În timp ce la Chişinau se fac jocuri murdare de schimbare a rezultatului alegerilor în favoarea comuniştilor sprijiniţi de Moscova, Federaţia Rusă vrea să prezinte o variantă proprie de reconfigurare a scutului antirachetă în Europa, pe care va încerca să o promoveze săptămâna aceasta. Deşi nu se cunosc prea multe detalii, proiectul propus de Rusia implică restricţii care vor fi cel mai probabil respinse de Washington, scrie presa rusă. Varianta Moscovei prevede reducerea numărului de rachete şi instalarea acestora în locuri care ar fi inaccesibile rachetelor balistice ruseşti. În plus, planul rusesc prevede şi restricţii de viteză a rachetelor care vor fi incluse în sistemul antibalistic preconizat în Europa, scrie Moldpres. În ciuda scepticismului exprimat de comunitatea experţilor militari, preşedintele rus Dmitri Medvedev mai crede că există o şansă de a se ajunge la un acord cu SUA şi statele occidentale în această privinţă. Vineri, preşedintele rus i-a dat ordine clare în acest sens reprezentantului permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, dându-i mână liberă pentru discuţii directe cu liderii ţărilor occidentale, relatează Kommersant. Rogozin ar urma să efectueze în iunie vizite în Franţa, Marea Britanie, iar în luna iulie să se deplaseze în SUA pentru a discuta cu privire la implementarea scutului antibalistic american în Europa. Ulterior, el va călători în acelaşi scop şi în Italia, Olanda şi Turcia. La rândul său, ministrul rus al apărării Anatoli Serdiukov va încerca – în cadrul Consiliului Rusia-NATO, prevăzut pentru miercuri la Bruxelles, la nivel de şefi ai instituţiilor de apărare – să justifice necesitatea adoptării de către Vest a proiectului rusesc privind apărarea antirachetă în Europa.
Abandonare imediata a proiectului?
Konstantin Kosacev a cerut marţea trecută Statelor Unite să “abandoneze imediat” proiectul de scut antirachetă din Europa de Est, pe motiv că “subminează” consolidarea încrederii între Moscova şi Washington, precum şi între Rusia şi NATO. “Este necesar să fie abandonat imediat proiectul de creare pe viitor a unor sisteme de apărare antirachetă” americane în Europa, a declarat preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera inferioară a Parlamentului rus, Konstantin Kosacev, citat de aenţia Itar-Tass. “Aceste sisteme nu ameninţă Rusia, pentru că sunt concepute pentru a face faţă armelor specifice, rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, pe care Rusia nu le posedă”, a explicat Kosacev, potrivit Mediafax. “Dar unele iniţiative ca acestea subminează procesul de consolidare a încrederii între Rusia şi Statele Unite şi între Rusia şi NATO”, a adăugat el. Statele Unite şi Varşovia au semnat în iulie 2010 un protocol care concretizează acordul Poloniei de a găzdui o componentă a viitorului scut antirachetă american din Europa, care nemulţumeşte Moscova. O nouă etapă a fost atinsă la 3 mai, cu semnarea unui acord între Statele Unite şi România, pentru desfăşurarea unor elemente ale viitorului scut antirachetă în această ţară. Moscova, care cere ca Washingtonul să o implice în acest proiect, a solicitat cel puţin garanţii potrivit cărora aceste instalaţii nu constituie o ameninţare pentru potenţialul său de disuasiune nucleară. Statele Unite au anulat în septembrie 2009 un prim proiect de scut antirachetă, pus la punct de administraţia George W. Bush, care a generat nemulţumirea Rusiei, şi au anunţat o nouă versiune, mai puţin controversată, dar numeroase dezacorduri continuă să existe. Ca metoda de contramasura la instalarea in Romania a scutului american in apropierea braului de securitate al Rusiei, Moscova intentioneaza sa amplaseze pe teritoriul belarus sisteme de racheta de tip S-400, sustine secretarul de Stat al Uniunii Rusia-Belarus, Pavel Borodin, citat de Russia Today. Decizia de furnizare a unor sisteme antiaeriene S-400 Belarusului deja a fost luata, a precizat Pavel Borodin. “Sistemele vor fi amplasate in Rusia si Belarus. Avem un teritoriu comun, nu avem frontiere”, explica Borodin, prezent la un targ de tehnologie militara organizat la Minsk. Rusia a criticat dur decizia Statelor Unite de amplasare a unor elemente antiracheta in Romania si un plan pentru montarea de instalatii similare in Polonia, considerand ca scutul american antiracheta reprezinta o amenintare pentru interesele ruse. Moscova a amenintat chiar ca ar putea sa se retraga din noul Tratat START, care prevede limitarea capacitatilor strategice. Sistemele antiaeriene ruse S-400 (SA-21 Growler, conform terminologiei NATO) pot intercepta si distruge avioane militare, rachete de croaziera si rachete balistice. Presedintii rus si american, Dmitri Medvedev si Barack Obama vor discuta despre scutul antiracheta si aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) in cadrul summitului G8 de la Deauville, a anuntat marti consilierul presedintelui rus, Arkadi Dvorkovici.
