de Razvan Iorga | sept. 13, 2010 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Autoritatile sarbe au efectuat cinci perchezitii in cadrul unor eforturi vizand descoperirea retelei care-i acorda sprijin financiar lui Ratko Mladic, fostul comandantul sef al armatei Republicii Srpska in timpul razboiului din Bosnia intre 1992 – 1995, informeaza AFP. Acesta se ascunde de ani de zile si este inculpat de justitia international pentru genocid. Sediile unei intreprinderi si apartamentele a patru persoane, intre care cel al lui Branislav Puhalo, fostul sef al securitatii lui Ratko Mladic, au fost perchezitionate vineri, a precizat o sursa apropiata anchetei, fara a da alte detalii privind rezultatele cautarilor. Branislav Puhalo si alti 10 inculpati au comparut in fata justitiei pentru ca l-au ajutat si adapostit pe Ratko Mladic, fost lider al sarbilor din Bosnia, stiind ca acesta este cautat pentru crime de razboi. Toti inculpatii au respins acuzatiile ce li se aduc si procesele lor ar urma sa fie reluate marti.
Criminal de razboi
Ratko Mladic a fost inculpat pentru genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii de catre Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI, cu sediul la Haga) ca urmare a rolului avut in timpul razboiului din Bosnia (1992-1995) si in special in masacrul de la Srebrenica, in iulie 1995, cand aproximativ 8.000 de adulti si adolescenti musulmani au fost ucisi de fortele sarbe bosniace. Autoritatile sarbe si-au axat in ultimii ani eforturile pe desfiintarea retelei de ajutoare ale fostului general, in special militarii care l-ar fi asistat in fuga sa. Un alt tribunal din Belgrad a respins saptamana trecuta o cerere a familiei lui Ratko Mladic de a-l declara oficial mort pe fostul militar. Familia a asigurat ca nu exista dovada decisiva din februarie 2003 ca Ratko Mladic s-ar afla in viata. Potrivit legii sarbe, o persoana disparuta poate fi declarata moarta daca are varsta peste 70 de ani si daca nu a mai fost vazuta de cel putin cinci ani. Potrivit sursei citate, Ratko Mladic are in prezent 68 de ani. Principalul argument avansat de apropiatii lui Mladic a fost ca starea sanatatii acestuia nu i-ar permite sa supravietuiasca atat de mult timp. Serbia a dat asigurari ca depune toate eforturile pentru a-l gasi pe fostul lider al sarbilor din Bosnia.
de Isac Mihai | mart. 30, 2010 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Islamistii radicali ameninta coexistenta religioasa din Balcani
Regatul Arabiei Saudite trimite sute de milioane de euro grupărilor islamiste din Balcani, unele dintre acestea promovând ura faţă de Occident şi recrutând luptători pentru războiul din Afganistan, relatează mass-media occidentala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit surselor oficiale macedonene, fundamentalismul islamic ameninţă să destabilizeze Balcanii, unde facţiunile wahabbite şi salafiste finanţate de organizaţii saudite intră în conflict cu comunităţile musulmane locale moderate. Fundamentaliştii au finanţat deja construirea a zeci de moschei şi centre comunitare şi, în unele cazuri, le oferă şi bani susţinătorilor lor, mai multe moschei fiind preluate de grupări radicale, noii imami susţinând că au fost instalaţi „spontan” de credincioşi.
Surse guvernamentale macedonene au afirmat că autorităţile monitorizează până la 50 de voluntari al-Qaida recrutaţi pentru a fi trimişi în Afganistan, iar conform unor documente clasificate obţinute de Sunday Times, anchetează şi câteva asociaţii de caritate islamice, care sunt active în Balcani şi sunt bănuite că propovăduiesc extremismul, fiind implicate în operaţiuni de spălare de bani în favoarea organizaţiile teroriste.
„Numai în ultimii zece ani, în Macedonia au intrat sute de milioane de euro şi majoritatea au venit din Arabia Saudită”, a declarat o sursă guvernamentală, adăugând că „principalul export al Arabiei Saudite pare să fie ideologia, nu petrolul”.
