de Razvan Iorga | iul. 30, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Orasul Khorog din Republica Tadjikistan (Asia Centrala) se afla sub un adevarat asediu de saptamana trecuta, atunci cand generalul-maior Abdullo Nazarov, seful filialei regionale a Comitetului de Stat pentru Securitate Nationala, succesorul KGB-ului sovietic, a fost injunghiat mortal de atacatori necunoscuti. Situat in regiunea indepartata Gorno-Badakshan, in Muntii Pamir de la granita cu Afganistanul, Khorog gazduieste minoritatea etnica Pamiri, care a avut o relatie conflictuala cu guvernul central din capitala Dushanbe, inca din vremea razboiului civil sangeros post-sovietic din anii 1990. Tolib Ayombekov, un dictator militar local din Khorog, este suspectat ca ar fi in spatele asasinatului, iar in conformitate cu guvernul din Tadjikistan, el a refuzat sa se predea si a atacat fortele guvernamentale cand acestea l-au cautat. Orasul este complet rupt de lumea din afara, inclusiv serviciile de telefonie si internet, existand rapoarte ca s-ar purta lupte grele si ca ar exista victime in randul civililor. Rudele oamenilor din Khorog si alti expatriati ingrijorati au inceput sa protesteze in fata ambasadelor tadjice din diferite parti ale lumii, saptamana trecuta. Mai multe proteste au avut loc in ultimele zile in fata Ambasadei Tadjikistanului de la Londra pentru ca aceasta situatie sa inceteze.
de Razvan Iorga | mart. 13, 2012 | Alte regiuni, Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Razboiul bazelor din Asia Centrala continua intre SUA si Rusia. Ministrul apararii SUA, Leon Panetta, a sosit marti, intr-o vizita-surpriza, la Centrul american de tranzit al transporturilor destinate fortelor coalitiei internationale din Afganistan de pe aeroportul Manas de langa Biskek, capitala Kirghistan, fosta republica sovietica din Asia Centrala, potrivit agentiei ruse de stiri Rosbalt. Nu exista niciun fel de informatii referitoare la obiectivul acestei vizite si nici personalitatile oficiale cu care urmeaza sa se intalneasca Panetta la Biskek. Nici Ministerul kargaz al Apararii nu a facut vreun comentariu in legatura cu vizita mentionata, care intervine pe fondul recrudescentei violentelor in Afganistan dupa ce un militar american a masacrat duminica 16 civili afgani. Ambasadorul SUA in Kirghistan, Pamela Spratlen, declarase zilele trecute, intr-un interviu la un post de televiziune din Turcia, ca SUA incep o noua runda de negocieri cu privire la statutul bazei Manas dupa 2014. Unii comentatori nu exclud ca vizita ministrului american al apararii sa aiba legatura cu aceasta chestiune si nu cu evenimentele recente din Afganistan. Dupa ce a castigat alegerile prezidentiale in Kargazstan, Almazbek Atambaev a anuntat ca intentioneaza sa inchida baza aeriana a SUA desfasurata pe aeroportul Manas. ”Ne dorim ca aeroportul Manas sa devina unul supercivil, iar sa pastram o baza militara chiar si pentru 150 milioane de dolari nu este un pic, ci foarte periculos”, a afirmat noul presedinte kirgiz, subliniind ca nu ar dori ca baza americana sa fie tinta unei parti ostile. Ulterior, in timpul unei vizite la Moscova, liderul de la Biskek a acuzat Rusia de neplata chiriei pentru baza sa aeriana din Kant (Kirghistan) si a amenintat cu inchiderea obiectivului. „Aceasta baza satisface doar vanitatea generalilor rusi. Chiria nu este platita, iar partea rusa nu-si indeplineste obligatiile, la ce bun s-o mai pastram?” – s-a intrebat el retoric, recunoscand apoi ca a incurcat putin lucrurile. Moscova de fapt nu achitase chiria pentru alte doua facilitati militare detinute in Kirghistan si nu pentru Kant, comenteaza Rosbalt. Baza de la aeroportul din Manas, din apropiere de capitala kirgiza Biskek, este folosita in prezent la transferul trupelor americane angajate in conflictul din Afganistan.
Soapte in urechea presedintelui kirghiz
Temerile presedintelui kirghiz au fost alimentate constant de Moscova n privinta folosirii ei de catre SUA. Diplomatia rusa afirma luna trecuta ca aceasta baza ar putea fi folosita de catre fortele americane pentru atacarea Iranului. . “Nu putem exclude ca aceasta infrastructura poate fi utilizata in eventualitatea unui conflict cu Iranul”, a declarat purtatorul de cuvant al ministerului, Aleksandr Lukasevici. El a mai precizat ca atacarea Iranului are o miza pur economica. “In spatele apelurilor privind necesitatea de a asigura neproliferarea armelor nucleare s-ar putea ascunde ambitia de a marca pe harta geopolitica un vast spatiu bogat in hidrocarburi”, a apreciat Lukasevici.