Konstantin Kosacev a cerut marţi Statelor Unite să „abandoneze imediat” proiectul de scut antirachetă din Europa de Est, pe motiv că „subminează” consolidarea încrederii între Moscova şi Washington, precum şi între Rusia şi NATO. „Este necesar să fie abandonat imediat proiectul de creare pe viitor a unor sisteme de apărare antirachetă” americane în Europa, a declarat preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera inferioară a Parlamentului rus, Konstantin Kosacev, citat de aenţia Itar-Tass. „Aceste sisteme nu ameninţă Rusia, pentru că sunt concepute pentru a face faţă armelor specifice, rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, pe care Rusia nu le posedă”, a explicat Kosacev, potrivit Mediafax. „Dar unele iniţiative ca acestea subminează procesul de consolidare a încrederii între Rusia şi Statele Unite şi între Rusia şi NATO”, a adăugat el. Statele Unite şi Varşovia au semnat în iulie 2010 un protocol care concretizează acordul Poloniei de a găzdui o componentă a viitorului scut antirachetă american din Europa, care nemulţumeşte Moscova. O nouă etapă a fost atinsă la 3 mai, cu semnarea unui acord între Statele Unite şi România, pentru desfăşurarea unor elemente ale viitorului scut antirachetă în această ţară. Moscova, care cere ca Washingtonul să o implice în acest proiect, a solicitat cel puţin garanţii potrivit cărora aceste instalaţii nu constituie o ameninţare pentru potenţialul său de disuasiune nucleară. Statele Unite au anulat în septembrie 2009 un prim proiect de scut antirachetă, pus la punct de administraţia George W. Bush, care a generat nemulţumirea Rusiei, şi au anunţat o nouă versiune, mai puţin controversată, dar numeroase dezacorduri continuă să existe. Ca metoda de contramasura la instalarea in Romania a scutului american in apropierea braului de securitate al Rusiei, Moscova intentioneaza sa amplaseze pe teritoriul belarus sisteme de racheta de tip S-400, sustine secretarul de Stat al Uniunii Rusia-Belarus, Pavel Borodin, citat de Russia Today. Decizia de furnizare a unor sisteme antiaeriene S-400 Belarusului deja a fost luata, a precizat Pavel Borodin. “Sistemele vor fi amplasate in Rusia si Belarus. Avem un teritoriu comun, nu avem frontiere”, explica Borodin, prezent la un targ de tehnologie militara organizat la Minsk. Rusia a criticat dur decizia Statelor Unite de amplasare a unor elemente antiracheta in Romania si un plan pentru montarea de instalatii similare in Polonia, considerand ca scutul american antiracheta reprezinta o amenintare pentru interesele ruse. Moscova a amenintat chiar ca ar putea sa se retraga din noul Tratat START, care prevede limitarea capacitatilor strategice. Sistemele antiaeriene ruse S-400 (SA-21 Growler, conform terminologiei NATO) pot intercepta si distruge avioane militare, rachete de croaziera si rachete balistice. Presedintii rus si american, Dmitri Medvedev si Barack Obama vor discuta despre scutul antiracheta si aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) in cadrul summitului G8 de la Deauville, a anuntat marti consilierul presedintelui rus, Arkadi Dvorkovici.