Vaticanul acuza
Populatia din Bosnia-Hertegovina este supusa unui proces agresiv de islamizare, a declarat cardinalul romano-catolic Franc Rode, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratia inaltului oficial al Bisericii Romano-Catolice vine la cateva luni dupa ce declaratii publice similare ale cardinalului au declansat un scandal diplomatic intre Sarajevo si Vatican. Acesta declarase intr-un interviu pentru Radio Vatican, la intoarcerea dintr-o calatorie in tara balcanica ca „Bosnia este in curs un proces de islamizare”. Reamintim ca Prefectul Congregatiei pentru Institutele de Viata Consacrata si Societatile de Viata Apostolica s-a aflat anterior in vizita in Arhidieceza de Sarajevo, la invitatia Cardinalului Vinko Puljic si in Dieceza de Banja Luka, invitat de Monseniorul Franjo Komarica, ambii etnici croati. Autoritatile de la Sarajevo au respins acuzatiile inaltului oficial al Vaticanului, in pofida avertismentelor repetate ale organizatiile pentru apararea drepturilor omului privind radicalizarea fara precedent a comunitatii musulmane din Republica Bosnia-Hertegovina.
Intrebat de Radio Vatican care este situatia catolicilor din Bosnia, cardinalul a spus ca „numarul lor s-a redus foarte mult. De exemplu, in Dieceza de Banja Luka, inainte de razboiul din anii‚ ‘91 – ’95, catolicii erau 150 de mii, in vreme ce azi ajung la 35 de mii. Majoritatea au plecat pentru ca locuintele le-au fost incendiate, dar si din cauza presiunilor si de frica sa nu isi piarda chiar viata. Multi catolici fugiti din Bosnia se afla in prezent in Croatia sau in tari mult mai indepartate, precum Australia, Canada, Noua Zeelanda.” Cardinalul Franc Rode a mai aratat ca aceeasi situatiei, s-a intamplat si la Sarajevo, unde mai sunt doar 17 mii de catolici. „Moscheile construite in acesti ultimi ani sunt mai mult de o suta, fiind ridicate chiar si in sate unde nu au mai existat vreodata pana acum. Exista asadar o vointa de islamizare a regiunii Sarajevo, cum de altfel exista o vointa de a face din Republica Sarba o tara ortodoxa, unde guvernul construieste biserici, dar exista o politica de identificare. Sarbii, chiar daca cei care se afla si acum la putere erau membri ai partidului comunist, azi, sunt linistiti si in mod deschis ortodocsi. Cardinalul a mai declarat ca principalele victime ale razboiului din aceasta tara au fost catolicii, care au pierdut multe biserici, multe manastiri, multi preoti fiind ucisi, la fel calugari si calugarite. „Trebuie sa spun insa ca atmosfera pe care am gasit-o la Banja Luka, in special la Sarajevo, nu este una pesimista sau de descurajare, ci mai ales una de vointa ferma de a ramane acolo si de a marturisi Evanghelia si de a oferi servicii pe care Biserica le pune la dispozitia tuturor, nu doar a catolicilor, dar si a crestinilor ortodocsi, a musulmanilor, mai ales in ceea ce priveste operele sociale, de educatie si de formare umana. De exemplu, la Banja Luka se proiecteaza pentru viitor chiar si o universitate catolica ale carei caracteristici sa fie tocmai dialogul interreligios. Sa speram ca aceasta mare idee a mons. Franjo Komarica sa se poata realiza”, a mai spus cardinalul Franc Rode. In final, acesta a declarat ca „Biserica pe care am gasit-o in Bosnia si Hertegovina, chiar daca redusa numeric, este o Biserica vie, activa, plina de speranta. O Biserica foarte motivata si, mai ales, care nu-i lipsita de vocatii preotesti si de viata monastica”.
Entitate musulmana
O comisie de experti din cadrul Partidului bosniac al Actiunii Democrate, reprezentant populatia musulmana, este pregatita sa traseze o harta cu patru unitati teritoriale in Bosnia si Hertzegovina (BiH), a declarat anterior Sulejman Tihic, liderul formatiunii, citat de cotidianul SETimes.
Tihic a declarat pentru cotidianul bosniac de mare tiraj Dnevni Avaz ca aceasta comisie si liderii partidului vor elabora harta in cadrul reformelor constitutionale propuse pe baza unui acord incheiat intre el, Dragan Covic, liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, si prim-ministrul Republicii Sprska (RS), Milorad Dodik, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti. Astfel, reformele prevad un stat format din patru entitati, cu trei niveluri de guvernare. Cu toate acestea, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti refuza sa participe la efort. Acesta a declarat publicatiei Dnevni Avaz ca „singura harta BiH pe care o recunosc este cea cu RS, cu capacitatea teritoriala si politica detinuta de aceasta. Orice altceva este speculatie. Noi, cei din Bania Luka, nu elaboram nici o harta”.
