de Marcu Viadi | sept. 5, 2011 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Masacrul de la Srebrenica, unul din misterele nerezolvate ale razboaielor iugoslave
Avocaţii lui Ratko Mladici, inculpat de Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii, vor cere procuraturii TPI numele tuturor victimelor masacrului de la Srebreniţa, relatează mass-media sarba, preluata de presa de la Bucuresti. Totodată, consilierii jurdici ai fostului lider militar al sârbilor din Bosnia vor ca procurorii să detalieze acuzaţiile din actul de inculpare, potrivit cărora a fost comis un genocid împotriva a peste 7.000 de musulmani la Srebreniţa. „În obiecţiile noastre faţă de actul de acuzare vom cere numele tuturor victimelor, cine au fost acele persoane şi de unde erau, pentru că acestea sunt nişte informaţii care sunt ţinute ascunse. Vom solicita, de asemenea, analize ADN asupra tuturor cadavrelor exhumate”, a declarat avocatul Branko Lukici pentru cotidianul Politika. El a spus că apărarea „are informaţia că rapoartele de autopsie au fost falsificate, lucru pe care l-a recunoscut un doctor din California, care a lucrat la ele” şi a apreciat că „actul de acuzare este vag dacă nu conţine numele tuturor victimelor”. Totodata, Branko Lukici a mai subliniat că avocaţii apărării au mai cerut aceste informaţii în cadrul procesului foştilor generali bosniaci Ljubisa Beara şi Vujadin Popovici, dar că cererea nu a fost niciodată luată în considerare. Aceeaşi cerere a fost formulată şi în cazul împotriva lui Radovan Karadzici şi se aşteaptă hotărârea Curţii.
Aparare mass-media
Între timp, TPI a cerut o copie a unui interviu pe care Mladici l-a acordat postului rus Russia Today la 13 august 1995, difuzat recent. Mladici declara în acest interviu că evenimentele tragice de la Srebreniţa au fost un răspuns la acţiunile ONU în enclavă. În interviu, Mladici acuza ONU că în loc să dezarmeze „formaţiunile musulmane” din Srebreniţa, potrivit unui „acord din aprilie sau mai 1993”, a transformat zona în „bază pentru terorişti şi fundamentalişti” din care erau lansate atacuri asupra oraşelor sârbe. El mai acuza Iranul că a trimis oameni care să se alăture forţelor musulmane bosniace, iar trupele ONU de menţinere a păcii că „uneori utilizau elicoptere pentru transportul de arme şi alte echipamente din Iran”.
de Marcu Viadi | iun. 23, 2011 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
ONU, acuzat de standarde duble
Strutocamila ONU, Bosnia&Hertegovina, cu capul pasaresc infipt în nisipurile din Sandjak si cocoasa secatuita de orice strop de apa vie, sta sa moara din celeasi cauze din care s-a nascut – talmes-balmesul etnic, pe de o parte, si neintelegerile dintre bogatii pan-europeni (in special Austria, ca principal investitor si „prieten”) asupra impartirii colivei mortului viu, pe de alta parte. Astfel, relatiile dintre cele doua entitati politice, Republika Srpska si Federatia Croato-Musulmana, oricum incordate, s-au deteriorat si mai abitir in ultima vreme, in special din pricina cazului Jovan Divijak, fostul general al Armatei Bosniace – musulman – acuzat de crime de razboi. Premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik, a declarat intr-un interviu acordat Tanjug, ca este convins, o data in plus, ca Bosnia va sfarsi prin a fi redusa la unica institutie functionala din Federatie, si anume Republika Srpska, care „nu doreste secesiunea, insa este clar ca Bosnia se destrama si se va dizolva la fel cum s-a intamplat si cu Yugoslavija. Aceasta va deveni o realitate politica. Ceea ce intentioneaza sa spuna Milorad Dodik este ca relatiile din cadrul Bosniei nu mai pot fi organizate ca in momentul actual, in care conducerea musulmano-croata de la Sarajevo trateaza Republika Srpska cu lispa de consideratie si cu aroganta. Dodik este, in opinia conducerii federate, o sursa continua de probleme in cadrul Federatiei largite. In replica, premierul ortodox admite ca el este o problema, intr-adevar, pentru oricine doreste o Bosnie centralizata.