Un sistem radar pentru detectarea rachetelor iraniene va fi instalat în Bulgaria la sfârşitul lui 2013, în cadrul scutului antirachetă al NATO. Aceste informaţii sunt conţinute într-un raport realizat de oficialul NATO Raymond Knopp, care va fi prezentat în sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO ce va începe vineri în oraşul Varna de pe malul Mării Negre, susţine cotidianul bulgar Standart. Alianţa Nord-Atlantică ar fi decis să amplaseze sistemul radar pe Vârful Botev din Balcani, susţine cotidianul bulgar, citat Novinite Decizia NATO şi a Statelor Unite de a instala radarul în Bulgaria ar fi fost luată în urma dificultăţilor întâmpinate în negocierile cu Turcia privind instalarea sistemului radar pe teritoriul său. La 5 mai, ministrul bulgar al Apărării, Aniu Anghelov, a declarat că, cel puţin pentru moment, ţara sa nu va găzdui elemente ale sistemului antirachetă al SUA şi al NATO din Europa. „Singura participare sigură a Bulgariei la crearea scutului antirachetă al NATO în Europa este partea noastră proporţională la finanţarea sa. Nu au existat discuţii specifice pentru mai mult decât atât, deşi Bulgaria şi-a declarat disponibilitatea”, a precizat generalul Anghelov, conform site-ului Novinite.com. Comentariile sale intervin la câteva zile după ce Statele Unite şi România au ales baza aeriană de la Deveselu, pentru a găzdui elemente ale scutului antirachetă, transmite Mediafax. Preşedintele bulgar, Gheorghi Părvanov, declarase însă recent că Sofia ar trebui să facă parte din apărarea antirachetă a NATO, dar fără a oferi detalii. Ministrul Aprărăii i s-a alăturat preşedintelui în această declaraţie, o atitudine destul de rară. De asemenea, Aeroportul Burgas, de la Marea Neagră, va fi folosit pentru realimentarea aeronavelor militare americane ce urmează să îndeplinească misiuni în Afganistan. Consiliul de miniştri din Bulgaria a decis recent să permită utilizarea aeroportului din oraşul Burgas de către patru avioane-cisternă americane KC-135. Avioanele-cisternă vor opera de pe aeroportul bulgar în perioada 12 mai – 12 iunie 2011, acoperind astfel o parte a intervalului în care baza aerienă de la Incirlik, Turcia, va fi închisă pentru renovare. Cele patru aeronave vor alimenta în aer avioanele americane care zboară spre Afganistan. Baza de la Burgas a mai fost folosită în acest scop de forţele aeriene americane în anii 2001 şi 2003 în timpul operaţiunilor din Afganistan şi Irak. În anul 2006, Bulgaria şi Statele Unite ale Americii au semnat un acord care prevede dislocarea unor trupe americane în bazele aeriene bulgare Graf Ignatievo şi Bezmer.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a lansat, joi, la Bratislava, un apel pentru „un adevărat partenariat strategic” între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, după avertismentul Moscovei privind riscul izbucnirii unui nou Război Rece. Însă a precizat clar că nu poate fi vorba despre un sitem antirachetă comun. „Obiectivul meu este de a dezvolta un adevărat parteneriat strategic între NATO şi Rusia”, a declarat pentru presă Anders Fogh Rasmussen, după o întrevedere cu ministrul slovac de externe, Mikulas Dzurinda, transmite Agerpres. „Am avut anumite dezacorduri, însă există domenii în care avem aceleaşi interese, în special armele de distrugere în masă şi tehnologia rachetelor”, a subliniat Anders Fogh Rasmussen. „Am descis să dezvoltăm o apărare antirachetă a NATO, am invitat Rusia să coopereze în tehnologia antirachetă”, a adăugat el. „Ideea noastră este să avem două sisteme independente care cooperează,un sistem NATO şi un sistem rus, fiecare responsabil cu protecţia teritoriului său, însă capabil să coopereze”, a explicat el. Rasmussen a reafirmat joi că proiectul scutului antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.”Sistemul nostru de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, noi nu considerăm Rusia o ameninţare la adresa NATO”, a afirmat el, încurajând Moscova „să se concentreze asupra ameninţărilor reale, în loc să se focalizeze pe fantomele trecutului”.