Reamintim ca periodic, liderii populatiei musulmane solicita ca Srebrenica, locul unor controversate confruntari dintre populatia sarba si musulmana, sa primeasca statutul de district autonom in cadrul Bosniei-Hertegovina, si sa fie scoasa de sub jurisdictia Republicii Srpska, considerata de acestia produsul genocidului.
Extremism musulman
Fundamentalistii sauditi Wahhabi, care militeaza pentru o interpretare radicala a Coranului si doctrinei musulmane, tind sa se infiltreze tot mai mult in structurile religioase musulmane din Bosnia-Hertegovina, se arata in raportul de activitate pentru 2008 al Obavještajno Sigurnosna Agencija (Agentia pentru Informatii si Securitate) de la Sarajevo, citat de KARADENIZ-PRESS. Conform surselor citate, mediile politice musulmane din fosta republica iugoslava sunt infiltrate de activisti wahabiti, care urmaresc abolirea statului secular si introducerea legii religioase islamice – “sharia” – in viata politica.
Din 1992 pana in 1995, Bosnia-Hertegovina (BiH) a fost grav afectata de un razboi care a opus cele trei comunitati etnice principale. Diferiti mai mult prin religie, decat prin etnie, sarbii ortodocsi, croatii catolici si bosniacii musulmani sunt in continuare divizati, coexistand sub administrare internationala in cadrul a doua entitati, Republica Srpska, cu populatie preponderent sarba, cealalta entitate fiind Federatia BiH. Avertismente privitoare la riscul de terorism provenit din rindul comunitatii islamice din Bosnia din federatie apar din ce in ce mai des, insa exista suspiciuni legate si de miscarea Wahhabi.
Multi dintre oficialii comunitatii de informatii din Bosnia au deplans atitudinea exagerat de agresiva a wahhabistilor la adresa celor care nu le impartasesc credinta, intretinuta de importantele donatii financiare primite din partea unor fundatii religioase din Arabia Saudita si alte state arabe. In plus, o parte a oficialilor religiosi cred ca aceasta miscare religioasa o contrazice chiar pe cea originara a Bosniei, promotoare a unui islamism moderat, de factura sunnita.
Nu exista informatii exacte despre numarul membrilor miscarii Wahhabi din Bosnia si Hertegovina, insa miscarea radicala musulmana a aparut aici la inceputul anilor ’90, odata cu izbucnirea razboiului in fosta Iugoslavie. Acum, inclusiv rapoartele serviciilor de informatii germane si britanice, citate de mass-media bosniaca subliniaza ca wahhabismul se extinde cu repeziciune in Bosnia, cat si in Kosovo.
Negare oficiala
Comunitatea Islamica, institutia oficiala a musulmanilor din Bosnia, neaga ipoteza potrivit careia Wahhabi ar reprezenta o amenintare, chiar daca mai multe conflicte violente recente au fost urmate de devastarea moscheilor locale de catre wahhabisti. Conform speculatiilor din mass-media locala, lipsa unei reactii rapide a Comunitatii Islamice fata de amenintarea curentului radical, este pusa pe seama dependentei de aceleasi surse financiare din Arabia Saudita si lumea araba, fara insa a exista proble concrete in acest sens. Surse din cadrul comunitaii musulmane locale au declarat ca unul din miscarea wahhabita a fost introdusa in statul balcanic prin intermediul asa-zisilor mujahedini, luptatori islamisti ce s-au alaturat unitatilor armate bosniace in timpul razboiului civil.
Un raport al Organizatiei Natiunilor Unite din 1993 mentioneaza pentru prima data activitatea unitatilor El Mujahid din timpul razboiului in centrul Bosniei. Conform sursei citate, cei mai multi dintre acestia erau mercenari sositi din Turcia, Cecenia sau statele arabe, multi dintre ei fiind veterani ai razboiului din Afghanistan impotriva fortelor sovietice.
Influenta saudita
Miscarea Wahhabi a ajuns in Bosnia si datorita sustinerii financiare din partea Arabiei Saudite, unde aceasta este religia oficiala. Toti adeptii bosniaci au invatat legile de baza ale miscarii dintr-o carte cu blazonul Inaltului Comitet Saudit, o organizatie umanitara din Arabia Saudita. Acest comitet a actionat in Bosnia de la inceputul razboiului pana acum cativa ani, sub auspiciile unui ministru saudit. Diverse stiri in presa locala anuntau ca afacerile oficiale ale acestuia in Bosnia erau legate de finantarea reconstructiei moscheilor si locuintelor, directionand, de asemenea, ajutoarele umanitare catre aceasta tara in timpul razboiului.
