cooperare strânsă în domeniile economic, energetic și de securitate. Ambele țări sunt membre ale UE și NATO și colaborează în cadrul Inițiativei Balcanice și în diverse proiecte regionale. În 2024, accentul a fost pus pe îmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere și pe diversificarea surselor de energie, inclusiv prin proiecte comune de gaze naturale.

Relațiile cu Turcia sunt complexe, datorită istoriei tumultuoase și a contextului geopolitic sensibil. Deși există provocări legate de migrație și securitate, Bulgaria și Turcia colaborează în cadrul NATO și în proiecte economice. În 2024, s-au concentrat pe gestionarea fluxurilor de migrație și pe colaborarea în domeniul securității regionale, inclusiv prin formarea unei forțe comune de contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră.

Relațiile Bulgariei cu vecinii săi sunt esențiale pentru stabilitatea și dezvoltarea regională. În timp ce există provocări, în special legate de moștenirea istorică și de dinamica geopolitică, Bulgaria a făcut progrese semnificative în consolidarea cooperării economice și politice cu fiecare dintre țările vecine. Această colaborare este crucială pentru integrarea europeană și securitatea regională, reflectând angajamentul Bulgariei de a promova stabilitatea și prosperitatea în Balcani și în regiunea Mării Negre.

Axa Sofia-Budapesta?

Bulgaria s-a oferit să ajute Ungaria să depăşească efectele create de sancţiunile impuse grupului petrolier rus Lukoil de autorităţile din Ucraina, care au oprit, practic, livrările de petrol rusesc via teritoriul Ucrainei, a declarat recent ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, la reuniunea Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC).
„Deşi nu există o legătură directă pentru transport de petrol, adică un oleoduct, între cele două ţări, ministrul bulgar de Externe a indicat că, dacă avem nevoie de cantităţi suplimentare de produse petroliere, ei sunt în măsură să le livreze în Ungaria prin diferite mijloace”, a spus Szijjarto.
În paralel, Bloomberg anunţă că Ungaria a făcut un apel la Uniunea Europeană să intermedieze o soluţie cu Ucraina, după ce Kievul a decis să interzică tranzitul de petrol provenit de la un mare furnizor rus. „Contăm pe Comisia Europeană şi ne aşteptăm din partea lor să ia măsuri”, a spus Peter Szijjarto, la Bucureşti. Oficialul a reiterat că Ungaria se va adresa tribunalului, dacă UE nu va găsi o soluţie.
Executivul comunitar a început să strângă dovezi şi va monitoriza livrările de petrol, a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, care a tras totuşi un semnal de alarmă cu privire la posibilul rol al Kremlinului în escaladarea acestei dispute.
În luna decembrie 2022, Uniunea Europeană a interzis importurile de petrol rusesc prin conducte, dar a scutit de la aceste sancţiuni livrările destinate Ungariei, Slovaciei şi Cehiei, în ideea de a oferi o perioadă de tranziţie acelor ţări care depind de ţiţeiul livrat prin conducta Drujba.