Varianta romaneasca
Pe langa baza de la Manas, SUA ar putea sa foloseasca infrastructura deja existenta la baza de la Kogalniceanu (judetul Constanta). Revista militara americana „Stars and Stripes” scra scris recent ca armata americana se bazeaza din ce in ce mai mult pentru aprovizionarea din Afganistan pe baza de la Kogalniceanu. „Zona generala din Romania are capacitate rutiera, aeriana si maritima, astfel ca este foarte favorabila”, declara locotenent-colonelul Greg Derner, ofiter de logistica la sediul Comandamentului European american din Stuttgart, citat de revista americana. „Star and Stripes”. Publicatia mentioneaza ca baza Kogalniceanu este atractiva partial datorita apropierii sale de portul Constanta de la Marea Neagra, care ofera acces la alte rute de tranzit. „Un alt avantaj este ca Romania, stat membru NATO, va permite transportul echipamentelor atat catre cat si dinspre Afganistan, a precizat Derner. Nu toate tarile permit traficul in ambele sensuri”, a adaugat responsabilutul militar american. Cu toate acestea, baza romaneasca nu va elimina toate problemele logistice pentru aprovizionarea in Afganistan, dar cu siguranta va scadea presiunea pe misiunile deja existente. Dar daca SUA isi vor intensifica operatiunile din Romania, nu inseamna ca vor trimite mai multi militari americani pentru a executa misiunea, ci mai degraba U.S. TRANSCOM va contracta localnici. Acest lucru va elibera personalul si capacitatile militare americane si va consolida economia locala”, aprecia Derner. In prezent, circa 70 de membri ai Fortelor aeriene se pregatesc sa incheie faza finala a operatiunii, livrarea a 1.000 de tone de echipament catre Brigada 172 de Infanterie din Grafenwöhr.
Neplata datoriilor militar
Chiar daca incearca sa blocheze accesul americanilor la aceasta baza, Rusia nu isi respecta datoriile financiare pentru facilitatile militare din aceasta tara pe care le foloseste. Presedintele kirghiz Almazbek Atambaiev a descris Rusia, la finele anului trecut, ca un partener strategic important, dar a acuzat Moscova ca nu a platit chiria pentru infrastructura militara de pe teritoriul tarii in ultimii patru ani. Principalul partener strategic al Kirghistanului este Rusia, dat fosta conducere “nu a lasat o mostenire buna in relatiile cu Rusia”, a spus Atambaiev. “In ultimul an si jumatate am reusit sa stabilim relatiile cu Rusia care au fost distruse de fostul guvern”, a afirmat el, notand ca premierul rus Vladimir Putin a acordat o mare sustinere republicii. Atambaiev a spus ca a reusit sa ajunga la un acord si cu presedintele rus Dmitri Medvedev, in special in ceea ce priveste plata datoriilor ruse acumulate in ultimii patru ani, reprezentand chiria pentru infrastructura militara a Moscovei din Kirghistan. Patru infrastructuri militare ruse se afla pe teritoriul fostei republici sovietice, precum si o baza aeriana la Kant. Atambaiev, in varsta de 55 de ani, care a servit ca premier al tarii, a castigat alegerile prezidentiale din 30 octombrie cu 62% din voturi. Kirghistanul primeste 150 de milioane de dolari de la SUA anual, ca asistenta, dintre care jumatate se duc catre operatiunile de la aeroportul Manas. Rusia si China au presat Biskek sa inchida baza Manas pentru SUA si i-au promis miliarde de dolari asistenta, daca SUA parasesc regiunea.
SUA pierde in Tadjikistan
Daca in cazul bazei de la Manas batalia este deschisa, in cazul Tadjikistanului, Washingtonul a pierdut acest meci. Aceasta tara a decis, in noiembrie 2011, ca acordul privind amplasarea bazei militare ruse din Tadjikistan sa fie prelungit pentru inca 49 de ani. „Am stabilit ca vom da directive autoritatilor noastre sa pregateasca si sa semneze in primul trimistru al anului viitor un nou acord cu privire la dislocarea bazei militare ruse pe teritoriul tadjik te un termen de 49 de ani”, a declarat presedintele rus Dmitrii Medvedev, la finele negocierilor ruso-tadjice din Dushambe, la care au luat parte liderul de la Kremlin si omologul sau tadjic Emomalii Rahmon. „Acest acord trebuie sa fie bine conturat si sa reflecte un echilibru al intereselor celor doua tari”, a mai subliniat presedintele rus, citat de mass-media de la Moscova. Decizia vine la scurt timp dupa ce autotoritatile kirghize au anuntat oficial vor inceta colaborarea cu SUA pentru pentru baza militara Manas, intelegere care expira in 2013.