Husein Smajic, muftiul orasului Sarajevo, a declarat recent ca evolutia miscarii in Bosnia a fost in stransa legatura cu activitatile diverselor organizatii umanitare provenite din tari islamice. Dupa razboi, conflictele ce i-au implicat pe membrii miscarii Wahhabi s-au extins in Sarajevo. In 2002, sase barbati din Algeria cu cetatenie bosniaca, recunoscuti public drept adepti ai miscarii Wahhabi, au fost arestati si predati autoritatilor SUA, fiind acuzati de activitati teroriste.
Reamintim ca Inaltul Comitet Saudit, inregistrat ca asociatie cetateneasca locala dupa razboi, nu mai este acum activ in Bosnia. Dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, SFOR si fortele NATO de mentinere a pacii, au initiat o investigatie privitoare la aceasta organizatie. Au fost confiscate documente ce se presupune ca ar fi continut harti ale Washington-ului si materiale de falsificare a cartilor de identitate ale Departamentului de Stat.
de Vitalie Goncearov | mart. 7, 2010 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful Comisie Europene, Jose Manuel Barroso, cheama la pace in Balcani
Liderii Uniunii Europene (UE) au facut apel la Serbia si Croatia pentru a ajuta la dezamorsarea tensiunilor in crestere din statul vecin Bosnia, care submineaza stabilitatea din aceasta tara, la 15 ani dupa razboiul civil in care si-au pierdut viata aproape 100.000 de persoane, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Interesul nostru comun este de a avea o Bosnie stabila”, a declarat presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, dupa intalnirea cu noul presedinte croat Ivo Josipovic. In acelasi timp, premierul sarb Mirko Cvetkovic a avut discutii la Bruxelles cu presedintele UE Herman van Rompuy, care a afirmat ca, pentru protejarea stabilitatii in Balcanii de Vest, cooperarea regionala este vitala.
Inalti oficiali ai UE si ai NATO si-au exprimat ingrijorarea fata de tensiunile in crestere din Bosnia-Hertegovina in urma esecului incercarii sustinute de Occident de revizuire a Constitutiei, in octombrie 2009.
Reamintim ca atat Croatia, cat si Serbia exercita o influenta politica considerabila asupra etnicilor croati, respectiv sarbi din Bosnia, care fac parte dintr-o confederatie, alaturi de majoritatea musulmana bosniaca. Etnicii sarbi au amenintat cu organizarea unui referendum pentru declararea independentei Republicii Srpska, daca vor fi fortati sa ia parte la o uniune politica, economica si militara mai stransa, proiect sustinut de celelalte doua comunitati din Bosnia-Hertegovina.
de Vitalie Goncearov | ian. 25, 2010 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Premierul sarb bosniac Milorad Dodik ameninta cu secesiunea
Croatia si Turcia si-au exprimat recent sustinerea deplina pentru stabilitatea politica in Bosnia si pentru apropierea tarii de NATO si UE, la o intalnire care i-a reunit la Zegreb pe ministrii de externe din cele trei tari, relateaza mass-media internationala. „Am decis sa incepem o serie de reuniuni privind situatia din Europa de Sud-Est, despre cum putem contribui la stabilizarea, pacea si prosperitatea regiunii si in special sa vedem cum putem ajuta Bosnia-Hertegovina pe calea euroatlantica”, a declarat presei seful diplomatiei croate, Gordan Jandrokovici. „Salutam participarea Turciei la aceasta initiativa, deoarece avem o experienta comuna din anii ’90, cand am contribuit la calmarea situatiei din Bosnia”, in timpul razboiului (1992-1995), a anuntat Jandrokovici. Noile initiative diplomatice vin pe fondul intensificarii presiunilor din partea formatiunilor politice sarbe de extrema-dreapta pentru organizarea unui referendum care sa aprobe unificarea Republicii Srpska cu Serbia.
Bosnia este, alaturi de Kosovo, una dintre tarile din Balcanii de Vest care nu a facut progrese in procesul de apropiere de NATO si Uniunea Europeana. Intarzierea inregistrata de Sarajevo este in special provocata de incapacitatea politicienilor locali de a adopta reformele necesare pentru o mai buna functionare a institutiilor tarii, adesea blocate din cauza divergentelor etnice. O ultima initiativa, lansata de Washington si Bruxelles, pentru a incerca sa scoata Bosnia din impas, s-a finalizat in noiembrie anul trecut cu un esec.