Basescu ii raspunde lui Medvedev
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la TVR1, că preşedintelui rus Dmitri Medvedev îi va trebui dat „confortul” că elementele scutului antirachetă ce vor fi amplasate în România „nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse”. Băsescu a adăugat că nu are dubii că şi şeful statului rus este gata să garanteze că nicio rachetă de pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată România, transmite Mediafax. Întrebat în legătură cu declaraţiile preşedintelui Dmitri Medvedev potrivit cărora Rusia ar putea abandona noul tratat de dezarmare nucleară START cu SUA cu riscul de a reveni la epoca Războiului Rece, preşedintele a spus că România tratează cu respect poziţia oricui, dar îşi urmăreşte interesul naţional.”Eu n-aş face o dramă din această afirmaţie. România şi-a asumat nişte obligaţii, elemente ale scutului antirachetă româno-american deocamdată – şi mai târziu va deveni un scut NATO – se vor amplasa. Ne vedem de interesul nostru naţional şi tratăm cu respect poziţia oricui”, a spus preşedintele la TVR1. Şeful statului nu a dorit să comenteze declaraţii ale altor oficiali ruşi. „Dacă este de luat în consideraţie o declaraţie, este cea a preşedintelui Medvedev şi trebuie tratată cu condescendenţa necesară unui şef de stat, a unei mari puteri nucleare. Ceea ce nu înseamnă că vreo clipă punem sub semnul întrebării aranjamentul nostru cu Washingtonul. Ceea ce înseamnă că domnului preşedinte Medvedev, la momentul potrivit, va trebui să-i dăm confortul că aceste instrumente militare nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse şi mai ales că – n-am niciun dubiu – domnul Medvedev este gata să dea şi dânsul României garanţii că nicio rachetă care există acum pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată teritoriul României”, a comentat preşedintele. El a adăugat că, la rândul său, România constată că nu are nicio garanţie din partea Rusiei. „Dânsul (Dmitri Medvedev, n.red.) doreşte garanţii juridice. Sigur că şi România se întreabă : Oare noi avem vreo garanţie juridică? Constatăm că n-avem. Avem dreptul să discutăm subiectul”, a spus preşedintele.
Militarii rusi reactioneaza
Proiectul de scut antirachetă american în Europa de Est va prezenta un „pericol real” pentru forţele strategice nucleare ruse după 2015, a apreciat vineri un general al Statului Major al forţelor armate ruse. Situaţia se va schimba începând cu a treia şi a patra etapă de modernizare a acestor echipamente după 2015, când scutul va fi dotat cu „până la 300 de interceptori”, a declarat generalul Andrei Tretiak, şeful regiunii Europa de Est a Statului Major, citat de agenţiile ruse. „Va fi un pericol real pentru forţele noastre strategice nucleare”, a adăugat el, subliniind că raza de acţiune a interceptorilor americani din Polonia va fi „foarte aproape de frontierele ruseşti”. Statele Unite şi Polonia au semnat în iulie un protocol ce concretizează acordul Poloniei de a găzdui o componentă a viitorului scut antirachetă american în Europa, care irită Moscova. O nouă etapă a început la 3 mai, odată cu semnarea unui acord între Statele Unite şi România pentru amplasarea unor elemente ale viitorului scut în această ţară. Moscova, care cere Washingtonului să o implice în acest proiect, a solicitat un minim de garanţii că aceste instalaţii nu constituie o ameninţare împotriva potenţialului său de disuasiune nucleară. „Vom putea vorbi despre cooperare numai dacă vom reuşi să obţinem o garanţie privind scutul american”, a subliniat generalul Tretiak. „O simplă declaraţie nu va fi suficientă. Avem nevoie de un acord juridic viabil”, a adăugat el. La rândul său, şeful Statului Major al forţelor armate ruse, generalul Nikolai Makarov, a declarat că proiectul de scut antirachetă riscă să genereze o nouă cursă a înarmării. „Rusia va fi obligată să ia o serie de măsuri pentru a face faţă scutului, şi din acest moment, sunt sigur că va începe o cursă a înarmării de care nimeni nu are nevoie”, a declarat el, citat de presa rusa. „Declaraţiile părţii americane potrivit cărora scutul din Europa nu ameninţă Rusia sunt, în opinia noastră, pentru moment, afirmaţii fără probe”, a adăugat el.Preşedintele Dmitri Medvedev a avertizat încă o dată, miercuri, împotriva riscului unui nou Război Rece dacă Statele Unite nu vor implica Rusia în proiectul de scut antirachetă. Washingtonul a reafirmat că acest scut „nu va fi îndreptat împotriva Rusiei”.