Escaladare periculoasa
Evenimentele recente din jurul arestarii lui Jovan Divijak au contribuit in mare masura la escaladarea starii de tensiune dintre Sarajevo si Banja Luka. Arestarea lui Divijak s-a produs datorita acuzelor ce i se aduc acestuia, acelea ca, in 1992, a atacat un convoi al JNA – Armata Populara a Jugoslaviei, in vreme ce acesta parasea Sarajevo in mod pasnic, ca urmare a unui acord de incetare a focului si a unei intelegeri cu sefii de atunci ai Bosniei, condusi de musulmanul comunistoid Alia Izetbegovici. Autoritatilor de la Banja Luka, premierului Dodik, in special, nu le convine dubla masura cu care sunt priviti criminalii din razboiul jugoslav. Daca, pe de o parte, Ratko Mladici este inca vanat de oficialii de la Belgrad, iar sotiei sale i se aduc acuze fabricate, daca Radovan Karadjici se afla in arest la Scheveningen si, nu in ultimul rand, Slobodan Milosevici a murit in arest, toti pentru crime de razboi indreptate impotriva etnicilor croati si musulmani din fosta Jugoslavie, cand vine vorba despre lideri care sunt acuzati de crime impotriva etnicilor sarbi, situatia se schimba radical. Premierul Dodik aduce pe tapet ideea ca „este rau ca media centralizata, endorsata de inaltii reprezentanti internationali straini sa inceapa sa apere suspectii de crime de razboi deindata ce asupra lor s-a deschis o ancheta, acest lucru arata clar ca, in fapt, nu Divjak este cel aparat, ci insesi crimele de razboi.
Acuzatii dure
Principalul acuzat de catre Dodik este Valentin Inzko, inaltul reprezentant international. Inzko, in clasicul stil de la Bruxelles, a gasit de cuviinta sa raspunda la acuzatiile care i se aduc printr-o ditiramba in care incearca sa spunca ca premierul Dodik, ridicand astfel de probleme, nu face decat sa destabilizeze situatia din Bosnia. Si ca insasi punerea in discutie a divizarii federatiei Bosnia-Hertegovina reprezinta o victorie postuma a lui Slobodan Milošević. De asemenea, inaltul reprezentant austriac de origine slovena sustine ca destramarea Bosniei-Hertegovina este „inaaceptabila” pentru comunitatea internationala, crearea unui nou stat [o republica sarbeasca independenta] in regiune ar reprezenta un triumf al eforturilor lui Radovan Karadžić. Ar fi trebuit ca cineva, daca nu de la Bruxelles, macar de la Sarajevo, Banja Luka sau chiar Belgrad, sa-i reaminteasca slovenului ascuns sub blana de austriac cine a deschis focul intru destramarea vechiului stat din regiune, Jugoslavija, inainte de a i se fi permis atitudinea fascistoida, de unitate prin forta.
de Razvan Iorga | mai 26, 2011 | Balcani, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ratko Mladic a fost arestat, a declarat joi presedintele Serbiei, Boris Tadic, intr-o conferinta de presa extraordinara, informeaza agentiile internationale preluate de Karadeniz Press. „Ratko Mladic a fost arestat azi (joi) dimineata”, a anuntat presedintele sarb. Tadic a precizat ca liderul militar al sarbilor bosniaci a fost retinut „pe teritoriul Serbiei”, fara a indica locul exact. Totusi, agentia EFE noteaza ca Mladic a fost arestat sub numele fals de „Milorad Komadic”, intr-un sat din apropierea orasului Zrenjanin, in nordul Serbiei. „Procesul de extradare este in desfasurare”, a adaugat Tadic. Mladic urmeaza sa fie extradat Tribunalului Penal International (TPI) pentru fosta Iugoslavie, cu sediul la Haga, care l-a inculpat de genocid pentru rolul jucat in timpul razboiului din Bosnia (1992-1995). Potrivit presedintelui sarb, arestarea reprezinta „rezultatul unei depline cooperari a Serbiei cu Tribunalul de la Haga”. „Astazi, incheiem un capitol al istoriei regiunii noastre care ne va conduce spre o reconciliere (regionala) deplina”, a adaugat el. Arestarea fostului lider militar al sarbilor din Bosnia este o „usurare” pentru familiile victimelor masacrului de la Srebrenica, unde circa 8.000 de musulmani au fost omorati in iulie 1995, a declarat presedinta unei asociatii locale.