Reamintim ca de la sfarsitul razboiului, Bosnia este divizata in doua entitati, una sarba si cealalta croato-musulmana, care beneficiaza de o larga autonomie. „Stabilitatea Bosniei echivaleaza cu stabilitatea intregii regiuni (…) Vrem sa vedem Bosnia obtinand MAP (planul de actiune in vederea aderarii la NATO) si ii vom acorda sustinerea deplina pentru aderarea cat mai rapida la NATO”, a declarat, la randul sau, ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu.
Entitate musulmana
O comisie de experti din cadrul Partidului bosniac al Actiunii Democrate, reprezentant populatia musulmana, este pregatita sa traseze o harta cu patru unitati teritoriale in Bosnia si Hertzegovina (BiH), a declarat anterior Sulejman Tihic, liderul formatiunii, citat de cotidianul SETimes.
Tihic a declarat pentru cotidianul bosniac de mare tiraj Dnevni Avaz ca aceasta comisie si liderii partidului vor elabora harta in cadrul reformelor constitutionale propuse pe baza unui acord incheiat intre el, Dragan Covic, liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, si prim-ministrul Republicii Sprska (RS), Milorad Dodik, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti. Astfel, reformele prevad un stat format din patru entitati, cu trei niveluri de guvernare. Cu toate acestea, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti refuza sa participe la efort. Acesta a declarat publicatiei Dnevni Avaz ca „singura harta BiH pe care o recunosc este cea cu RS, cu capacitatea teritoriala si politica detinuta de aceasta. Orice altceva este speculatie. Noi, cei din Bania Luka, nu elaboram nici o harta”.
Reamintim ca periodic, liderii populatiei musulmane solicita ca Srebrenica, locul unor controversate confruntari dintre populatia sarba si musulmana, sa primeasca statutul de district autonom in cadrul Bosniei-Hertegovina, si sa fie scoasa de sub jurisdictia Republicii Srpska, considerata de acestia produsul genocidului.
Acord fragil
Premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik, a anuntat recent ca se retrage din negocierile privind reforma constitutionala conduse de SUA si UE, menite sa accelereze pasii Bosniei spre aderarea la UE si NATO, informeaza agentiile de presa.
Milorad Dodik a fost primul dintre liderii politici ai sarbilor, musulmanilor si croatilor din Bosnia-Hertegovina care a respins planul de reforma constitutionala propus in aceasta luna de UE si SUA, numindu-l „neconstitutional si partinitor impotriva sarbilor”. „Aceasta nu este infrangerea mea”, a spus liderul sarbilor din Bosnia. „Este infrangerea politicienilor din cadrul federatiei, care accepta sa se intalneasca numai in prezenta comunitatii internationale. Nu voi mai lua parte la nicio negociere mediata de comunitatea internationala”, a afirmat el, citat de mass-media de la Belgrad.
Republica Bosnia-Hertegovina, conform acordurilor de pace de la Dayton, care au pus capat razboiului din 1992-1995, este alcatuita din Republica Srpska si Federatia croato-musulmana. Tensiunile continue dintre cele doua parti au incetinit progresul tarii, iar unii se tem ca aceste neintelegri care persista ar putea intarzia procesul de integrare in UE pentru intreaga regiune.
Liderii partidelor parlamentare au oferit diverse motive pentru respingerea invitatiei la discutii a lui Dodik, unii dintre ei manifestandu-si dubiile in ceea ce priveste planul sau si insistand asupra prezentei internationale. „Am incercat doar sa ma asigur ca politicienii locali se aduna si incearca sa cada de acord asupra unor chestiuni care ar accelera drumul european”, a spus Dodik in cadrul unei conferinte de presa. „Aceasta este ceea ce comunitatea internationala a vrut sa facem”, a subliniat el.
Pachetul de reforme propus de SUA si UE include masuri care ar pune capat statutului Bosniei de protectorat international si schimbari constitutionale pentru a o face un candidat credibil la UE si NATO. Liderii principalelor partide parlamentare etnice si de opozitie au respins ulterior acest plan din diverse motive, iar negocierile privind viitorul Bosniei mediate de inalti oficiali europeni si americani s-au finalizat fara debloca impasul politic din tara.
Umbra razboiului
Presedintele sarb Boris Tadic a criticat dur saptamana trecuta amenintarea recenta a presedintelui croat la final de mandat, Stipe Mesic, la adresa sarbilor bosniaci in eventualitatea declararii independentei regiunii unde sunt majoritari, avertizand ca asemenea afirmatii din partea lui Mesic echivaleaza cu o adevarata ‘agitatie belicoasa’. Declaratia lui Stipe Mesic constituie ‘o agitatie belicoasa directa si o amenintare la adresa securitatii regionale’, a declarat presedintele Tadic, citat de televiziunea publica sarba RTS. ‘Este vorba despre o amenintare la securitatea tuturor popoarelor si a tuturor tarilor din regiune’, a adaugat Tadic, precizand ca va aduce in discutie declaratiile presedintelui croat vineri, in cadrul Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite.