de Razvan Iorga | feb. 12, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Alegatorii din Turkmenistan voteaza duminica în cadrul unui scrutin prezidential care ar urma sa fie castigat de actualul presedinte autoritar, Gurbanguli Berdimuhamedov, într-o tara fara o reala opozitie. Aproape trei milioane de alegatori sunt chemati la urne în aceasta fosta republica sovietica de circa cinci milioane de locuitori, bogata în resurse energetice. Sapte candidati se opun presedintelui în exercitiu, printre care doi dintre ministrii sai, Iarmuhammet Orazguliev (Energie) si Anagheldi Iazmiradov (Apa). Ceilalti pretendenti sunt doi oficiali de la întreprinderi energetice de stat, Kakagheldi Abdilaiev si Gurbanmamet Molaniazov, patronul unei fabrici de bumbac, Saparmirat Batirov, un guvernator regional adjunct, Redjep Bazarov, si directorul unei societati de constructii, Esenduri Gaipov. Acesti candidati „independenti” si cu programe electorale foarte asemanatoare sunt considerati doar „figuranti”, presedintele Turkmenistanului, care este si prim-ministru, controland toate parghiile puterii. Mare favorit al scrutinului, Berdimuhamedov a sosit la putere dupa decesul, în 2006, al predecesorului sau excentric, Saparmurat Niazov. El a fost ales în februarie 2007 cu 89 la suta din voturi. Presedintele turkmen a promis recent „reforme politice”, permitand crearea partidelor de opozitie si a unor institutii de „presa independente”.
de Razvan Iorga | ian. 15, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Kazahstanul isi alege duminica reprezentantii in Parlamentul. Analistii prognozeaza o victorie detasata a partidul proguvernamental Nur Otan, condus de presedintele Nursultan Nazarbaiev, urmand probabil sa obtina o victorie categorica, relateaza BBC. insa, pentru prima data, partidul de pe locul doi va avea locuri garantate in Camera, chiar daca nu va reusi sa treaca pragul de 7% din voturi. Sectiile de vot au fost deschise la ora 7.00 (3.00, ora Romaniei) si se vor inchide la ora 21.00 (17.00, ora Romaniei). sapte partide participa la acest scrutin organizat cu sase luni in avans fata de termenul prevazut. Opozitia contesta deja alegerile, argumentand ca nu a avut suficient timp pentru a se pregati de campanie. Dintre partidele in cursa, numai unul este cu adevarat critic fata de presedinte, insa doi dintre cei mai cunoscuti candidati nu au primit permisiunea de a candida, din cauza unor nereguli financiare. Conform analistilor independenti, autoritatile au incercat pe cat posibil sa elimine concurenta politica. De la proclamarea independentei, in 1991, si pana in prezent, niciun scrutin desfasurat in Kazahstan nu a fost recunoscut ca fiind conform cu standardele internationale. Nazarbaiev vrea sa mentina reputatia tarii ca bastion de stabilitate in Asia Centrala. Liderul in varsta de 71 de ani conduce din perioada sovietica, obtinand stabilitate si crestere economica, dar oprimand opozitia. Numit „liderul natiunii”, el a castigat prezidentialele din aprilie cu 95,5% din voturi. Kazahstanul are uriase rezerve energetice, atractive pentru China, dar si pentru Occident, care vrea sa-si reduca dependenta de hidrocarburile rusesti.
de Anatol Terzi | ian. 4, 2012 | Asia Centrală, Info Caspica, România, Știri, Uncategorized @ro
Kazahstanul este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai României în Asia Centrală şi în această calitate cele două ţări reprezintă o punte între Europa şi regiunea Asiei Centrale, a afirmat ambasadorul român în Kazahstan, Emil Rapcea, într-un interviu pentru agenţia de presă Kazinform. ”KazMunaiGas deţine cea mai mare companie de petrol din Europa de Est, Rompetrol. Petrolul kazah trece prin Rompetrol şi astfel România joacă un rol important în aprovizionarea Uniunii Europene cu produse energetice. Kazahstanul transportă petrol către Europa pe cea mai scurta rută prin Marea Caspică şi Marea Neagră. În plus, Kazahstanul şi România sunt cei mai importanţi parteneri şi o punte între Europa şi regiunea Asiei Centrale”, a afirmat Rapcea.