Ministrul de externe de la Kiev spune ca Ucraina este dispusa sa discute cu Romania si SUA despre securitatea Europei. In ceea ce priveste instalarea elementelor scutului american antiracheta pe teritoriul Romaniei, ministrul Griscenko a spus ca este fireasca o consolidare a securitatii intregii Europe si ca Ucraina este interesata sa aiba consultari in domeniu si cu Romania, si cu Statele Unite. Romania si Ucraina au reluat discutiile la nivel de ministri de externe, dupa mai bine de doi ani, pe temele delicate care au dus la racirea relatiilor dintre cele doua tari. Problema minoritatilor sau a Canalului Bistroe au fost pe agenda intalnirii de miercuri, de la Bucuresti. Numerosi romani din Ucraina au reclamat de-a lungul timpului fie presiuni pentru a se declara de etnie moldoveana, nu romana, fie lipsa scolilor in limba romana. „Ne intereseaza ca cele doua minoritati sa se bucure de drepturi europene la aceleasi standarde si sa discutam fara prejudecati despre cum putem sa imbunatatim situatia lor”, a declarat ministrul de externe, Teodor Baconschi. Romania sprijina parcursul european al Ucrainei si va actiona constructiv pentru obtinerea unor progrese in ceea ce priveste liberalizarea regimului de vize pentru cetatenii ucraineni, a declarat, miercuri, ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, in conferinta comuna cu omologul de la Kiev, Konstantin Griscenko. „Romania sprijina parcursul european al Ucrainei si va actiona ca un partener constructiv in obtinerea unor progrese in ceea ce priveste liberalizarea regimului de vize pentru cetatenii ucraineni. Incurajam Ucraina in acest proces si ne simtim parteneri”, a afirmat seful diplomatiei romane. Un alt subiect sensibil este recuperarea investitiei uriase facute de Romania la combinatul Krivoi Rog in timpul regimului comunist. Ministrul ucrainean de externe, Konstantin Griscenko, a spus doar ca sunt derulate negocieri pentru a gasi o solutie convenabila pentru ambele parti. Potrivit oficialului roman, in cadrul discutiilor au fost abordate stadiul si perspectivele cooperarii bilaterale si regionale, chestiuni legate de perspectiva europeana a Ucrainei, subiecte de securitate, inclusiv energetica si, totodata, posibilitatea de a intra intr-o noua etapa in relatia romano-ucraineana prin actualizarea cadrului juridic bilateral.