Reamintim ca intr-o conversatie informala cu jurnalistii croati, reprodusa de jurnalul Novi List, Stipe Mesic a evocat o posibila operatiune militara daca sarbii din Bosnia-Hertegovina isi vor declara independenta de Sarajevo.
Milorad Dodik, seful guvernului Republicii Srpska (RS), entitate autonoma a sarbilor bosniaci, a enuntat de nenumarate ori eventualitatea convocarii unui referendum asupra independentei, in cazul in care autonomia entitatii pe care o conduce ar fi amenintata. ‘Daca as fi presedinte (croat), in momentul in care Milorad Dodik ar convoca referendumul asupra separarii (entitatii sarbilor bosniaci) de Bosnia, as taia cu armata culoarul bosniac Posavina’, a declarat Mesic.
Acest culoar traverseaza nordul Bosniei de-a lungul frontierei croato-bosniace. El constituie o importanta axa rutiera pentru RS, permitand comunicarea cu parti diferite ale autonomiei sarbe din Bosnia. Culoarul Posavina este si o legatura importanta intre Croatia si Bosnia-Hertegovina.
Somatie juridica
Bosnia risca sanctiuni internationale daca nu aplica o sentinta a Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) potrivit careia Constitutia tarii discrimineaza evreii si tiganii, care nu pot candida la anumite functii alese in stat, relateaza agentiile internationale de presa. Constitutia bosniaca rezerva accesul la Camera superioara a Parlamentului si la presedintia tripartita a tarii doar cetatenilor proveniti din „poporul constitutiv” al tarii – sarbii, croatii si musulmanii.
„Este o chestiune urgenta (…) Este evident ca legea fundamentala a Bosniei violeaza drepturile fundamentale ale omului si sentinta trebuie aplicata”, a declarat ambasadorul Dimitris Kourkoulas, seful Delegatiei Comisiei Europene in aceasta tara. El a adaugat ca, daca decizia nu e aplicata, ar putea fi avuta in vedere suspendarea Acordului de stabilizare si asociere (ASA), semnat de Bosnia in iunie 2008 si care reprezinta un prim pas pe drumul integrarii europene.
Sesizata de doi bosniaci, unul evreu si altul rom, care au contestat faptul ca nu au putut candida la anumite functii alese din cauza originii lor, CEDO a decis in decembrie ca legea fundamentala bosniaca este discriminatorie in privinta celor doua comunitati. „Sentinta trebuie aplicata astfel incat efectele acestor modificari sa intre in vigoare inaintea alegerilor generale din octombrie”, a avertizat Kourkoulas. Sistemul institutional bosniac a fost pus la punct prin acordul de pace de la Dayton (Statele Unite), care a pus capat razboiului intern (1992-95).
de Vitalie Goncearov | ian. 3, 2010 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Cardinalul romano-catolic Franc Rode condamna islamizarea Bosniei
Populatia din Bosnia-Hertegovina este supusa unui proces agresiv de islamizare, a declarat cardinalul romano-catolic Franc Rode, intr-un interviu acordat saptamana trecuta cotidianului bosniac Dnevni Avaz, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratia inaltului oficial al Bisericii Romano-Catolice vine la cateva luni dupa ce declaratii publice similare ale cardinalului au declansat un scandal diplomatic intre Sarajevo si Vatican. Acesta declarase intr-un interviu pentru Radio Vatican, la intoarcerea dintr-o calatorie in tara balcanica ca „Bosnia este in curs un proces de islamizare”. Reamintim ca Prefectul Congregatiei pentru Institutele de Viata Consacrata si Societatile de Viata Apostolica s-a aflat anterior in vizita in Arhidieceza de Sarajevo, la invitatia Cardinalului Vinko Puljic si in Dieceza de Banja Luka, invitat de Monseniorul Franjo Komarica, ambii etnici croati. Autoritatile de la Sarajevo au respins acuzatiile inaltului oficial al Vaticanului, in pofida avertismentelor repetate ale organizatiile pentru apararea drepturilor omului privind radicalizarea fara precedent a comunitatii musulmane din Republica Bosnia-Hertegovina.