Întrebat care sunt perspectivele de dezvoltare în continuare a relaţiilor dintre cele două ţări şi despre cooperarea dintre Kazahstan şi UE, Rapcea a amintit că preşedintele Nursultan Nazarbaev a vizitat România în 2007 şi s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu. ”A fost o vizită orientată economic, încununată de succes. România a fost una dintre primele ţări care au sprijinit candidatura Kazahstanului la preşedinţia OSCE în 2010. Preşedinţii au semnat apoi cinci acorduri de cooperare. Şeful statului român a luat parte la summitul OSCE de la Astana, la începutul lunii decembrie 2010”, a relevat diplomatul român.
Realaţii economice foarte bune
Creşterea rapidă a cifrei de afaceri ilustrează succesul relaţiilor dintre cele două ţări. În 2007, România a exportat bunuri în Kazahstan în valoare de 40 de milioane de dolari, în 2008, de 60 de milioane de dolari, iar în 2010 de 115 milioane de dolari. Anul trecut, aceleaşi cifre au fost deja atinse în luna septembrie. Este de aşteptat ca exporturile româneşti în Kazahstan să se cifreze la 150 de milioane de dolari în 2011. Cele două ţări au semnat acorduri de cooperare în domenii-cheie precum economia, educaţia, justiţia şi turismul, transmite Agerpres. În prima jumătate a anului 2012 se aşteaptă ca preşedintele Nazarbaev să efectueze o vizită în România. Printre documentele ce vor fi semnate se numără şi un acord privind cooperarea în domeniul apărării. În octombrie anul trecut o misiune economică din România s-a deplasat în Kazahstan, iar o misiune kazahă a vizitat România în luna noiembrie pentru a negocia cooperarea.
Întrebat cum evaluează oamenii de afaceri români climatul de afaceri din Kazahstan, Rapcea a precizat că până în prezent niciun om de afaceri român nu a menţionat vreo dificultate, inclusiv cele legate de legislaţia Kazahstanului. Ei sunt interesaţi de sprijinul guvernului faţă de afaceri. Problema este, în opinia sa, că întreprinderile mici şi mijlocii nu pot pune în aplicare proiecte mari cu propriile forţe, iar întreprinzătorii aşteaptă sprijin guvernamental în astfel de cazuri. Există câteva companii din domeniul tehnologiei informaţiei care doresc să intre pe piaţa Kazahstanului.
România şi-a anunţat intenţia de a consolida relaţiile bilaterale cu Kazahstanul. În cursul reuniunii anuale a ambasadorilor români de la Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a declarat că relaţiile stabile cu ţările din regiunea caspică reprezintă una dintre priorităţile politicii externe a ţării, iar relaţiile cu Kazahstanul se consolidează tot mai mult, lucru ce ar trebui să progreseze. Preşedinţii au subliniat necesitatea de a extinde cooperarea dincolo de sectorul petrolului şi gazelor. România deţine practica şi tehnologiile necesare pentru a ajuta Kazahstanul să-şi pună în aplicare ”Programul pentru dezvoltare industrială accelerată şi inovaţie”.
Orasul Khorog din Republica Tadjikistan (Asia Centrala) se afla sub un adevarat asediu de saptamana trecuta, atunci cand generalul-maior Abdullo Nazarov, seful filialei regionale a Comitetului de Stat pentru Securitate Nationala, succesorul KGB-ului sovietic, a fost injunghiat mortal de atacatori necunoscuti. Situat in regiunea indepartata Gorno-Badakshan, in Muntii Pamir de la granita cu Afganistanul, Khorog gazduieste minoritatea etnica Pamiri, care a avut o relatie conflictuala cu guvernul central din capitala Dushanbe, inca din vremea razboiului civil sangeros post-sovietic din anii 1990. Tolib Ayombekov, un dictator militar local din Khorog, este suspectat ca ar fi in spatele asasinatului, iar in conformitate cu guvernul din Tadjikistan, el a refuzat sa se predea si a atacat fortele guvernamentale cand acestea l-au cautat. Orasul este complet rupt de lumea din afara, inclusiv serviciile de telefonie si internet, existand rapoarte ca s-ar purta lupte grele si ca ar exista victime in randul civililor. Rudele oamenilor din Khorog si alti expatriati ingrijorati au inceput sa protesteze in fata ambasadelor tadjice din diferite parti ale lumii, saptamana trecuta. Mai multe proteste au avut loc in ultimele zile in fata Ambasadei Tadjikistanului de la Londra pentru ca aceasta situatie sa inceteze.