Sprijin din partea Romaniei, amenintari din partea Rusiei
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, l-a primit la Palatul Cotroceni, pe Konstantin Griscenko. In cadrul convorbirilor oficiale, a fost analizat stadiul si perspectivele relatiilor bilaterale romano-ucrainene, precum si aspecte ale situatiei regionale si internationale. Presedintele Traian Basescu a exprimat interesul pentru consolidarea increderii in relatiile dintre Romania si Ucraina, precum si pentru largirea ariei de cooperare cu domenii concrete, asigurandu-l pe ministrul Konstantin Griscenko de intreaga deschidere in acest sens. Totodata, seful statului a subliniat ca, in functie de implicarea Ucrainei in aprofundarea relatiilor cu Uniunea Europeana, Romania va acorda sustinere tarii vecine, impartasind din propria experienta in procesele de aderare. In contextul discutiilor privind situatia la nivel regional, a fost identificata o convergenta de pozitii intre Romania si Ucraina cu privire la statutul provinciei Kosovo, precum si in privinta conflictelor inghetate din zona Marii Negre. Insa, in timp ce, la Bucuresti, Kievului i se promitea sprijin, presedintele rus, Dmitri Medvedev, invita Ucraina sa aleaga intre integrarea in Uniunea Europeana si structurile economice legate de Moscova, apreciind ca aceasta fosta republica sovietica nu poate „sta intre doua luntre” in acelasi timp. „Nu poti sa stai intre doua luntre, trebuie sa alegi pe una sau pe cealalta”, a declarat presedintele rus, intr-o conferinta de presa. „Vreti sa va alaturati Uniunii Europene, duceti-va, daca sunteti asteptati”, a subliniat el. „Dar, daca Ucraina alege tabara europeana, va fi mai dificil pentru ea sa isi gaseasca locul in spatiul economic comun sau in uniunea vamala la care participa Rusia, Belarusul si Kazahstanul”, a continuat el.
Conflictele inghetate si Transnistria
Alte subiecte discutate au fost cooperarea regionala, cu precadere in zona Marii Negre, in cadrul OCEMN, si in ceea ce priveste Strategia UE pentru regiunea Dunarii. „Instrumentul Politicii Europene de Vecinatate este iarasi o oportunitate bilaterala de care trebuie sa profitam. Economiile noastre au nevoie de o cooperare transfrontaliera cat mai dinamica”, a spus ministrul roman. El a mentionat ca au fost abordate si chestiuni de securitate privitoare la evolutiile actuale din domeniu, incluzand conflictele inghetate si regiunea transnistreana a Republicii Moldova, precum si securitatea energetica. „Am convenit o coordonare politica mai stricta pe aceste chestiuni”, a precizat Baconschi. „Ne-am exprimat decizia comuna de a intensifica dialogul politic in 2011, de a moderniza si eficientiza formatele de cooperare existente”, a declarat ministrul Teodor Baconschi. In acest context, seful diplomatiei ucrainene a adresat ministrului roman invitatia de a intreprinde o vizita la Kiev, cei doi inalti oficiali convenind ca este necesara accelerarea procesului de pregatire a finalizarii si semnarii unor documente juridice bilaterale, care vizeaza consolidarea relatiilor romano-ucrainene. In acest sens, ministrii au convenit realizarea de consultari si intalniri de lucru la nivel de experti, pe probleme de afaceri europene, politici de securitate, securitate energetica, cooperare regionala. Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe Konstantin Griscenko a evidentiat, la randul sau, potentialul pentru aprofundarea relatiei bilaterale si a multumit Guvernului Romaniei pentru sprijinul financiar acordat pentru securizarea Centralei de la Cernobil. „La ora actuala avem toate oportunitatile de a da un nou impuls relatiei noastre bilaterale si de a evolua catre o noua dimensiune. In acest context, doresc sa multumesc Guvernului Romaniei pentru participarea la evenimentele de la Kiev pentru comemorarea a 25 de ani de la tragedia de la Cernobil si multumesc totodata Romaniei pentru aportul financiar acordat in vederea dezvoltarii unor proiecte la Cernobil”, a declarat inaltul oficial ucrainean. In ceea ce priveste cooperarea economica, demnitarii au fost de acord ca este necesara intrunirea, in perioada urmatoare, a Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economica si tehnico-stiintifica, format de dialog menit sa stabileasca masuri concrete in sensul facilitarii schimburilor comerciale si a colaborarii in domeniul economic.