Intrebat de Radio Vatican care este situatia catolicilor din Bosnia, cardinalul a spus ca „numarul lor s-a redus foarte mult. De exemplu, in Dieceza de Banja Luka, inainte de razboiul din anii‚ ‘91 – ’95, catolicii erau 150 de mii, in vreme ce azi ajung la 35 de mii. Majoritatea au plecat pentru ca locuintele le-au fost incendiate, dar si din cauza presiunilor si de frica sa nu isi piarda chiar viata. Multi catolici fugiti din Bosnia se afla in prezent in Croatia sau in tari mult mai indepartate, precum Australia, Canada, Noua Zeelanda.” Cardinalul Franc Rode a mai aratat ca aceeasi situatiei, s-a intamplat si la Sarajevo, unde mai sunt doar 17 mii de catolici. „Moscheile construite in acesti ultimi ani sunt mai mult de o suta, fiind ridicate chiar si in sate unde nu au mai existat vreodata pana acum. Exista asadar o vointa de islamizare a regiunii Sarajevo, cum de altfel exista o vointa de a face din Republica Sarba o tara ortodoxa, unde guvernul construieste biserici, dar exista o politica de identificare. Sarbii, chiar daca cei care se afla si acum la putere erau membri ai partidului comunist, azi, sunt linistiti si in mod deschis ortodocsi. Cardinalul a mai declarat ca principalele victime ale razboiului din aceasta tara au fost catolicii, care au pierdut multe biserici, multe manastiri, multi preoti fiind ucisi, la fel calugari si calugarite. „Trebuie sa spun insa ca atmosfera pe care am gasit-o la Banja Luka, in special la Sarajevo, nu este una pesimista sau de descurajare, ci mai ales una de vointa ferma de a ramane acolo si de a marturisi Evanghelia si de a oferi servicii pe care Biserica le pune la dispozitia tuturor, nu doar a catolicilor, dar si a crestinilor ortodocsi, a musulmanilor, mai ales in ceea ce priveste operele sociale, de educatie si de formare umana. De exemplu, la Banja Luka se proiecteaza pentru viitor chiar si o universitate catolica ale carei caracteristici sa fie tocmai dialogul interreligios. Sa speram ca aceasta mare idee a mons. Franjo Komarica sa se poata realiza”, a mai spus cardinalul Franc Rode. In final, acesta a declarat ca „Biserica pe care am gasit-o in Bosnia si Hertegovina, chiar daca redusa numeric, este o Biserica vie, activa, plina de speranta. O Biserica foarte motivata si, mai ales, care nu-i lipsita de vocatii preotesti si de viata monastica”.
Entitate musulmana
O comisie de experti din cadrul Partidului bosniac al Actiunii Democrate, reprezentant populatia musulmana, este pregatita sa traseze o harta cu patru unitati teritoriale in Bosnia si Hertzegovina (BiH), a declarat anterior Sulejman Tihic, liderul formatiunii, citat de cotidianul SETimes.
Tihic a declarat pentru cotidianul bosniac de mare tiraj Dnevni Avaz ca aceasta comisie si liderii partidului vor elabora harta in cadrul reformelor constitutionale propuse pe baza unui acord incheiat intre el, Dragan Covic, liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, si prim-ministrul Republicii Sprska (RS), Milorad Dodik, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti. Astfel, reformele prevad un stat format din patru entitati, cu trei niveluri de guvernare. Cu toate acestea, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti refuza sa participe la efort. Acesta a declarat publicatiei Dnevni Avaz ca „singura harta BiH pe care o recunosc este cea cu RS, cu capacitatea teritoriala si politica detinuta de aceasta. Orice altceva este speculatie. Noi, cei din Bania Luka, nu elaboram nici o harta”.
Reamintim ca periodic, liderii populatiei musulmane solicita ca Srebrenica, locul unor controversate confruntari dintre populatia sarba si musulmana, sa primeasca statutul de district autonom in cadrul Bosniei-Hertegovina, si sa fie scoasa de sub jurisdictia Republicii Srpska, considerata de acestia produsul genocidului.
Extremism musulman
Fundamentalistii sauditi Wahhabi, care militeaza pentru o interpretare radicala a Coranului si doctrinei musulmane, tind sa se infiltreze tot mai mult in structurile religioase musulmane din Bosnia-Hertegovina, se arata in raportul de activitate pentru 2008 al Obavještajno Sigurnosna Agencija (Agentia pentru Informatii si Securitate) de la Sarajevo, citat de KARADENIZ-PRESS. Conform surselor citate, mediile politice musulmane din fosta republica iugoslava sunt infiltrate de activisti wahabiti, care urmaresc abolirea statului secular si introducerea legii religioase islamice – „sharia” – in viata politica.