Crime de razboi
Fostul general Ratko Mladic a fost comandantul sef al armatei Republicii Srpska in timpul razboiului din Bosnia intre 1992-1995. Este acuzat de catre Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie de genocid, complicitate la genocid, crime contra umanitatii si violarea cutumelor de razboi. S-a nascut la 12 martie 1942 la Bozinovici (in prezent Bosnia si Hertegovina), localitate situata in acea perioada in Statul Independent Croat, stat satelit al celui de al treilea Reich creat dupa dezmembrarea in 1941 a Regatului Iugoslaviei. Tatal sau a fost partizan al lui Tito si a fost ucis de ustasii croati in primavara anului 1945, cu putin timp inainte de incheierea celui de Al Doilea Razboi Mondial. in copilarie, Ratko voia sa devina invatator, iar apoi chirurg, insa a ales cariera militara in cadrul Armatei Populare Iugoslave (JNA). In 1961, Ratko Mladic este admis la scoala militaro-industriala din Zemun, dupa care urmeaza Academia militara, pe care o absolva in 1965 cu calificativul „remarcabil”. Ofiter dotat, a avut o ascensiune rapida. Conduce, in calitate de sublocotenent, o unitate in Skopje (Macedonia), se dovedeste un ofiter capabil, ulterior primind comanda unui batalion, respectiv unei brigazi. in 1989 este numit sef al Serviciului Pregatire militara a celei de a 3-a regiuni militare a Iugoslaviei. In iunie 1991, Mladic a fost numit la Knin comandantul celui de-al 9-lea corp de armata in conflictul dintre JNA si fortele croate. La 4 octombrie 1991 este avansat general de brigada. La 24 aprilie 1992 este promovat general de divizie, iar in 25 aprilie este numit sef de stat major adjunct al cartierului general al celui de-al 2-lea district militar al JNA de la Sarajevo. Oficiali musulmani si croati care au facut parte din fosta armata iugoslava impreuna cu Mladic dau asigurari ca acesta s-a transformat dintr-un comunist iugoslav convins intr-un nationalist sarb.
Masacrul de la Srebrenica
La 12 mai Adunarea Parlamentara a sarbilor bosniaci voteaza infiintarea Armatei Republicii Srpska (VRS), iar Mladic devine comandantul ei pana la 22 decembrie 1996. Dupa recunoasterea in 6 aprilie 1992 de catre comunitatea internationala a independentei Bosniei si Hertegovinei, la Sarajevo izbucnesc lupte. In mai, orasul este supus asediului si bombardat de catre VRS, sub comanda lui Mladic. Asediul ar fi provocat peste 12.000 de victime. Apoi, desi prin rezolutia 819 a Consiliului de Securitate al ONU din 16 aprilie 1993 enclavele Zepa si Srebrenica din estul Republicii Srpska fusesera declarate „zone de securitate”, care nu pot fi tinte militare, VRS le ataca intre 2 si 11 iulie 1995. Peste 8.000 de barbati si adolescenti musulmani bosniaci sunt masacrati intre 13 si 19 iulie. Mladic este casatorit cu Bosa si are un fiu, Darko, a carui locuinta din Belgrad a fost perchezitionata de mai multe ori in cautare de piste care sa duca autoritatile la tatal Ratko. Fostul general a mai avut o fiica, Ana, care s-a sinucis in timpul razboiului civil bosniac chiar cu o arma a tatalui sau. Apropiatii lui Mladic spun ca sinuciderea fetei sale l-a inrait si mai tare. in 2010, familia sa a inceput un proces pentru ca Ratko Mladic sa fie declarat oficial mort, dat fiind ca nu mai fusese vazut in ultimii sapte ani si pe motiv ca era foarte bolnav.
de Corneliu Vlad | mai 4, 2011 | Uncategorized @ro
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a inaugurat o noua strategie balcanica a Ankarei
In politica sa de “zero probleme cu vecinii”, Ankara apeleaza, ori de cate ori identifica oportunitatea, la formula consultarilor, de preferinta periodice, chiar institutionalizate, in cadru bilateral, trilateral sau multilateral, iar atunci cand situatia o solicita, recurge la demersuri de conciliere sau mediere. Exemplu concret este, pentru zona Balcanilor, mai precis spatiul ex-iugoslav, dialogul tripartit Turcia-Serbia-Bosnia-Hertegovina, initiat prin reuniunea la varf in acest format desfasurata la Istanbul in aprilie 2010.
In aprilie 2011, cele trei state au avut o noua reuniune la cel mai inalt nivel, la Karagerogevo, in apropiere de granita sarbo-croata. Turica doreste sa contribuie la transformarea regiunii Balcanilor, devastata de razboaie, intr-o regiune a cooperarii in paradigma unui viitor comun in Uniunea Europeana si NATO, a explicat, cu acest prilej, intentiile Turciei, presedintele Abdullah Gul. “Este dorinta noastra ca intreaga regiune sa se gaseasca reunita sub umbrela extinsa a UE si NATO”, a continuat el, pentru a incheia patetic: “Credem ca Balcanii nu sunt capatul Europei, ci inima Europei”.
Initiativa Turciei in spatiul Balcanilor ilustreaza preocuparea ei de a-si reinnoi influenta intr-o zona in care a fost prezenta multe secole, in timpul Imperiului Otoman, si unde are legaturi stranse cu populatiile musulmane din regiune – relata corespondentul agentiei Associated Press la reuniunea tripartita.