Presiuni maghiare

Aprovizionarea cu energie se bazează pe realităţi fizice, iar infrastructura determină cu cine poţi colabora şi de unde poţi achiziţiona, a declarat, miercuri, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, la reuniunea ministerială organizată în cadrul reuniunii Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC).
„Cred că atunci când vorbim despre aprovizionarea sigură cu energie, nu ar trebui să uităm de faptul că aprovizionarea cu energie se bazează pe realităţi fizice. Deci, pentru a achiziţiona gaz, pentru a achiziţiona petrol, avem nevoie de conducte. Conductele, adică infrastructura, determină cu cine poţi colabora, de unde poţi achiziţiona. Uitaţi-vă la situaţia Ungariei, de exemplu, în ceea ce priveşte petrolul. Avem nevoie de o anumită cantitate pentru a aproviziona ţara. Şi Slovacia are nevoie de o anumită cantitate. Am pus aceste două ţări împreună pentru că suntem de aceeaşi parte. Conducta care vine din Rusia prin Ucraina ne aprovizionează practic în întregime. De ce? Pentru că nu există o altă rută alternativă. Am fi foarte fericiţi să luăm în considerare diversificarea, dar condiţia prealabilă pentru diversificare este existenţa unor rute alternative de aprovizionare. Acum, o conductă din Croaţia vine către ţările noastre, dar problema este că are o capacitate foarte limitată. Acum doi ani, când interdicţia privind petrolul rusesc a fost pusă pentru prima dată pe agenda Uniunii Europene, atât noi, cât şi slovacii, ne-am adresat Comisiei Europene pentru a ne asigura că Croaţia măreşte capacitatea acestei conducte pentru a putea diversifica sursele. Ce s-a întâmplat? Uniunea Europeană a contactat Croaţia, dar nu a fost mărită capacitatea, pentru că este încă aceeaşi, ci tariful de tranzit a fost crescută de cinci ori. Deci, iată problema”, a spus Szijjarto.
Acesta a subliniat că o a două problemă vizează aprovizionarea cu gaze, în condiţiile în care reţeaua de conducte din regiunea sud-est europeană este foarte limitată şi Comisia Europeană nu va investi în infrastructură, dat fiind faptul că în 15 ani gazele naturale nu vor mai face parte din mixul energetic.

Geopolitica gaziferă

„Suntem prima ţară care nu se învecinează cu Turcia, dar cumpărăm gaz turcesc. Şi anul acesta, pentru prima dată, am început să achiziţionăm din Azerbaidjan. Acum, de ce putem face acest lucru doar într-un mod foarte limitat, într-o cantitate foarte limitată, care nu ne permite o diversificare completă? Pentru că reţeaua de conducte din regiunea sud-est europeană, care ne leagă de Azerbaidjan, Turcia, Qatar, este foarte limitată. Deci, ne-am adresat Comisiei Europene împreună – Slovacia, România, Bulgaria, Serbia şi Grecia – cerând Uniunii Europene să finanţeze creşterea capacităţii reţelei de conducte din sud-estul Europei pentru a ne permite să cumpărăm mai mult gaz din surse diferite. Care a fost răspunsul Comisiei Europene? Ne pare rău, gazul nu mai este atractiv. Gazul nu va mai face parte din mixul energetic naţional în 15 ani, aşa că UE nu este pregătită să investească în acea infrastructură. Deci, iată-ne fără şansa fizică de diversificare. Şi asta este o problemă, pentru că nu este o chestiune politică. Dacă vrei să cumperi gaz sau petrol din surse diferite, ai nevoie de conducte, ai nevoie de reţea, şi aceasta nu există”, a explicat oficialul ungar.
El a reiterat că, în acest context, energia nucleară este foarte importantă pentru Ungaria, care astfel poate produce pentru a acoperi consumul. Totodată, Peter Szijjarto a menţionat că proiectul nuclear din Ungaria este unul foarte internaţional, şi, deşi principalul contractant este compania rusă Rosatom, pe baza unui contract semnat în 2014, subcontractorii majori sunt germani, francezi, americani, elveţieni şi chiar austrieci.
„Deci, un proiect internaţional uriaş cu mari companii europene şi americane implicate. Ceea ce ne face fericiţi, pentru că este o formă de diversificare. Cel puţin există o cooperare industrială din alte părţi ale lumii şi ale continentului european”, a punctat ministrul ungar de Externe.
Reprezentanţi de rang înalt din sectorul energetic public şi privat s-au întâlnit recent la Palatul Parlamentului din București, la a cincea reuniune a P-TECC, organizată de Departamentul de Energie al SUA, Ministerul Energiei din România şi Atlantic Council. Reuniunea ministerială de miercuri s-a concentrat pe rolul politicii industriale în atingerea obiectivelor transatlantice de securitate energetică şi climă.