Problema minoritatilor nationale
Un punct important pe agenda discutiilor l-a reprezentat problematica minoritatilor nationale, in scopul armonizarii abordarilor privind formatul dialogului si cooperarea cu privire la asigurarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatii romane din Ucraina si ale minoritatii ucrainene din Romania. „Ne intereseaza ca cele doua minoritati sa se bucure de drepturi europene, la aceleasi standarde si sa discutam fara prejudecati despre modalitatile in care putem sa imbunatatim situatia lor. Ne dorim ca in cadrul Comisiei mixte interguvernamentale romano-ucrainene in domeniu sa abordam chestiunile legate de drepturile celor doua minoritati in mod transparent si cu toata vointa de a rezolva orice problema”, a aratat ministrul Teodor Baconschi. Cei doi inalti demnitari au convenit reluarea activitatii Comisiei Mixte privind problematica minoritatilor nationale. Perioada concreta a urmatoarei sesiuni va fi stabilita pe canale diplomatice. Referindu-se la sprijinul acordat de Romania pentru parcursul european al Ucrainei, ministrul Baconschi a subliniat ca „Romania va actiona ca un partener constructiv in obtinerea unor progrese in ceea ce priveste liberalizarea regimului de vize pentru cetatenii ucraineni. Incurajam Ucraina in acest proces si ne simtim parteneri”. Ministrul Baconschi a multumit, totodata, omologului din Ucraina pentru deschiderea aratata in privinta sprijinului unei eventuale evacuari a unor cetateni romani din Libia dupa ce Romania a suspendat activitatea ambasadei de la Tripoli, incepand cu data de 14 mai 2011.
În timp ce la Chişinau se fac jocuri murdare de schimbare a rezultatului alegerilor în favoarea comuniştilor sprijiniţi de Moscova, Federaţia Rusă vrea să prezinte o variantă proprie de reconfigurare a scutului antirachetă în Europa, pe care va încerca să o promoveze săptămâna aceasta. Deşi nu se cunosc prea multe detalii, proiectul propus de Rusia implică restricţii care vor fi cel mai probabil respinse de Washington, scrie presa rusă. Varianta Moscovei prevede reducerea numărului de rachete şi instalarea acestora în locuri care ar fi inaccesibile rachetelor balistice ruseşti. În plus, planul rusesc prevede şi restricţii de viteză a rachetelor care vor fi incluse în sistemul antibalistic preconizat în Europa, scrie Moldpres. În ciuda scepticismului exprimat de comunitatea experţilor militari, preşedintele rus Dmitri Medvedev mai crede că există o şansă de a se ajunge la un acord cu SUA şi statele occidentale în această privinţă. Vineri, preşedintele rus i-a dat ordine clare în acest sens reprezentantului permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, dându-i mână liberă pentru discuţii directe cu liderii ţărilor occidentale, relatează Kommersant. Rogozin ar urma să efectueze în iunie vizite în Franţa, Marea Britanie, iar în luna iulie să se deplaseze în SUA pentru a discuta cu privire la implementarea scutului antibalistic american în Europa. Ulterior, el va călători în acelaşi scop şi în Italia, Olanda şi Turcia. La rândul său, ministrul rus al apărării Anatoli Serdiukov va încerca – în cadrul Consiliului Rusia-NATO, prevăzut pentru miercuri la Bruxelles, la nivel de şefi ai instituţiilor de apărare – să justifice necesitatea adoptării de către Vest a proiectului rusesc privind apărarea antirachetă în Europa.