Din 1992 pana in 1995, Bosnia-Hertegovina (BiH) a fost grav afectata de un razboi care a opus cele trei comunitati etnice principale. Diferiti mai mult prin religie, decat prin etnie, sarbii ortodocsi, croatii catolici si bosniacii musulmani sunt in continuare divizati, coexistand sub administrare internationala in cadrul a doua entitati, Republica Srpska, cu populatie preponderent sarba, cealalta entitate fiind Federatia BiH. Avertismente privitoare la riscul de terorism provenit din rindul comunitatii islamice din Bosnia din federatie apar din ce in ce mai des, insa exista suspiciuni legate si de miscarea Wahhabi.
Multi dintre oficialii comunitatii de informatii din Bosnia au deplans atitudinea exagerat de agresiva a wahhabistilor la adresa celor care nu le impartasesc credinta, intretinuta de importantele donatii financiare primite din partea unor fundatii religioase din Arabia Saudita si alte state arabe. In plus, o parte a oficialilor religiosi cred ca aceasta miscare religioasa o contrazice chiar pe cea originara a Bosniei, promotoare a unui islamism moderat, de factura sunnita.
Nu exista informatii exacte despre numarul membrilor miscarii Wahhabi din Bosnia si Hertegovina, insa miscarea radicala musulmana a aparut aici la inceputul anilor ’90, odata cu izbucnirea razboiului in fosta Iugoslavie. Acum, inclusiv rapoartele serviciilor de informatii germane si britanice, citate de mass-media bosniaca subliniaza ca wahhabismul se extinde cu repeziciune in Bosnia, cat si in Kosovo.
Negare oficiala
Comunitatea Islamica, institutia oficiala a musulmanilor din Bosnia, neaga ipoteza potrivit careia Wahhabi ar reprezenta o amenintare, chiar daca mai multe conflicte violente recente au fost urmate de devastarea moscheilor locale de catre wahhabisti. Conform speculatiilor din mass-media locala, lipsa unei reactii rapide a Comunitatii Islamice fata de amenintarea curentului radical, este pusa pe seama dependentei de aceleasi surse financiare din Arabia Saudita si lumea araba, fara insa a exista proble concrete in acest sens. Surse din cadrul comunitaii musulmane locale au declarat ca unul din miscarea wahhabita a fost introdusa in statul balcanic prin intermediul asa-zisilor mujahedini, luptatori islamisti ce s-au alaturat unitatilor armate bosniace in timpul razboiului civil.
Un raport al Organizatiei Natiunilor Unite din 1993 mentioneaza pentru prima data activitatea unitatilor El Mujahid din timpul razboiului in centrul Bosniei. Conform sursei citate, cei mai multi dintre acestia erau mercenari sositi din Turcia, Cecenia sau statele arabe, multi dintre ei fiind veterani ai razboiului din Afghanistan impotriva fortelor sovietice.
Influenta saudita
Miscarea Wahhabi a ajuns in Bosnia si datorita sustinerii financiare din partea Arabiei Saudite, unde aceasta este religia oficiala. Toti adeptii bosniaci au invatat legile de baza ale miscarii dintr-o carte cu blazonul Inaltului Comitet Saudit, o organizatie umanitara din Arabia Saudita. Acest comitet a actionat in Bosnia de la inceputul razboiului pana acum cativa ani, sub auspiciile unui ministru saudit. Diverse stiri in presa locala anuntau ca afacerile oficiale ale acestuia in Bosnia erau legate de finantarea reconstructiei moscheilor si locuintelor, directionand, de asemenea, ajutoarele umanitare catre aceasta tara in timpul razboiului.
Husein Smajic, muftiul orasului Sarajevo, a declarat recent ca evolutia miscarii in Bosnia a fost in stransa legatura cu activitatile diverselor organizatii umanitare provenite din tari islamice. Dupa razboi, conflictele ce i-au implicat pe membrii miscarii Wahhabi s-au extins in Sarajevo. In 2002, sase barbati din Algeria cu cetatenie bosniaca, recunoscuti public drept adepti ai miscarii Wahhabi, au fost arestati si predati autoritatilor SUA, fiind acuzati de activitati teroriste.
Reamintim ca Inaltul Comitet Saudit, inregistrat ca asociatie cetateneasca locala dupa razboi, nu mai este acum activ in Bosnia. Dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, SFOR si fortele NATO de mentinere a pacii, au initiat o investigatie privitoare la aceasta organizatie. Au fost confiscate documente ce se presupune ca ar fi continut harti ale Washington-ului si materiale de falsificare a cartilor de identitate ale Departamentului de Stat.