Nazuinta regasirii celor trei state intr-un spatiu comun european si euroatlantic se confrunta insa cu probleme specific, in relatiile cu NATO in ce priveste Serbia, in relatiile cu UE in ce priveste Bosnia-Hertegovina si Turcia. In Serbia, momentul dramatic al bombardamentelor aviatiei NATO asupra Belgradului in 1999 are in continuare un impact intens negativ la nivel popular, Turcia are o lunga experienta dezolanta in eforturile sale de integrare europeana, iar Bosnia-Hertegovina este grav depunctata, in demersurile sale similare, de incapacitatea de a gasi o formula de guvern centralizat.
Intr-o lume ce se reaseaza cu febrilitate si intr-un spatiu specific, cel al Europei de sud-est, in care un nou echilibru de forte intre marile puteri este departe de a se fi stabilit, poltica proactiva a Turciei, statul cel mai puternic, mai numeros si cu economia cea mai viguroasa, genereaza reactii dintre cele mai diferite. Diplomatul Hajrudin Soman din Bosnia –Hertegovina le rezuma astfel: suspiciune in Rusia, nervozitate in Uniunea Europeana, consternare in Statele Unite.
de Razvan Iorga | oct. 10, 2010 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Dupa ce venirea lui Obama la putere in SUA anunta un interes mai scazut al acestei puteri mondiale pentru zona Balcanilor, Washigtonul pare sa isi fi reorientat agenda intereselor si se va implica mai mult in aceasta regiune macinata de conflicte interetnice. Sefa diplomatiei americane Hillary Clinton incepe, luni, un turneu de trei zile in Balcani, in cursul caruia va exercita presiuni asupra Bosniei sa adopte reforme constitutionale si asupra Serbiei si Kosovo sa se intoarca la masa negocierilor, relateaza presa de peste Ocean, preluata de KARADENIZ-PRESS. La Sarajevo, Belgrad si Pristina, secretarul american de Stat va “sublinia sprijinul acordat de Statele Unite” pentru evolutia tarilor “care vor un loc legitim de membru al comunitatii europene si euro-atlantice”, a declarat Philip Gordon, care se ocupa de Europa la Departamentul de Stat. Momentul ales pentru vizita din Bosnia, dupa alegerile de saptamana trecuta, este considerat favorabil pentru a depasi impasul in care se afla musulmanii, sabii si croatii. In randul majoritatii musulmane, politicianul dogmatic Haris Siladjzici a fost inlocuit prin scrutin de moderatul Bakir Izetbegovici. Pe de alta parte, liderul sarb Milorad Dodik a fost reales in functie si promoveaza in continuare independenta Republicii Srpska.
Reforma bosniaca
In ultimii ani, Statele Unite si Uniunea Europeana au lansat fara succes mai multe tentative de a ajuta Bosnia sa ramana un stat functional, printr-o reforma constitutionala. Prin aceasta reforma, statul central, format din guvern, politie si sistem judiciar, ar urma sa fie consolidat. Dar masura este respinsa de etnicii sarbi. In aceste conditii, la Belgrad, Clinton urmeaza sa participe la o discutie cu usile inchise, in cursul careia va cere Serbiei sa exercite presiuni asupra Republicii Srpska,pentru ca aceasta sa isi schimbe pozitia si sa aprobe schimbarile constitutionale. Dar succesul sau nu este asigurat, in conditiile in care si vicepresedintele Joe Biden a esuat in acest dosar in timpul vizitei sale la Sarajevo si Belgrad, in mai 2009. Potrivit analistului Sanel Huskic, vizita lui Clinton in Bosnia anticipeaza o “intensa activitate americana timp de un an sau doi” in acest stat aflat in cautarea unitatii.
Ramura de maslin pentru Belgrad si Pristina
Pe langa acest subiect, principalul punct de pe agenda sefei diplomatiei americane in timpul vizitelor la Belgrad si in Kosovo va fi reluarea negocierilor dintre cele doua parti. Statele Unite si UE spera ca discutiile vor fi lansate anul acesta, cu chestiunile de ordin practic, precum securizarea granitelor, furnizarea de energie, recunoasterea diplomelor sau combaterea infractionalitatii transfrontaliere. Insa Serbia va insista asupra statului legal al fostei sale provincii, care si-a declarat unilateral independenta in februarie 2008, o decizie pe care Belgradul nu o recunoaste. Pentru UE si SUA, dosarul independente Kosovo este inchis. La randul sau, Kosovo vrea sa amane discutiile cu Serbia, in conditiile in care se apropie alegeri parlamentare si prezidentiale. Statele Unite fac parte dintre cele 70 de state – dintre care 25 de membri ai UE – care au recunoscut Kosovo. Diplomatia americana spera ca si alte tari vor face acest pas in urma avizului Curtii Internationale de Justitie (CIJ). Sesizata de Serbia, care considera Kosovo ca fiind provincia sa meridionala, CIJ a apreciat, in iulie, ca declaratia de independenta a kosovarilor nu incalca dreptul international.