Konstantin Kosacev a cerut marţi Statelor Unite să „abandoneze imediat” proiectul de scut antirachetă din Europa de Est, pe motiv că „subminează” consolidarea încrederii între Moscova şi Washington, precum şi între Rusia şi NATO. „Este necesar să fie abandonat imediat proiectul de creare pe viitor a unor sisteme de apărare antirachetă” americane în Europa, a declarat preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera inferioară a Parlamentului rus, Konstantin Kosacev, citat de aenţia Itar-Tass. „Aceste sisteme nu ameninţă Rusia, pentru că sunt concepute pentru a face faţă armelor specifice, rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, pe care Rusia nu le posedă”, a explicat Kosacev, potrivit Mediafax. „Dar unele iniţiative ca acestea subminează procesul de consolidare a încrederii între Rusia şi Statele Unite şi între Rusia şi NATO”, a adăugat el. Statele Unite şi Varşovia au semnat în iulie 2010 un protocol care concretizează acordul Poloniei de a găzdui o componentă a viitorului scut antirachetă american din Europa, care nemulţumeşte Moscova. O nouă etapă a fost atinsă la 3 mai, cu semnarea unui acord între Statele Unite şi România, pentru desfăşurarea unor elemente ale viitorului scut antirachetă în această ţară. Moscova, care cere ca Washingtonul să o implice în acest proiect, a solicitat cel puţin garanţii potrivit cărora aceste instalaţii nu constituie o ameninţare pentru potenţialul său de disuasiune nucleară. Statele Unite au anulat în septembrie 2009 un prim proiect de scut antirachetă, pus la punct de administraţia George W. Bush, care a generat nemulţumirea Rusiei, şi au anunţat o nouă versiune, mai puţin controversată, dar numeroase dezacorduri continuă să existe. Ca metoda de contramasura la instalarea in Romania a scutului american in apropierea braului de securitate al Rusiei, Moscova intentioneaza sa amplaseze pe teritoriul belarus sisteme de racheta de tip S-400, sustine secretarul de Stat al Uniunii Rusia-Belarus, Pavel Borodin, citat de Russia Today. Decizia de furnizare a unor sisteme antiaeriene S-400 Belarusului deja a fost luata, a precizat Pavel Borodin. “Sistemele vor fi amplasate in Rusia si Belarus. Avem un teritoriu comun, nu avem frontiere”, explica Borodin, prezent la un targ de tehnologie militara organizat la Minsk. Rusia a criticat dur decizia Statelor Unite de amplasare a unor elemente antiracheta in Romania si un plan pentru montarea de instalatii similare in Polonia, considerand ca scutul american antiracheta reprezinta o amenintare pentru interesele ruse. Moscova a amenintat chiar ca ar putea sa se retraga din noul Tratat START, care prevede limitarea capacitatilor strategice. Sistemele antiaeriene ruse S-400 (SA-21 Growler, conform terminologiei NATO) pot intercepta si distruge avioane militare, rachete de croaziera si rachete balistice. Presedintii rus si american, Dmitri Medvedev si Barack Obama vor discuta despre scutul antiracheta si aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) in cadrul summitului G8 de la Deauville, a anuntat marti consilierul presedintelui rus, Arkadi Dvorkovici.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a lansat, joi, la Bratislava, un apel pentru „un adevărat partenariat strategic” între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, după avertismentul Moscovei privind riscul izbucnirii unui nou Război Rece. Însă a precizat clar că nu poate fi vorba despre un sitem antirachetă comun. „Obiectivul meu este de a dezvolta un adevărat parteneriat strategic între NATO şi Rusia”, a declarat pentru presă Anders Fogh Rasmussen, după o întrevedere cu ministrul slovac de externe, Mikulas Dzurinda, transmite Agerpres. „Am avut anumite dezacorduri, însă există domenii în care avem aceleaşi interese, în special armele de distrugere în masă şi tehnologia rachetelor”, a subliniat Anders Fogh Rasmussen. „Am descis să dezvoltăm o apărare antirachetă a NATO, am invitat Rusia să coopereze în tehnologia antirachetă”, a adăugat el. „Ideea noastră este să avem două sisteme independente care cooperează,un sistem NATO şi un sistem rus, fiecare responsabil cu protecţia teritoriului său, însă capabil să coopereze”, a explicat el. Rasmussen a reafirmat joi că proiectul scutului antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.”Sistemul nostru de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, noi nu considerăm Rusia o ameninţare la adresa NATO”, a afirmat el, încurajând Moscova „să se concentreze asupra ameninţărilor reale, în loc să se focalizeze pe fantomele trecutului”.
